47,406 matches
-
de la vreun comerciant din Cernăuți prin fiul său. După câteva zile și-a făcut din nou apariția Iossel Weinrauch în magazia lui Rosenblatt, cerând să-i mai dea marfă de aceeași calitate, afirmând că tatăl său e foarte mulțumit cu fructele furnizate de Rosenblatt. Somat de Rosenblatt să-i facă plata celor 2 lăzi cu fructe, escrocul a încercat să se eschiveze sub felurite pretexte. În cele din urmă a fost denunțat poliției, care l-a arestat. Weinrauch stă acum în
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
nou apariția Iossel Weinrauch în magazia lui Rosenblatt, cerând să-i mai dea marfă de aceeași calitate, afirmând că tatăl său e foarte mulțumit cu fructele furnizate de Rosenblatt. Somat de Rosenblatt să-i facă plata celor 2 lăzi cu fructe, escrocul a încercat să se eschiveze sub felurite pretexte. În cele din urmă a fost denunțat poliției, care l-a arestat. Weinrauch stă acum în închisoarea de la poliție. Cercetările polițienești continuă. Nr. 1453/ vineri, 18 ianuarie Furtul de la baia Sofia
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
nu de tot..., e-adevărat. Iar ele, doar cu viața lor subt soare - Ca-ntr-un, de el cântat, autobuz, Bătrâni care, cum trec privind, confuz, Femei, își amintesc, din întâmplare, Că lumea, când din ea s-au înfruptat, Cu fructe-o cupă le-a părut pe drum; Și-n gând, printre "pupitre și comptoare", Ce bune-au fost!", își zic, " Ce fin parfum!"1. 2 ianuarie 2007 Copac Copacul cu tulpina-n chip de s, În frig, pe-o margine
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
o bucată de brînză în bucătăria cu pămînt sub picioare miere cît să țină buzele aproape de degete. Și dacă e întuneric va fi o femeie pe-aproape cu mîinile uitate-ntr-o carte de sub prag vocea ta se aude din fruct carnea ți se-aruncă în mine fără stele aș fi dac-ai lipsi din paginile mele umile. Plouă sau visez că plouă degetele de la picioare numără stropii de apă ai unei zeițe ea ne aduce vinul și pîinea cît îi
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
femeie care te acordezi cu gura poetului / acest torent de mîl senin" perna ta se umflă în noapte și rugăciunea stinsă a inimii nu-l poate opri nici virtutea ce are darul prostesc de a înlătura viața tu culegi un fruct din pomul pe care-l studiam pe-atunci cu știința ridicolă a unui tîmplar iar cînd am văzut în sfîrșit pielița lui tu rîzi deja cu sîmburii-n gură anotimpuri nu timpuri ne țin aproape dar un geam subțire fluieră printre
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
muri, am făcut donația, m-au medaliat) - și-ndată cresc pomii, păsările vin să-mi stropească obrajii cu polen. Dacă împing, un pic mai tare doar, palmele-n aer, să mă apăr de aripi și zimți, prind fără voie, un fruct, un pește, din marea de belșug. Zbor în lumina Este un copil calm, veghind de sus o piramidă, înăuntrul ei, coridoare negre, apoi o sală mare și un copil care țipă și iar un veșnic întuneric între pereții de piatră
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
Emil Brumaru Copac sfios, iubirea-ntruna crește Pîn' se-mbulzesc pe crengi fructele mari, Ascunse-n frunze, rotunjind cerește Dorințele ce le purtăm, hoinari Prin roua plină de primejdii grele, Fără să știm că sîntem ocrotiți De îngerii ce au la tălpi obiele, Fluturi și flori scoțîndu-le din minți. Culesul va începe către
Copac sfios, iubirea-ntruna crește… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7081_a_8406]
-
platoul verde nu se cunosc între ei, au cuțitele ridicate, filmul muntelui se derulează în luciul lor: o armată cu mii de picioare. îi presimt părinții antichității din creasta de aur, pasărea care din tril a făcut zi copți în fruct viermii prolifici pe mări legănați în marginea orașului sferic. zadarnic prevestitor de pace măslinul le-ar aminti că vina celor căutați stă în cristale ei urcă, tălpile uriașe rup brazde gata stă să izbucnească fumul din dave libațiile, carnavalul să
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
izvoare Unde-i un șarpe care mușc-o floare; Și fluturii fac semne de-ntrebare În aerul ce-ncet-încet îi doare De-atîta puritate. Cerbi cu ramuri În loc de coarne îi privesc pe geamuri Și sufletul li-l umplu iar cu frunze Și fructe cu miez cald le storc pe buze Pînă ce fierbe-n ei îndemnul dulce De-a se lua după năluci și-a se tot duce...
Poveștile se coc pe neștiute… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7264_a_8589]
-
pereche de ghete ce te strîng prefăcîndu-te că nu le vezi defectele simțind covîrșitor cum lumina-ți pătrunde pînă-n coșul pieptului mut iar vocile-ți intră în ochi făcîndu-te să lăcrimezi. Instantaneu Sub vîntul greu se-ating oarecum incestuos răscoaptele fructe și zări flexibile ce ele însele se-ndoaie cum crengi. Filatelist Pui ochelari clasorului să te măsoare el pe tine îl lași să se deschidă unde vrea să te răsfoiască alene trîmbițele multicolorelor timbre sună asurzitor. Adevărul și groapa Adevărul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
una și una, de stă mîța-n coadă, garantat ecologice, naturale 150 %. N-au nici americanii așa ceva: semințe de sfîrnar și de mușinix, ouă de fenix, esență de ciocoflender, filé de pterodactil, pastă de yggdrasil, rădăcină de bypass, costiță de kappa, fructe de prîsnel și de lampeduză, dulceață de lapi-lazuli, șerbet de duplex, jambon de logomah, suc de strogir, cremă de quetzalqoatl, conserve de pizdoc și de limbostratan, boabe de lampadofor și cîte și mai cîte. Ce n-a văzut Parisul! Viață
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
rodii privește mâinile mele cum pot să crească din ele unghii cum se poate ca nici un fir de sânge să nu caute aerul și totul să fie atât de armonios totul să se sufoce în spatele pielii? știu culegătorii vor spăla fructele în cada mea să las ușa deschisă mi-a fost sete și-am vrut să beau cu toate organele dar nimic nu se deschide în ascuns nici măcar un por nici măcar ușa atunci când e întuneric și gura ta gândește la rodii
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
grăbiți. În lături pînde, lașități, rețineri, Ne spune. Poruncesc din nou să fiți Mai blînzi cu roua, fluturii să-i țineți În palme ca pe-un dar dumnezeiesc; Nu vi-s de-ajuns arborii mari ce cresc În jur? Cînd fructe coapte voi culegeți, Sprea-a nu-i lăsa în rai cu tot cu roade, Aveți o clipa de răgaz, să înțelegeți, Că mărul fraged este și-o podoabă Ce-o dați de-a rostogolul în cearcefuri; Iubiți-vă sub raze, izuri moi și
E un inger ce apare numai vineri... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7867_a_9192]
-
te așteaptă Să-i speli în ceaiuri verzi făptura coaptă, Fără rușine, -ntîrzîind pe-alocuri, În gălăgii suave și în jocuri Cu stropi grei de cleștar, oh, printre bile Pline de muzici tandre și fragile... și s-o hrănești cu fructe moi, rotunde, Pe care ea într-însa le ascunde, Mai speriindu-se, mai a plăcere, Mai a durere și-a îngenunchiere... Să-i mîngîi cu nuiele carnea albă, Legîndu-i ochii, ca să fie oarbă, Cu o eșarfă, sufletul să-ți soarbă
Duminica, te strînge blînd la pieptul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7930_a_9255]
-
nouă, timpul ca lașitate a veșniciei, o scriptoria în care istoria e rescrisă de la dreapta la stânga. invizibilă și înfricoșătoare splendoare, fregata evoluând ca o peniță ușoară printre tendoanele destinului, printre legatarii apocalipsei, neatinsă-n vreun fel de legământul flăcărilor, printre fructele și legumele deversate în mare, printre pâlcurile de morți legați unul de celălalt care urmară o vreme fregata ca literele mâna care le așterne pe hârtie, printre veacurile care, legate unul de celălalt, n-au mai încetat de atunci să
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
care, aplecat spre gura cuptorului de piatră, apare primul brutar profesionist. I se spunea pistore, în anul 79 al erei noastre, la Pompei. Alte desene și texte înfățișau ipostaze ale pâinii: "Inimă de In", "Secară Regală", pâine cu fibre de fructe, cu mirodenii, cu miez moale și alveolat... Dar și pâinea-simbol, care, de la Biblie și până azi, a inspirat mii de zicale populare sau metafore culte. "Prin mijlocirea teatrului să facem din gândire pâinea mulțimilor" (Victor Hugo). Sau proverbul: "Mai bună
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
Cinque terre cum se zice, terase duc cu trepte multe, iar portu-i jos cu bărci pitice. O, nave mari, nave cisterne, La care vin să bea oleoducte. In forfota de port cine discerne O nava de alta, un paner de fructe? Mă simt ca peștele în apă, Ca scoica albă-n mâlul cald, Ca prizonierul care scapă, Pătrund în grote de smarald.
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
Nu sare așchia lor departe de trunchi precum cuvintele din rugăciune și căldura va coborî până-n rărunchi, în rădăcini de hrean și de pir, lângă dune. Și azi se mai tem în livezile de măslini, să nu se cuibărească, în fructele uleioase, puful de dacos, Catifeaua insectelor distrugătoare Ce azvârle rodul în haos. Toate sunt rânduite în nemărginitul ocean, picătura mică și mare, Cenușa ne împarte averea, s-o strângem, nepăsătoare la lauda sfinților din tropare. Numărătoarea Numărătoarea s-a terminat
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
cu carne fragedă, voi picta oceane liniștite voi scrie poeme fără punctul final de teamă să nu cadă, rostogolindu-se... Mai rămâi în somnul tău de dimineață, Maria, O, somnul acesta te naște ca o adiere pentru focurile de peste zi... Fructe oprite Ființei tale spune-i bun venit în gândul năzărit deodată, peste - așteptarea-n care ai murit, redându-te iubirii înviată, Așterne-i masa și primește-o-n prag, se-ntoarce după-o lungă noapte - Ființa ta-i! - în care
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
-i bun venit în gândul năzărit deodată, peste - așteptarea-n care ai murit, redându-te iubirii înviată, Așterne-i masa și primește-o-n prag, se-ntoarce după-o lungă noapte - Ființa ta-i! - în care doruri zac, având destinul fructelor necoapte, Ascult-o: ți-a trimis-o vreun sfânt, în rugă pentru ea îngenunchease, de azi ridică-te de la pământ și-nmugurește-n zodii luminoase, Re-nvață în adâncuri să privești, și mersul peste urme regăsite, salvată dintre lanțuri și
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
vreun sfânt, în rugă pentru ea îngenunchease, de azi ridică-te de la pământ și-nmugurește-n zodii luminoase, Re-nvață în adâncuri să privești, și mersul peste urme regăsite, salvată dintre lanțuri și din clești, vei ține-n mâini iar fructele oprite...
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
că-i seară. Ziua a fost blîndă Cu tine, mai șoptești, mă-nvălui, darnic, Cu-aroma ta neomenescă încă... O, îngere,-ți răspund, tu-mi stai zădarnic Alături... numai o femeie Știe parfumul clipei să-l desfacă Ca pe un fruct rotund și, blînd, să-mi deie Miezul mustos...
Îmi spui că-i seară... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8282_a_9607]
-
-n calde strîngeri. Mai poposeșe noaptea pe la hanuri, Se-ascunde în cearceafuri rău boțite Și-apoi pornește iar hai-hui sub ramuri Și pe cărări de roua-abia zbicite Și nu ajunge nicăieri, ci tot se-ndeamnă Să-și rotunjească-n cer fructul mustos de-o toamnă.
Iubirea n-are margini ca odaia... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8260_a_9585]
-
asemenea celor de la Kabba, în timpul slujbei, dar îmbrăcămintea lor nu mai era albă, ci aidoma cu a celor care trăiseră în secolul al XIII-lea. Fuseseră doar sfătuiți să poarte astfel de straie, îmbibate de miresmele Florii Vieții și ale fructelor de pădure. Unii după alții primiră îmbrățișarea lui Morpheu. Încă indecis în privința apartenenței sale la o grupare sau alta, Negrescu se trezi singura ființa bipedă a cetății, în afara magicienilor și a ostașilor. Urmărindu-l cu luare aminte dintr-un colț
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
mai puțin hibride ori apocrife, îmi voi declara neșovăielnic preferința pentru un nobil adevărat: baronul Karl Friedrich Hieronymus von Münchhausen (1720-1797), cel care într-o zi a întîlnit în codru un cerb măreț, purtînd între coarne un cireș încărcat cu fructe; era același animal în care, cu vreun an sau doi înainte, neavînd asupră-i gloanțe, trăsese el însuși cu sîmburi de cireșe. Altă dată, la o vînătoare în Ceylon, baronul s-a trezit prins între un leu și un crocodil
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]