143 matches
-
modificare, mai ales în zona prinderii torții. Alte două forme, fructiera și amforeta, deși mai rare în necropola II de la Săbăoani, cunosc o ușoară transformare față de cele din perioada clasică, în special în zona piciorului, care este mai scurt, la fructieră și diversificarea formei vasului-amforetă, prin dispunerea torților și zvelteței corpului, care devin, în această perioadă, adevărate repere etnice. Și aceste forme de vase aparțin unui repertoriu bogat al ceramicii dacilor liberi, prezente în aproape toate necropolele dacilor liberi, folosite drept
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dispunerea torților și zvelteței corpului, care devin, în această perioadă, adevărate repere etnice. Și aceste forme de vase aparțin unui repertoriu bogat al ceramicii dacilor liberi, prezente în aproape toate necropolele dacilor liberi, folosite drept capace, dacă ne referim la fructiere sau urne, în cazul amforetelor. Amândouă aceste forme au apărut în necropola II de la Săbăoani, doar ca vase de ofrandă sau în practicarea unor ritualuri. În necropola II de la Săbăoani, deși s-au descoperit mai multe fragmente de amfore romane
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperit mai multe oase umane, care proveneau de la un alt mormânt. Probabil au fost strânse odată cu săparea gropii mormântului și așezate apoi în această zonă. Tot aici s-au descoperit și două vase-133/5,6, întregi și un picior de fructieră, așezate ca ofrandă. Piciorul vasului aparține unei fructiere din sec. II-III d. Chr. Distanța dintre aceste vase și craniu, precum și faptul că între ele se află oasele provenite de la alt mormânt, ne face să credem că aceste recipiente ar putea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un alt mormânt. Probabil au fost strânse odată cu săparea gropii mormântului și așezate apoi în această zonă. Tot aici s-au descoperit și două vase-133/5,6, întregi și un picior de fructieră, așezate ca ofrandă. Piciorul vasului aparține unei fructiere din sec. II-III d. Chr. Distanța dintre aceste vase și craniu, precum și faptul că între ele se află oasele provenite de la alt mormânt, ne face să credem că aceste recipiente ar putea aparține, de asemenea, mormântului deranjat. La gât s-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fiind de incinerație în urnă și 2o de înhumație. Între aceste recipiente, întregi sau fragmentare, am putut deosebi următoarele forme: 1 pahar lucrat la roată, 12 căni, 4 castroane cu trei torți, 19 străchini, 2 amfore romane de import, 2 fructiere din sec. II-III d. Chr. 3 boluri, 1 vas cu două torți, 2 urcioare, 4 borcane din sec. II-III d. Chr. și 31 oale sau vase borcan, lucrate la roată, din pastă ciment. Oale (vase borcan) Cele mai numeroase sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bombat, gâtul tronconic, buza evazată ușor, toarta din buză până pe umăr. Ca formă este apropiată de cele din sec. II-I î. Chr și II-III d. Chr.. Este poate, printre puținele elemente ale dacilor liberi, alături de vasele-borcan lucrate la mână, fructierele și alte fragmente ceramice prezente în această necropolă, care să confirme contribuția acestei populații la formarea și dezvoltarea noii culturi materiale și spirituale. A fost descoperit un singur exemplar, în mormântul de înhumație nr. 90 (Pl. 151/5). Piese apropiate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de vedere tipologic, variantei 1a. La Bârlad-Valea Seacă asemenea piese au fost înseriate în categoria paharelor cu corpul tronconic. Asemenea piese au fost descoperite în mai multe așezări sau necropole din sec. IV d. Chr., printre care: Târgșor, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Fructiere Un singur fragment de fructieră, de tipul celor cu piciorul scurt, caracteristic ceramicii dacilor liberi din sec. II-III d. Chr., a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 48 (Pl. 133/4), fiind așezat ca ofrandă, alături de două vase întregi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
La Bârlad-Valea Seacă asemenea piese au fost înseriate în categoria paharelor cu corpul tronconic. Asemenea piese au fost descoperite în mai multe așezări sau necropole din sec. IV d. Chr., printre care: Târgșor, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Fructiere Un singur fragment de fructieră, de tipul celor cu piciorul scurt, caracteristic ceramicii dacilor liberi din sec. II-III d. Chr., a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 48 (Pl. 133/4), fiind așezat ca ofrandă, alături de două vase întregi, în zona capului. Așa cum notam
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aflat la doar câțiva metri mai jos de necropolă. Cu toate acestea, putem aminti numeroase alte piese de acest fel, descoperite în anumite zone, care au fost datate la sfârșitul sec. III și începutul sec. IV d. Chr., cum sunt fructierele întregi de la Ciurchi și Băiceni. Faptul că atât în așezări, cât mai ales în necropole, asemenea recipiente nu mai sunt folosite, deși se consideră că la formarea culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, a contribuit din plin și populația locală, respectiv dacii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de Mureș-Cerneahov, a contribuit din plin și populația locală, respectiv dacii liberi, suntem nevoiți să acceptăm ideea renunțării la unele forme ceramice caracteristice unei populații timp de mai bine de cinci secole, între ele fiind și acest tip de vas - fructiera. Cele câteva cupe cu picior, existente în sec. IV d. Chr. în cultura Sântana-Cerneahov pot înlocui, într-o anumită măsură, utilitatea fructierelor. Să nu uităm că în cultura nou formată în această vreme, Sântana-Cerneahov, apar o serie de vase deosebit de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
caracteristice unei populații timp de mai bine de cinci secole, între ele fiind și acest tip de vas - fructiera. Cele câteva cupe cu picior, existente în sec. IV d. Chr. în cultura Sântana-Cerneahov pot înlocui, într-o anumită măsură, utilitatea fructierelor. Să nu uităm că în cultura nou formată în această vreme, Sântana-Cerneahov, apar o serie de vase deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, bolurile, paharele (care în bună măsură le imită pe cele din sticlă) și mai ales
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
47, precum și un bol. În mormântul de incinerație nr. 13 a mai apărut un fragment dintr-un borcan lucrat la mână din sec. II-III d. Chr. Aceeași situație și în mormântul nr. 41 unde a apărut un fragment dintr-o fructieră cenușie lucrată la mână, din sec. II-III d. Chr. În mormântul de incinerație nr. 50, apare o strachină; o bună parte din strachină a fost folosită drept capac. Situația cea mai specifică acestui ritual este reprezentată de un mare număr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
7, 11, 14, 43, 44, 53, 59, 90; castroanele cu trei torți: M. 24 și 31; ulcioarele: M. 24, 31; bolurile: M. 11; vasele cu două torți:M. 11 precum și fragmentele de vase borcan lucrate la mână: M. 58, 64; fructierele din sec. II-III d. Chr.: M. 48. Se adaugă amforele de import romane, prezente în mormintele de înhumație nr. 14 și 53 și câteva fragmente de vase eneolitice în mormântul nr. 43. Situații identice sau asemănătoare găsim în toate necropolele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cană din pastă fină, cenușie, care are unele elemente caracteristice sec. I d. Chr. (Pl. 151/5). Alte două morminte, de data aceasta, unul de înhumație (M. 48) și celălalt de incinerație (M. 41) au avut în inventarul lor fragmente de fructiere, din pastă fină cenușie, cu piciorul scurt, caracteristice perioadei sec. II-III d. Chr. (Pl. 133/4; 193/3; 189/5), În fine, alte trei morminte, dintre care două de înhumație (M. 58 și 64) și unul de incinerație (M. 13
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
brățări, pandantive (căldărușă din fier și o piesă din argint) și un fragment de monedă. Ceramica, de asemenea, este diversificată și mai numeroasă, cuprinzând cele trei tipuri: lucrată la mână, în special vase-borcan, lucrată la roată (vase urnă, străchini, căni, fructiere, amforete carpice) și de import (amfore romane), la care se adaugă câteva oase de animale, depuse ca ofrandă, sau unele pietre. Referitor la rituri și ritualuri de înmormântare, situația este, așa cum notam mai înainte, destul de asemănătoare cu cea din celelalte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
regiunea est-carpatică sunt atestate triburile carpilor (sec. II-III Cercetările arheologice efectuate în județul Bacău au dus la descoperirea a numeroase așezări și necropole carpice în localitățile Măgura, Cârligi Filipești, Mărgineni, Săucești, Dămienești etc., reprezentate în cele două expoziții permanente prin: fructiere, capace, castroane, urne funerare (unele dintre ele păstrând resturi incinerateă, dar și diverse obiecte de podoabă (coliere, fibule, brățări, apliceă, unelte agricole și meșteșugărești, arme. În aria culturii carpice, aflată permanent sub influența romană, s-au descoperit materiale de factură
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cu Maricica pregătise această șezătoare-clacă mai din timp, făcând un fel de prăjituri din aluat cu miez de nucă și mere domnești coapte în cuptor și le avea în camera « de-din-jos ». Lențâca merge în camera de « de-din-jos », aduce într-o fructieră mare, prăjiturile acoperite cu o foarte frumoasă năframă și le pune pe masa de lângă geam. Pentru că a doua zi era 24 decembrie, zi în care trebuia să vină preotul cu ajunul Crăciunului, Maria se simți îndreptățită să anunțe încetarea lucrului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cum vedem noi acum, dar atmosfera de Crăciun nu este ca a noastră. Cum nu? Simt ei mirosul bradului în casă cum îl simțim noi?, că ai văzut ce specii de brazi cresc aici. Simt mirosul lămâilor, portocalelor, bananelor din fructiere. ─ Nu-i totuna. Se bucură de fulgii argintii de zăpadă care-și răcoresc obrajii și de priveliștea ce ți-o oferă crengile pomilor încărcate cu povara lor. Ei! ce să-ți spun, că noi tremurăm de frig când nu avem
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
nu observă și ieși ca să se întoarcă cu un coș mare. "Era un țărănuș care dârdâia pe marginea drumului, în ploaie, i-am cumpărat toată marfa, cu coș cu tot. Uită-te ce frumos e împletit, nu?" Da." Luă o fructieră de pe bufet și o umplu cu mere. În încăpere se răspândi parfumul inocent al fructelor. Ce simplă putea fi viața!.. Îi întinse mărul cel mai frumos. Ea îl luă și lăsă să-i cadă mâna, inertă, pe genunchi. Nu se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
numit „Valea Dragului” a fost descoperită o așezare carpică, pe o suprafață de un hectar, bogată în resturi arheologice. La suprafață au fost găsite mari cantități de ceramică, chirpici, oase de animale, precum și ceramică superioară, lucrată la roată (căni, oale, fructiere, vase de provizii, amfore romane) sau lucrată, mai puțin fin, de mân (vase, borcane, cești). Au fost descoperite și monede de argint - probabil denari romani imperiali - care atestă că populația din Moldova - carpii - întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
artizanat l Sticlărie și aromoterapie Pe str. Zugrav Nedelcu nr. 1 s-a deschis de câteva zile magazinul „Carina“, specializat în comercializarea articolelor de artizanat. Amenajată cu bun gust, unitatea oferă articole de sticlărie lucrate și pictate manual (vaze, sfeșnice, fructiere, bomboniere, pahare), vase pentru bucătărie pentru condimente, oliviere, portșervețele, vase pentru plante aromate, set căni, suport pentru pahare și cuțite, sticle decorative, articole de ceramică și porțelan, tablouri alcaline, diferite modele și mărimi, ceramică de Cucuteni, reproduceri sculptate (din cultura
Agenda2003-22-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281072_a_282401]
-
reducerii). Tot ca noutate, societatea oferă spre vânzare în cadrul expoziției permanente din incinta firmei obiecte ornamentale din producție proprie, executate cu ajutorul unei tehnici moderne, din geam fuzionat, cu pigmenți diferiți, modele unicat, sub formă de farfurii, tăvi, scrumiere, vaze, boluri, fructiere, platouri și alte obiecte, care pot fi utilizate și ca vase în bucătărie și se bucură de succes în străinătate, prețurile acestora fiind cuprinse între 200 000 și 400 000 de lei/buc. Aceste obiecte pot fi cumpărate la bucată
Agenda2004-34-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282780_a_284109]
-
Anumite întâmplări nu s-au pierdut. Cunosc bine această casă, se intră pe dreapta, se urcă pe stânga, marele salon dă spre camere înfricoșătoare, precum cea a înmormântării ce n-a avut loc, a corpului uitat pe masă; duce spre fructiera cu citrice acre, spre însorita grădiniță din centru, spre apa ce picură și șușotește incestul, binecuvântarea, plecarea, dă spre chiliile închise, ce conțin : hârtii ? crime ? monede ? Vino și povestește, negresă bătrână, tu jurnalistule, tu poetule, tu modest povestitor de pe stradă
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
instrumente de scris, brichete, brelocuri, bricege, cuțite, set de accesorii pentru deschis sticle de vin, ceasuri de mână și altele. Oferta mai cuprinde ceasuri de mână pentru femei, ceasuri de masă, obiecte decorative din sticlă sau ceară, produse din ceramică, fructiere, vaze, cutii pentru alimente și condimente, căni, lumânări, veioze, boluri cu uleiuri volatile, suporturi pentru lumânări, termometre, barometre, higrometre, telefoane modele vechi, lumânări parfumate, stofe, materiale pentru tapițerie și altele. Orarul firmei este următorul: de luni până vineri de la 10
Agenda2005-40-05-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284254_a_285583]
-
de lei/sticlă. Firma are program de lucru zilnic între orele 10-24. Comenzile se pot face la tel. 201 529. C. C. prin magazine l Magazinul „Midas“ (Bd. Republicii nr. 6) comercializează obiecte din argint: sfeșnice - 2 800 000 de lei, fructiere - 6 500 000 de lei, scrumiere - 2000000 de lei, casetă pentru bijuterii - 6 000 000 de lei, vaze - 3 800 000 de lei; termometru pentru interior - 140 000-160 000 de lei, pentru exterior - 150000 de lei, termometru cu higrometru și
Agenda2004-41-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282962_a_284291]