141 matches
-
modificare, mai ales în zona prinderii torții. Alte două forme, fructiera și amforeta, deși mai rare în necropola II de la Săbăoani, cunosc o ușoară transformare față de cele din perioada clasică, în special în zona piciorului, care este mai scurt, la fructieră și diversificarea formei vasului-amforetă, prin dispunerea torților și zvelteței corpului, care devin, în această perioadă, adevărate repere etnice. Și aceste forme de vase aparțin unui repertoriu bogat al ceramicii dacilor liberi, prezente în aproape toate necropolele dacilor liberi, folosite drept
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dispunerea torților și zvelteței corpului, care devin, în această perioadă, adevărate repere etnice. Și aceste forme de vase aparțin unui repertoriu bogat al ceramicii dacilor liberi, prezente în aproape toate necropolele dacilor liberi, folosite drept capace, dacă ne referim la fructiere sau urne, în cazul amforetelor. Amândouă aceste forme au apărut în necropola II de la Săbăoani, doar ca vase de ofrandă sau în practicarea unor ritualuri. În necropola II de la Săbăoani, deși s-au descoperit mai multe fragmente de amfore romane
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperit mai multe oase umane, care proveneau de la un alt mormânt. Probabil au fost strânse odată cu săparea gropii mormântului și așezate apoi în această zonă. Tot aici s-au descoperit și două vase-133/5,6, întregi și un picior de fructieră, așezate ca ofrandă. Piciorul vasului aparține unei fructiere din sec. II-III d. Chr. Distanța dintre aceste vase și craniu, precum și faptul că între ele se află oasele provenite de la alt mormânt, ne face să credem că aceste recipiente ar putea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un alt mormânt. Probabil au fost strânse odată cu săparea gropii mormântului și așezate apoi în această zonă. Tot aici s-au descoperit și două vase-133/5,6, întregi și un picior de fructieră, așezate ca ofrandă. Piciorul vasului aparține unei fructiere din sec. II-III d. Chr. Distanța dintre aceste vase și craniu, precum și faptul că între ele se află oasele provenite de la alt mormânt, ne face să credem că aceste recipiente ar putea aparține, de asemenea, mormântului deranjat. La gât s-
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fiind de incinerație în urnă și 2o de înhumație. Între aceste recipiente, întregi sau fragmentare, am putut deosebi următoarele forme: 1 pahar lucrat la roată, 12 căni, 4 castroane cu trei torți, 19 străchini, 2 amfore romane de import, 2 fructiere din sec. II-III d. Chr. 3 boluri, 1 vas cu două torți, 2 urcioare, 4 borcane din sec. II-III d. Chr. și 31 oale sau vase borcan, lucrate la roată, din pastă ciment. Oale (vase borcan) Cele mai numeroase sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bombat, gâtul tronconic, buza evazată ușor, toarta din buză până pe umăr. Ca formă este apropiată de cele din sec. II-I î. Chr și II-III d. Chr.. Este poate, printre puținele elemente ale dacilor liberi, alături de vasele-borcan lucrate la mână, fructierele și alte fragmente ceramice prezente în această necropolă, care să confirme contribuția acestei populații la formarea și dezvoltarea noii culturi materiale și spirituale. A fost descoperit un singur exemplar, în mormântul de înhumație nr. 90 (Pl. 151/5). Piese apropiate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de vedere tipologic, variantei 1a. La Bârlad-Valea Seacă asemenea piese au fost înseriate în categoria paharelor cu corpul tronconic. Asemenea piese au fost descoperite în mai multe așezări sau necropole din sec. IV d. Chr., printre care: Târgșor, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Fructiere Un singur fragment de fructieră, de tipul celor cu piciorul scurt, caracteristic ceramicii dacilor liberi din sec. II-III d. Chr., a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 48 (Pl. 133/4), fiind așezat ca ofrandă, alături de două vase întregi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
La Bârlad-Valea Seacă asemenea piese au fost înseriate în categoria paharelor cu corpul tronconic. Asemenea piese au fost descoperite în mai multe așezări sau necropole din sec. IV d. Chr., printre care: Târgșor, Izvoare-Neamț, Lunca-Galați. Fructiere Un singur fragment de fructieră, de tipul celor cu piciorul scurt, caracteristic ceramicii dacilor liberi din sec. II-III d. Chr., a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 48 (Pl. 133/4), fiind așezat ca ofrandă, alături de două vase întregi, în zona capului. Așa cum notam
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aflat la doar câțiva metri mai jos de necropolă. Cu toate acestea, putem aminti numeroase alte piese de acest fel, descoperite în anumite zone, care au fost datate la sfârșitul sec. III și începutul sec. IV d. Chr., cum sunt fructierele întregi de la Ciurchi și Băiceni. Faptul că atât în așezări, cât mai ales în necropole, asemenea recipiente nu mai sunt folosite, deși se consideră că la formarea culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, a contribuit din plin și populația locală, respectiv dacii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de Mureș-Cerneahov, a contribuit din plin și populația locală, respectiv dacii liberi, suntem nevoiți să acceptăm ideea renunțării la unele forme ceramice caracteristice unei populații timp de mai bine de cinci secole, între ele fiind și acest tip de vas - fructiera. Cele câteva cupe cu picior, existente în sec. IV d. Chr. în cultura Sântana-Cerneahov pot înlocui, într-o anumită măsură, utilitatea fructierelor. Să nu uităm că în cultura nou formată în această vreme, Sântana-Cerneahov, apar o serie de vase deosebit de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
caracteristice unei populații timp de mai bine de cinci secole, între ele fiind și acest tip de vas - fructiera. Cele câteva cupe cu picior, existente în sec. IV d. Chr. în cultura Sântana-Cerneahov pot înlocui, într-o anumită măsură, utilitatea fructierelor. Să nu uităm că în cultura nou formată în această vreme, Sântana-Cerneahov, apar o serie de vase deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, bolurile, paharele (care în bună măsură le imită pe cele din sticlă) și mai ales
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
47, precum și un bol. În mormântul de incinerație nr. 13 a mai apărut un fragment dintr-un borcan lucrat la mână din sec. II-III d. Chr. Aceeași situație și în mormântul nr. 41 unde a apărut un fragment dintr-o fructieră cenușie lucrată la mână, din sec. II-III d. Chr. În mormântul de incinerație nr. 50, apare o strachină; o bună parte din strachină a fost folosită drept capac. Situația cea mai specifică acestui ritual este reprezentată de un mare număr
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
7, 11, 14, 43, 44, 53, 59, 90; castroanele cu trei torți: M. 24 și 31; ulcioarele: M. 24, 31; bolurile: M. 11; vasele cu două torți:M. 11 precum și fragmentele de vase borcan lucrate la mână: M. 58, 64; fructierele din sec. II-III d. Chr.: M. 48. Se adaugă amforele de import romane, prezente în mormintele de înhumație nr. 14 și 53 și câteva fragmente de vase eneolitice în mormântul nr. 43. Situații identice sau asemănătoare găsim în toate necropolele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cană din pastă fină, cenușie, care are unele elemente caracteristice sec. I d. Chr. (Pl. 151/5). Alte două morminte, de data aceasta, unul de înhumație (M. 48) și celălalt de incinerație (M. 41) au avut în inventarul lor fragmente de fructiere, din pastă fină cenușie, cu piciorul scurt, caracteristice perioadei sec. II-III d. Chr. (Pl. 133/4; 193/3; 189/5), În fine, alte trei morminte, dintre care două de înhumație (M. 58 și 64) și unul de incinerație (M. 13
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
brățări, pandantive (căldărușă din fier și o piesă din argint) și un fragment de monedă. Ceramica, de asemenea, este diversificată și mai numeroasă, cuprinzând cele trei tipuri: lucrată la mână, în special vase-borcan, lucrată la roată (vase urnă, străchini, căni, fructiere, amforete carpice) și de import (amfore romane), la care se adaugă câteva oase de animale, depuse ca ofrandă, sau unele pietre. Referitor la rituri și ritualuri de înmormântare, situația este, așa cum notam mai înainte, destul de asemănătoare cu cea din celelalte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
regiunea est-carpatică sunt atestate triburile carpilor (sec. II-III Cercetările arheologice efectuate în județul Bacău au dus la descoperirea a numeroase așezări și necropole carpice în localitățile Măgura, Cârligi Filipești, Mărgineni, Săucești, Dămienești etc., reprezentate în cele două expoziții permanente prin: fructiere, capace, castroane, urne funerare (unele dintre ele păstrând resturi incinerateă, dar și diverse obiecte de podoabă (coliere, fibule, brățări, apliceă, unelte agricole și meșteșugărești, arme. În aria culturii carpice, aflată permanent sub influența romană, s-au descoperit materiale de factură
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în special Coarnă neagră și Azuf Ali (căreia noi îi spuneam Afuzali), care țineau până la Crăciun și chiar mai târziu. Cum atunci în timpul iernii nu erau citrice ca acum, la Crăciun și Anul Nou aveam struguri frumoși puși pe o fructieră mare din sticlă cu picior care mai există și acum la Tecuci ca și atunci și pe care o păstrăm ca amintire. Înainte de Crăciun mama mea făcea turtele sau “pelincile Domnului”, pe care acum le fac și eu. Turtele erau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
știm ne-ar ajuta să nu intrăm prea repede în/ frumoasa încăpere din spate, da, rândurile pulsează în minte, revin în/ țesuturile fine ca niște umbre în moalele capului, ai grijă ce spui când ți-e/ frică, mintea e o fructieră, pe somn, pe tăcute, lumina cea mai pură nu/ vine din bucuria gândurilor clare, coboară direct din golul tău din stomac.// să pășesc acum prin aerul ăsta imposibil de repede, o intrare forțată în/ lumină, pieptul deschis, nici măcar nu m-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
A Masa, neobișnuit de îmbelșugată, strălucea; în dreptul farfuriei lui Jean, așezat pe locul unde de obicei stătea tatăl, se înălța, ca un turn împodobit, un buchet imens, cu panglici de mătase, un adevărat buchet de zile mari, străjuit de patru fructiere: într-una se ridica o piramidă de piersici superbe, într-a doua un tort monumental, o catedrală de pișcoturi, înecată de frișcă și garnisită cu o glazură de zahăr, într-a treia felii de ananas plutind într-un sirop limpede
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
îmbelșugată, strălucea". Această temă se regăsește la sfîrșitul secvenței prin "lux nemaipomenit". "Luxul" se concretizează prin aranjamentul monumental din dreptul farfuriei lui Jean, compus din două PĂRȚI: pe de o parte, "un buchet imens" și pe de altă parte, "patru fructiere". Acestea din urmă permit împărțirea secvenței descriptive în patru PĂRȚI marcate de organizatorii enumerativi: "cea dintîi", "a doua", "a treia", "a patra". COMPARAȚIA buchetului cu "turnul împodobit" declanșează o întreagă izotopie monumentală (cf.: "străjuit", "piramidă", "monumental" și "catedrală"), izotopie argumentativă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
346, 243/6), Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11a3) și Cucuteni (SCHMIDT 1932, tabel A/8b) (Pl. 48/2; Pl. 49/3). Din punctul de vedere al pastei, ambele exemplare se încadrează în categoria ceramicii fine. Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină sau farfurie. Primul exemplar mai păstrează doar piciorul, relativ scund, cu profil bombat și extremitatea inferioară puternic
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de al doilea exemplar se păstrează, de asemenea, numai piciorul. Acesta prezintă o formă specifică așezării de la Hoisești, caracterizată prin forma aproape cilindrică și o ușoară evazare a bazei de sprijin (Pl. 49/2). Datorită lipsei de analogii în cadrul categoriei fructierelor această formă ar putea constitui un tip aparte. Din punct de vedere al pastei, ambele exemplare aparțin categoriei ceramicii fine. Forma 13: Capace Din punct de vedere tipologic, caracteristică pentru acest tip de vas este forma de clopot cu profil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
decorative sunt dispuse liber pe întreaga suprafață a vasului și sunt formate din benzi meandrice simple, sau benzi unghiulare. Buza vasului este decorată pe exterior cu benzi albe și brun-roșcate alternative, dispuse oblic (Pl. 48/3; 49/4-4a). Forma 10. Fructiere În această categorie se încadrează un vas de la care s-a păstrat doar piciorul. Din punct de vedere al decorului, acesta se află într-o stare proastă de conservare, care ne permite să spunem numai că a fost decorat cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Anexa 2/9f). 9.g. Variantă a formei precedente, cu o bombare accentuată a părții inferioare, ce creează astfel impresia de robustețe. Această formă este prezentă la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, Pl. LXXIV/11a4) (Anexa 2/9g). Forma 10: Fructiere În această categorie am inclus vasele ce par a fi obținute în urma contopirii unui vas suport cu un recipient în formă de strachină. 10.a. Variantă cu recipient întins, asemănător unei farfurii. Piciorul se apropie de forma 9b, cu profil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
te-a adus aici? Îl căutam pe Herr Von Greis. M-am uitat de jur-Împrejur prin cameră. Era o adevărată harababură, dar nu părea să lipsească nimic. Pe o comodă ale cărei sertare goale zăceau pe podea stătea neatinsă o fructieră din argint cu mai multe talere pentru suport. Erau zeci de picturi În ulei sprijinite de pereți În șiruri ordonate. În mod evident, oricine fusese cel care dăduse spargerea și scotocise locul, nu se aflase În căutarea prăzii obișnuite, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]