KorAP: Find »[drukola/base=fructificație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...11 >

263 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

numeroase pe partea inferioară a frunzelor (fig. 42). Plantele puternic atacate se usucă prematur și prezintă boabe șiștave în păstăi. Boala este prezentă și pe plantele de laptele câinelui care au frunzele lățite, îngroșate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificații cu spori mici), pe fața superioară și cupe mici (fructificații cu spori turtiți), portocalii, vizibile pe fața inferioară. Ciuperca parazitează și diferite specii de latir. În cursul perioadei de vegetație sporii sunt răspândiți de vânt și picăturile de ploaie, iar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacate se usucă prematur și prezintă boabe șiștave în păstăi. Boala este prezentă și pe plantele de laptele câinelui care au frunzele lățite, îngroșate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificații cu spori mici), pe fața superioară și cupe mici (fructificații cu spori turtiți), portocalii, vizibile pe fața inferioară. Ciuperca parazitează și diferite specii de latir. În cursul perioadei de vegetație sporii sunt răspândiți de vânt și picăturile de ploaie, iar transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin intermediul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în țară este semnalată din 1941 de către Tr. Săvulescu. și Olga Săvulescu. Simptome. Pe toate organele aeriene apar pete circulare de decolorare dispuse în special în lungul nervurilor și codițelor frunzelor și mai puțin pe tulpini. În centrul petelor apar fructificațiile cu spori sub forma unor puncte foarte mici, greu vizibile și în jurul lor se găsesc niște cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are loc primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are loc primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân pe tulpini nu au boabe, ori au câteva boabe zbârcite, mici (fig43). Transmitere-răspândire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân pe tulpini nu au boabe, ori au câteva boabe zbârcite, mici (fig43). Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca este răspândită de primii spori apăruți

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
debilitate.Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată și de scleroții mici prezenți pe tuberculi în zona ochiurilor sau în pământul lipit de ei. De la plantă la plantă, transmiterea bolii este asigurată de sporii care se formează în fructificații. La plantare se vor folosi tuberculi proveniți din lanuri unde nu s-a semnalat prezența ciupercii. Resturile vegetale atacate după recoltare vor fi strânse și arse, iar tuberculii infectați cu microscleroți vor putea fi folosiți la plantare, numai după scufundarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
câteva săptămâni mai devreme. Veștejirea plantelor care apare de regulă după înflorire și poate avea loc treptat la întreaga plantă sau se usucă numai o parte a acesteia. Pe plantele atacate se observă târziu în toamnă pete brun-cărămizii, acoperite de fructificațiile ciupercii. La secționarea tulpinilor se observă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 54). Transmitere-răspândire.Transmiterea ciupercii în pământ se face prin sporii de rezistență prezenți pe resturile vegetale ale tomatelor, vinetelor, cartofului dar și pe rădăcinile de mentă sau alte

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
până la 20 % (E. Rădulescu și V. Bulinaru, 1957). Simptome. Boala se manifestă de la germinarea semințelor și până la apariția primei perechi de frunze adevărate. Pe sămânța abia germinată, rădăcini sau tânăra plantă se observă zone brunificate. Pe țesuturile afectate pot apărea fructificațiile agenților, sau se pot instala ciuperci sau bacterii de sol care vor continua distrugerea zonelor brunificate (fig. 60). În cazul zonelor putrezite umed, se pot constata în analizele microscopice spori de la Pythium sp., iar dacă țesuturile brunificate putrezesc uscat, se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se pot instala ciuperci sau bacterii de sol care vor continua distrugerea zonelor brunificate (fig. 60). În cazul zonelor putrezite umed, se pot constata în analizele microscopice spori de la Pythium sp., iar dacă țesuturile brunificate putrezesc uscat, se vor observa fructificații cu spori de tip Phoma. Uneori baza tulpinii se înnegrește, se subțiază și chiar primele frunzulițe sunt negre, acest simptom fiind caracteristic atacului de Aphanomyces sp. Pe plantele debilitate se instalează fuzariozele, ce dau mucegaiuri albe sau roz. Pe plantulele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
corelație directă cu evoluția atacului nematozilor și a dăunătorilor. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori duși de apa din sol, iar de la un an la altul rezistă sub formă de spori , micelii și microscleroți, spori de rezistență sau fructificații de rezistență. Prevenire și combatere. Sfecla va trebui semănată la epoca optimă, în ternuri echilibrat fertilizate, aerate pentru ca să se scurteze perioada de la germinare și până la răsărire, perioadă în care se instalează agenții patogeni ai acestei boli. Întrucât o parte dintre

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1967 în Moldova. Un studiu amănunțit al comportării ciupercii în Moldova l-a efectuat Didina Caea (1974). Simptome. Boala poate fi recunoscută ușor datorită miceliului albicios, fin care poate acoperi toată frunza. Miceliul devine alb-pulverulent datorită sporilor, apoi cenușiu datorită fructificațiilor sexuate, care sunt negre. Sub pâsla miceliană, parazită de suprafață, țesuturile parazitate se îngălbenesc, iar frunzele se brunifică și se usucă prematur (fig. 62). Boala este observată mai întâi pe frunzele plantelor din culturile pentru semințe și la interval de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o veștejire ușoară a foliajului, condiție favorabilă pentru instalarea atacului ciupercii. Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație ciuperca este răspândită de sporii de tip Oidium ce germinează ușor la suprafața frunzelor ușor veștejite. De la un an la altul ciuperca rezistă prin fructificațiile de rezistență rămase pe resturile vegetale. Prevenire și combatere. Boala se observă de obicei spre toamnă pe frunzele mai bătrâne cu vitalitate scăzută și pe frunzele sfeclei pentru sămânță. Pentru culturile obișnuite, tratamentele chimice nu se justifică economic, în schimb

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
suprafața solului, așa încât până toamna, rădăcinile care se scot din sol sunt nu au zahăr, ci doar un procent ridicat de celuloză (fig. 63). Transmitere-răspândire.Transmiterea ciupercii este asigurată de la un an la altul prin sămânța pe care se găsesc fructificații cu spori de tip Phoma sau prin organele de rezistență, care au rămas pe resturile vegetale înglobate în sol, în cazul în care se practică monocultura, ceea ce se întâmplă mai rar, deoarece sfecla epuizează puternic solurile. De la cultura din anul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care au dimensiuni mici, asemănătoare semințelor nu pot fi separați la selector și vor constitui o sursă importantă de infecție. Scleroții rămași în teren rezistă până în anul următor, când pot produce infecții direct prin micelii sau prin sporii de pe apotecii (fructificații cu spori ce apar după germinarea scleroților). Aceste infecții se pot realiza pe samulastra de floarea soarelui sau pe unele plante, ce fac parte din numeroasele gazde ale acestui agent patogen. De la plantă la plantă ciuperca poate fi vehiculată de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frâng. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cultură este asigurată de sporii care sunt duși de apa de ploaie și de vânt. De la un an la altul rezistența ciupercii este asigurată de miceliile din resturile de plante bolnave, pe care se formează fructificațiile de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Atacul acestei ciuperci poate fi prevenit prin măsuri agrotehnice ca: îngroparea adâncă a resturilor atacate, rotația culturilor și semănarea la timpul optim. La hibridul Sorem, la semănatul prea devreme se poate înregistra un

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se extinde și pe frunzele din etajele superioare. Pe fața inferioară a frunzelor în dreptul petelor, în țesuturile uscate se observă câteva puncte mici, negre (fig. 72). Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale rămase pe sol, sau prin sporii de pe suprafața sămânței. În cursul perioadei de vegetație, de la o plantă la alta, transmiterea se face prin intermediul sporilor, ce în condiții favorabile germinează, iar miceliul pătrunde în frunzele umezite. Prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
crapă și se usucă. Pe pălării în dreptul petelor, țesuturile se înmoaie și putrezesc, așa încât întreaga inflorescență este sfărâmicioasă, cu puține seminte seci și șiștave (fig. 73). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin sporii rămași în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Sporii pot produce infecții în primăvară direct pe embrionul seminței abia germinate, producând pieirea plantelor și deci goluri în culturi (M. Acimovic, 1965). În cursul vegetației, sporii sunt cei ce asigură transmiterea ciupercii, ei fiind duși

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
îngălbenesc, apoi se usucă. Transmitere-răspândire. Atacul de făinare se instalează pe frunzele care din cauza secetei sunt veștede. Ciupercile se transmit de la o plantă la alta prin intermediul sporilor ușor duși de vânt. Transmiterea de la un an la altul este asigurată de fructificațiile de rezistență care, după putrezirea peretelui lor, vor elibera spori care purtați de vânt, vor germina pe frunze și vor da infecții. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului sunt deosebit de dificile datorită faptului că ambele ciuperci le găsim

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este asigurată de sporii de rezistență (teliospori) care sunt foarte rezistenți la ger, rămân pe resturile vegetale și pot germina și forma spori noi, chiar și după 2 ani. Infecțiile primare sunt asigurate de spori și după o lună, apar fructificații cu spori ce vor răspândi ciuperca în primele fenofaze. Sporii de vară, ce apar imediat după înflorire, răspândesc ciuperca până spre sfârșitul vegetației, când apar grupurile de spori de rezistență, sub formă de cruste negre. Prevenire și combatere. Temperaturile moderate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din tulpini se separă greu, fuiorul este de slabă calitate, iar producția de semințe este diminuată cantitativ și calitativ. Transmitere-răspândire. Boala este deosebit de gravă, întrucât transmiterea ei este asigurată direct de miceliul din semințe și indirect de sporii rămași în fructificațiile ciupercii de pe resturile vegetale. În cazul semănării inului în soluri cu umiditate peste 30-40 %, infecțiile și răspândirea ciupercii se fac cu o mare ușurință, mai ales la plantele tinere. Sporii sunt duși de apa de ploaie, readuși în sol, de unde

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu tulpini fragile ce se usucă înainte de vreme. Pe tulpini se constată cădera scoarței sfâșiate, iar pe rădăcini se observă veștejirea și putrezirea țesuturilor. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile vegetale sub formă de spori în fructificații (picnidii). În primăvara următoare, pe vreme umedă, din picnidii vor ieși sub formă de cordoane, sporii ce vor produce primele infecții. De la plantă la plantă sporii sunt duși de apa de ploaie și de vânt. În unele cazuri ciuperca poate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
iar pe margini se menține o zonă de culoare închisă portocalie roșiatică. Prin desprinderea țesuturilor albicioase frunza rămâne un timp perforată apoi se usucă (fig. 84). Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii din fructificațiile ciupercii rămase în resturile vegetale pe teren. În cursul vegetației sporii sunt cei ce răspândesc boala, fiind purtați de vânt sau apa de ploaie. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, respectarea unui asolament în care cânepa să revină după

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
negre, care îi dau acesteia o culoare gri. Transmitere-răspândire. Agentul patogen se transmite de la plantă la plantă prin intermediul sporilor duși de vânt și ploaie, iar rezistența ciupercii peste iarnă și transmiterea sa în anul următor, este asigurată de sporii din fructificațiile de rezistentă a ciupercii (cleistotecii). Ciuperca prezintă numeroase forme specializate și are un cerc de 67 plante gazdă existente la noi în țară. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului, includ măsuri de igienă culturală, respectarea asolamentului fără plante

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
usucă înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se extinde foarte repede, deoarece sporii sunt ușor purtați de vânt. În perioadele secetoase, ciuperca produce mari pagube prin desfrunzirea precoce a plantelor. De la un an la altul ciuperca rezistă sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care în primăvara următoare sunt eliberați sporii, ce vor da infecții primare. Prevenire și combatere. Se recomandă amplasarea culturilor noi la distanță față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D.

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]