327 matches
-
Cipo(S), Ciprian, GK Kalaz, Mv Palma(MS) și Drobeta, Dumbrava (MR) Prevenire și combatere. În cadrul luptei integrate pentru a proteja cultura grâului de atacul acestei ciuperci se impune desmiriștirea sau arătura adâncă, pentru a distruge resturile vegetale ce au fructificații de rezistență și pentru a evita apariția samulastrei. Se vor cultiva numai soiuri rezistente și în cazul în care PED pragul economic de dăunare (25 pete pe ultimele 3 frunze) este depășit, se vor recomanda tratamente foliare cu produsele recomandate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt ovale, de peste 300 µm în diametru și conțin în interior asce cu câte 8 ascospori ușor alungiți, unicelulari, hialini-gălbui, de 26-35 x 7-12 µm. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea agentului patogen are loc prin peritecii cu asce și ascospori, cu rol minor în asigurarea infecțiilor în primăvară și prin picnidii și picnospori în scoarța ramurilor sau prin miceliu de rezistență. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin discuirea solului, reprezintă o lucrare agrotehnică deosebit de importantă din punct de vedere fitosanitar. Arăturile de vară și de toamnă. Prin aceste lucrări care se execută prin răsturnarea brazdei cu 180o, se îngroapă resturile vegetale și odată cu acestea sporii sau fructificațiile unor agenți patogeni, așa cum sunt Puccinia sp., Tilletia sp., Blumeria graminis, Septoria tritici etc., contribuind astfel la reducerea atacului în anul următor. Aplicarea amendamentelor. Pe terenurile acide se aplică amendamente calcaroase pentru a defavoriza atacul unor agenți patogeni care preferă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
la 6 cm de la vârf, cu felii provenite din tuberculi infectați special, produși la Stațiunea de cercetări pentru cultura cartofului Brașov. Tuberculii astfel infectați se incubează în camere umede la temperatura de 18-20oC, timp de 5-7 zile. După observarea apariției fructificațiilor ciupercii la sprafața tuberculilor, se elimină porțiunea implantată, iar tuberculii se leagă pentru a nu se dezmembra, după care se plantează imediat în câmp. Parcele de alarmă este constituită din 5 rânduri a câte 30 de tuberculi infectați artificial, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Gheorghieș, 1980). Simptome. Ciuperca Septoria tritici atacă frunzele de grâu încă din toamnă când se observă pe acestea pete ovale, verzi-gălbui, apoi brune, ce se extind și chiar se pot uni. În centrul zonelor uscate se observă puncte mici negre, fructificații (picnidii) cu spori. În timpul primăverii și verii atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare, pe frunze apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care apar puncte mici negre, dispuse în șiruri scurte (fig. 10). Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 12,5 mm brună-negricioasă. Țesuturile parazitate se usucă înainte de apariția fructificațiilor cu spori; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete bruneînchis cu fructificații negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au în zona centrală o porțiune de 12,5 mm brună-negricioasă. Țesuturile parazitate se usucă înainte de apariția fructificațiilor cu spori; când sunt atacate tulpinile și spicele, se observă pete bruneînchis cu fructificații negre, iar uneori spicul poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii germinează în limite largi de temperatură (2-32șC) cu optim la 22-26șC și după 7-16
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poate fi distrus în întregime (fig. 11). Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin spori. În cazul agentului S. tritici, sporii germinează în limite largi de temperatură (2-32șC) cu optim la 22-26șC și după 7-16 zile începe formarea noilor fructificații ce poate dura 11-15 zile. În cazul în care există condiții favorabile de umiditate atmosferică ridicată, într-o perioadă de vegetație se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
începe formarea noilor fructificații ce poate dura 11-15 zile. În cazul în care există condiții favorabile de umiditate atmosferică ridicată, într-o perioadă de vegetație se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se pot forma 7-9 generații de spori. Septoria tritici rezistă peste iarnă sub formă de fructificații cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca: înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca: înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol, rotațiile corecte de 3-4 ani fără cereale păioase, evitarea fertilizării excesive cu azot, duc la reducerea pericolului de răspândire și atac al ciupercilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inferioară(miroase urât a mucegai). Transmitere-răspândire.Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și apa de ploaie, iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu ce se hrănește din resturile vegetale, spori sau fructificații cu spori de rezistență. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului ciupercilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri de prevenire pentru această boală. Soiurile omologate în 2003 sunt: Ciprian(S
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de temperaturile cuprinse între 1-15șC. Transmiterea ciupercii de la un an agricol la altul se face prin semințele infectate în care miceliul de rezistență se localizează în tegument. În anul următor infecțiile ar putea fi produse și de sporii eliminați din fructificațiile de rezistență Folosirea la semănat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de îngrășăminte pe bază de azot, normele mari de apă la irigare, sunt factori favorizanți ai instalării atacului ciupercii Pyrenophora graminea. Prevenire și combatere. Principala sursă de îmbolnăvire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
neagrăviolacee, iar interiorul este de culoare albă. Scleroții conțin substanțe foarte toxice pentru om și animale (fig. 20). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în timpul iernii sub formă de scleroți din care iau naștere fructificațiie ciupercii. Infecțiile primare sunt asigurate de sporii din fructificațiile ce ies din sol, iar cele secundare se fac prin intermediul sporilor ce apar pe spic în picăturile vâscoase și sunt duși pe alte spice de vânt sau de insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultură la alta se face prin intermediul scleroților
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ale zonei, evoluția ciupercii fiind favorizată de umiditatea ridicată și de temperaturile cuprinse între 6-36șC cu optim la 21 30șC Ciuperca se transmite prin semințele infectate sau ce ce au pe ele spori. Persistența ciupercii este asigurată în sol prin fructificațiile de rezistență cu spori care sunt maturi primăvara și pot produce infecții pe plantele tinere. Atacul larvelor de sfredelitor și prezența moliei duce la creșterea frecvenței și intensității atacului acestei fuzarioze. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de hibrizi rezistenți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonele umede. Ea produce pagube mai mari în culturile irigate și în cultura succesivă de fasole. Simptome. Atacul se observă primăvara timpuriu când pe frunze apar pete mici galbene, în dreptul cărora pe fața superioară a frunzei se deschid grupuri de fructificații cu spori, ca niște puncte albe iar pe fața inferioară apar alte grupuri de spori ca niște mici cupe. În lunile iunie-iulie apar pe frunze pete gălbui, pe care se observă puncte brun-roșcate, prăfoase, cu spori de vară. În luna
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
numeroase pe partea inferioară a frunzelor (fig. 42). Plantele puternic atacate se usucă prematur și prezintă boabe șiștave în păstăi. Boala este prezentă și pe plantele de laptele câinelui care au frunzele lățite, îngroșate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificații cu spori mici), pe fața superioară și cupe mici (fructificații cu spori turtiți), portocalii, vizibile pe fața inferioară. Ciuperca parazitează și diferite specii de latir. În cursul perioadei de vegetație sporii sunt răspândiți de vânt și picăturile de ploaie, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate se usucă prematur și prezintă boabe șiștave în păstăi. Boala este prezentă și pe plantele de laptele câinelui care au frunzele lățite, îngroșate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificații cu spori mici), pe fața superioară și cupe mici (fructificații cu spori turtiți), portocalii, vizibile pe fața inferioară. Ciuperca parazitează și diferite specii de latir. În cursul perioadei de vegetație sporii sunt răspândiți de vânt și picăturile de ploaie, iar transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin intermediul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în țară este semnalată din 1941 de către Tr. Săvulescu. și Olga Săvulescu. Simptome. Pe toate organele aeriene apar pete circulare de decolorare dispuse în special în lungul nervurilor și codițelor frunzelor și mai puțin pe tulpini. În centrul petelor apar fructificațiile cu spori sub forma unor puncte foarte mici, greu vizibile și în jurul lor se găsesc niște cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are loc primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cupe galbene, dispuse în cercuri sau elipse. Apariția acestor formațiuni are loc primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
primăvara devreme și este destul de rar întâlnită. Aspectele cele mai caracteristice apar pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân pe tulpini nu au boabe, ori au câteva boabe zbârcite, mici (fig43). Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe frunze, codițele frunzelor, tulpini și păstăi sub forma unor pete mici brun-roșiatice cu aspect prăfos (fructificații cu spori de vară), iar mai târziu pete brune închis, prăfoase (fructificații cu spori de rezistență). Pe tulpini și cozile frunzelor apariția acestor fructificații poate da naștere la crăpături, urmate de uscarea prematură a plantei iar păstăile ce rămân pe tulpini nu au boabe, ori au câteva boabe zbârcite, mici (fig43). Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca este răspândită de primii spori apăruți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
debilitate.Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată și de scleroții mici prezenți pe tuberculi în zona ochiurilor sau în pământul lipit de ei. De la plantă la plantă, transmiterea bolii este asigurată de sporii care se formează în fructificații. La plantare se vor folosi tuberculi proveniți din lanuri unde nu s-a semnalat prezența ciupercii. Resturile vegetale atacate după recoltare vor fi strânse și arse, iar tuberculii infectați cu microscleroți vor putea fi folosiți la plantare, numai după scufundarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câteva săptămâni mai devreme. Veștejirea plantelor care apare de regulă după înflorire și poate avea loc treptat la întreaga plantă sau se usucă numai o parte a acesteia. Pe plantele atacate se observă târziu în toamnă pete brun-cărămizii, acoperite de fructificațiile ciupercii. La secționarea tulpinilor se observă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 54). Transmitere-răspândire.Transmiterea ciupercii în pământ se face prin sporii de rezistență prezenți pe resturile vegetale ale tomatelor, vinetelor, cartofului dar și pe rădăcinile de mentă sau alte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
până la 20 % (E. Rădulescu și V. Bulinaru, 1957). Simptome. Boala se manifestă de la germinarea semințelor și până la apariția primei perechi de frunze adevărate. Pe sămânța abia germinată, rădăcini sau tânăra plantă se observă zone brunificate. Pe țesuturile afectate pot apărea fructificațiile agenților, sau se pot instala ciuperci sau bacterii de sol care vor continua distrugerea zonelor brunificate (fig. 60). În cazul zonelor putrezite umed, se pot constata în analizele microscopice spori de la Pythium sp., iar dacă țesuturile brunificate putrezesc uscat, se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]