350 matches
-
arestul unității unde au avut senzația că în autoturism, ba chiar și pe lângă el, a fost mult mai confortabil. * * * Comănescu, șoferul comandantului, a fost schimbat din funcție și mutat disciplinar la unul dintre pichetele de grăniceri pentru a asigura paza fruntariilor țării. A fost mai întâi reinstruit de însuși comandantul pichetului, cu aceleași metode aplicate de gradați în perioada de instruire a pifanilor. Ura față de armată, din acea perioadă i-a fost nu numai reîmprospătată ci și amplificată ajungând chiar să
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
Autorului Cronică de Cezarina Adamescu DUMNEZEU ȘI ARTA, ARTA LUI DUMNEZEU Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mureș, 2012 O carte de excepție, o carte despre artă, despre amintiri, despre artiști care au devenit emblematici în spațiul dintre fruntariile țării noastre, dar care au țâșnit precum săgețile în pădurea fermecată a lumii, dincolo de orizont, dincolo de hotare, de la zenit la nadir, lăsând urme albe pe sufletul conștiinței noastre. De ajuns să o răsfoiești și te umpli de miresmele frumosului. Ale
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
labila noastră ordine biologică. Sunt alese drept „obiecte de studiu”, circumferința bazinului, bătaia directă la potență și fecunditate sau, luat drept ac magnetic al simțulului de orientare „turistică”. Când este vorba de femei, aici acul bate mai totdeauna sud-estul, dincolo de fruntariile noastre, polarizând mai mereu orientul otoman cu „deliciile” sale. Iar biata aplatizare a părții anatomice amintite la bărbați, este sursa nesecată a unor ironii impudice și inhibante. Mi-aduc aminte, că în nuvelistica umoristică a sârbului Branislav Nușic sau a
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
vorbirea limbii române este o dovadă de patriotism și de profund respect al individului față de conaționali și față de sine, dar și față de înaintașii care s-au jertfit ca noi să putem vorbi astăzi cu mândrie limba română în interiorul și exteriorul fruntariilor patriei. La mulți ani Limbii Române, la mulți ani - tuturor, la mulți ani românilor, oriunde s-ar afla.” Ligya DIACONESCU Referință Bibliografică: Lansarea antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, articol de LIGYA DIACONESCU / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DEDICAȚIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Șarja mea amară-dulce Ca din pana lui Neculce Biciuiască-ți telegarii Ca husarii la fruntarii Și în goana lor, nebuna Pulbere de aur luna Poleiască-ți pletele Căile, încetele Și din fiecare parte Să se-adune într-o carte: Orice vers ca un demers E un pas în univers! Referință Bibliografică: Dedicație / Ion Untaru : Confluențe
DEDICAŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351883_a_353212]
-
care amintim: Oglinda Literară, Nord Literar, Luceafărul, Ecouri Literare, România Literară, Apostrof, Vatra Veche, Climate literare, Luceafărul etc. Cu abilități de comunicare moderne, el a reușit să atragă atenția asupra necesității dialogului culturală, a ,,trecerii,, operei scriitorilor din România, dincolo de fruntariile europei, în speță, în Italia. Un exemplu excelent în acest sens, este simbioza literară dintre Luca Cipolla pe post de traducător și micuța poetă Denisa Lepădatu, fenomen care a determinat ca poemele poetei din galați să fie primească Medalia de
ITALIANUL LUCA CIPOLLA ŞI MARE SA DRAGOSTE PENTRU POEZIA DANUBIANĂ de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352139_a_353468]
-
chiar dacă verbul îți este puțin știrb dar și dar ferm în esența lui și poate nu atât de bine structurat gramatical ori altfel, am purtat-o ani de-a rândul acolo unde m-au purtat valurile vieții, chiar și dincolo de fruntariile țării care ne-a zămislit: în buzunare, la piept, în cărți sau în acte trebuincioase. E îngălbenită de vreme, ruptă pe la colțuri, împăturită și zimțuită la margini, citită și răscitită pe „fâșii”, iată de ce m-am gândit s-o încredințez
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
o cale întoarsă spre sine, « dincolo de noi »... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile pogorâtoare din înaltul simțirii, pecetluind soarta magmei fumegânde a unei Iubiri imposibile... Căci
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
pentru noi, contemporanii săi, însăși vederea/întrevederea, în viziunea sa, a viitorului societății românești, la baza căruia trebuie să se afle, în primul rând, sănătatea umană, sănătatea spiritului și a mediului. Colaborarea Domniei sale cu specialiști din țară dar și de peste fruntariile ei, face ca învățământul superior românesc să se interfereze benefic cu cerințele și valorile spiritualității, științei și culturii europene.Născut și crescut între colinele moldave, lângă cântecul nemuritor al Prutului, Vasile Burlui a fost hăruit și cu steaua norocoasă a
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
devenite, prin vrerea destinului, personalități recunoscute de contemporaneitate. Ar putea fi aici, o pagină distinctă din Istoria Exilului Românesc. Ar putea fi o odisee, la care participă argonauții carpatini, fugarii, aveturierii, oameni legați prin frăție de sânge chiar și dincolo de fruntariile României. Octavian Curpaș scrie modern, se folosește de amintirile interocutorului său, nea Mitică, ca de un jurnal în care notițele de fiecare zi s-au scuturat de asperitățile inevitabile ale prezentului și sunt înnobilate de aura pe care le-o
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
metode care vă stau la îndemână, două războaie, simultan, pentru a se evita timpii morți și pentru a ne încadra perfect în maniera strălucită a eficienței care vă caracterizează. Situația este favorizată de faptul că dușmanii se află deja la fruntarii, atât la est, cea ce include și litoralul însorit al scumpei noastre patrii, dar și la vest unde hoardele însetate de sânge românesc latră de sute de ani. Iar glorioasa noastră armie, este, așa cum am văzut și la ultima defilare
SCRISOARE DESCHISĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370623_a_371952]
-
de uși», din «decolteul mai adânc» al dunelor, întrecând cu mult «defileul dilemelor» (p. 6 sq.), cercetează atent nu numai «oamenii muncii și fluturii», ci și «masca mortuară a Patriei», căci Patria îi fu hăcuită de «cei fruntași [de] pe fruntariile crizei», de cei ce - cu «enorme foarfeci» - «taie uzine și aripi de-a valma, / într-un chiot ruginit de veselie» (p, 8), constată o «obsesie a ordinii pe eșafod» (p. 10), ori o cumplită realitate privitoare la „limba-i maternă
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
de vară ori de iarnă. Luăm aurul de peste tot, că destul au luat alții aurul nostru, de când ne știm pe acest pământ sacru, românesc! În plus, de ce să nu avem noi o armată de oameni puternici, sănătoși, care să apere fruntariile țării în caz de pericol iminent? Ah, da! Ne apără NATO și unchiul Sam, după cum ne-a apărat și mama Rusia... În plus, de ce să uităm, dacă facem și sport, îmbătrânim greu, mult mai târziu, astfel că dăm peste cap
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
în epoca comunistă. La 1 Decembrie 1918, odată cu înfăptuirea Marii Uniri a Regatului României cu provinciile românești Transilvania, Bucovina, Basarabia, Banat, care din cauza adversităților istorice rămăseseră în afara granițelor naturale ale țării, și județele Covasna și Harghita s-au regăsit în fruntariile României. Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei a fost înființată, după cum am mai spus, în luna iulie anul 1994, grupând protopopiatele Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc, care aveau în total 107 parohii cu tot atâtea biserici, în care slujeau 74
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
le-a numit niște fastuoase și laice table de legi. Parcă aud țâșnind din stâlpii-mască, din stâlpii flăcări, din stâlpii rug. cele zece glasuri, psalmodiind ca într-un cor antic de bărbați motivele împotrivirii noastre față de cel ce ne calcă fruntariile cotropind: Întâia mască: să nu se mai tragă în oameni nevinovați! A doua mască: să nu se mai prade grânele din hambare și fructele din pomi! A treia mască: să nu mai fie aruncați feciorii în războaie! A patra mască
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Gândurile lui transpuse par mai arzătoare ca un hohot fără lacrimi. Citind cartea aleasă scriere de proză scurtă - ne încearcă sentimentul a două idei care răzbat din aceasta. Una e că o parte este scrisă în țară și alta dincolo de fruntariile ei. Apoi .. pe măsură ce trecem de la o povestire la alta avem impresia că ne cufundăm în căutarea unei minuni de dincolo de vremuri. Prieteniile se leagă sub semnul muzicii, iernile devin fierbinți căci, ne spune autorul nu știam dacă lacrimile mele sau
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359528_a_360857]
-
orice subiect trebuie să ajungă la formă superioară de exprimare a poeziei care este sonetul. Cât despre cei care se plâng ca nu au libertate în cadrul unui sonet, eu le spun: „dă-mi, Doamne, mie, libertatea imensă care încape între fruntariile unui sonet!” George ROCA: Am citit câteva piese de teatru pe care le-ați scris! Ca dramaturg sunteți foarte apreciat în lumea teatrală românescă. Sunteți jucat pe scene de prestigiu din țară, de la Iași la Oradea, via teatrul din Cernavodă
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
o cale întoarsă spre sine, dincolo de noi ... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile pogorâtoare din înaltul simțirii, pecetluind soarta magmei fumegânde a unei Iubiri imposibile ... Un
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
Gândurile lui transpuse par mai arzătoare ca un hohot fără lacrimi. Citind cartea aleasă scriere de proză scurtă - ne încearcă sentimentul a două idei care răzbat din aceasta. Una e că o parte este scrisă în țară și alta dincolo de fruntariile ei. Apoi .. pe măsură ce trecem de la o povestire la alta avem impresia că ne cufundăm în căutarea unei minuni de dincolo de vremuri. Prieteniile se leagă sub semnul muzicii, iernile devin fierbinți căci, ne spune autorul nu știam dacă lacrimile mele sau
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
Asemenea vibrații au mai simțit românii doar la Ioan Alexandru în „Imnele Transilvaniei” - ori în celelalte cărți ale acestui autor în care sacrul predomina profanul și care a răspândit Imnele Iubirii sale, nu numai în provinciile țării, dar și dincolo de fruntariile ei. În mod obiectiv, Nicolae Băciuț remarcă faptul că poezia lui Grigore Vieru vine „din adâncul ființei unui neam, creația lui de început hrănindu-se din viziunile și ritmurile lirismului popular, ca abia apoi, la capătul adolescenței, să-l descopere
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
a cântat un Capriciu pe o singură strună!) - poeții din lumea întreagă îi aduc un omagiu pios și o cinstire unanimă, așa cum, de fapt, se cuvine să aducem tuturor poeților și oamenilor de cultură care ne duc prestigiul țării dincolo de fruntarii. CEZARINA ADAMESCU www.agero-stuttgart.de 9 decembrie 2011 Referință Bibliografică: - CEZARINA ADAMESCU) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Mare, ce avea să fie semnat la Luțk în 13/24 aprilie 1711. Fapt cardinal în desfășurările istorice, Cantemir, în spiritul “străvechilor legi” ale Țării Moldovei dar prevăzător la maximum, a inclus în Tratat respectul integrității teritoriului Moldovei, ale cărei fruntarii au fost stabilite cu precizie în toate direcțiile, inclusiv, dacă nu cumva în rândul întâi, spre Est, pe Nistru. Drept care, articolul 11 prevedea fără rezerve că: “Pământurile Principatului Moldovei, după vechea hotărnicie moldovenească, asupra cărora domnul va avea drept de
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
reușita autorului de a acoperi mai toate zonele țării, „malurile Oltului” sau „Argeșului, ale Dunării, Prutului, ale Tisei (oare cine mai pomenea in poeziile sale despre Tisa?), ale Dâmboviței, Vedei sau Someșului, Valea Șasei sau Oltețului, dar și de dincolo de fruntariile țării”, oameni cu suflete curate ca ale apelor care izvorăsc din munți împreună cu faptele lor dăinuitoare în eternitate. Fiecare personalitate este însoțită de date bibliografice, opera în diversivitatea sa, înfăptuirii culturale notorii, referințe critice din spațiul național și internațional, toate
LUMINI PE PÂNZA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341550_a_342879]
-
dezgustați de naționalisme, extremisme, tendințe de enclavizare. Pentru ei și pentru noi, cei care credem în lumina Occidentului, Marea Britanie a devenit azi mult mai mică. Asta se întâmplă într-o țară cu o democrație consolidată, nu într-o regiune de la fruntariile lumii civilizate, semn că, dincolo de anii de civilizație care ne despart, oamenii răspund, în cele din urmă, la aceleași frici.
Lor li s-a urât cu binele, cum nouă ni s-a urât cu răul () [Corola-blog/BlogPost/337843_a_339172]
-
Daciei Mari ca entitate juridică, element de drept internațional, fiindcă contextul politic nu mai permite un asemenea fapt istoric. Totuși, în contextul europenizării și globalizării, dacoromânii au datoria sfântă să întărească legăturile lor cu frații de aceeași origine de dincolo de fruntariile politice, să-i ajute să-și păstreze limba, credința, muzica, dansul și tradițiile, într-un cuvânt, să-i ajute să-și păstreze specificitatea etnică, lingvistică și spirituală. În sensul acesta, istoricul ne asigură că putem realiza Dacia Mare. O Dacia
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]