191 matches
-
vînoșii cîini, între suplele cățele? Pentru că, de-atunci, ăhă, masculii au dispărut, văzîndu-și de viața lor crudă, femelele au fătat, a ruginit frunza din vii... Păi, din nunta aia tot s-a ales Moșu cu ceva: cu un culcuș în frunzarul gras, cu pomeni de peste tot, de pe la generoasele ferestre. Ce-i puțin pentru bătrînețile lui de cîine retras la vatră? Îl și ntreb: Ia zi-i, Moșu, e puțin? Se gudură ca un bătrîn care cîndva a avut umor. Dintre picioarele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
clasicismului târziu și îl pilotează către efectele unui insolit moderat. Între „arborul Satanei” și „clonțul lui Dumnezeu”, Ș. invocă „umbre de arbori nemăsurat de înalți”, cheamă „calul cel negru”, „marea pasăre verde” și reușește spații de coabitare nedefectuoasă pentru imagini („frunzare de păcătuire tot curg și curg”; „trunchiuri de păcate / Trosnesc din încheieturi reumatice ca babele ce, / la amurg, / Își pregătesc mădularele să-l ia pe dracul în spate”, Maria Magdalena) sau ficționalizări parabolice ale amintirii, în care pumnalul și pianul
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
cea mai darnică fiică a bătrânului an; toamna veselă deschide porțile școlilor; toamna harnică și de bunuri darnică; pomii și-au dezbrăcat straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu-i tristă, părăsită; se zburlesc de frig ciulinii și se scutură pe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
liricii sale este acela al satului ardelean, simțit ca loc originar, în care gesturile cele mai mărunte capătă o rezonanță cosmică, ritualică: „Într-o poiană largă am înălțat un foc / Cum știu să-nalțe focuri ardelenii unii; / Pui vreascuri piramidă, frunzare la mijloc, / Te-așterni apoi pe burtă și îți încerci plămânii. Slănina încrestată, înfiptă în frigare, / Ce lacom o-nveșmântă al flăcărilor rit. / Și pâinea este moale și cornul e cu sare / Și mama se-ngrijise de ceapă și cuțit
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
plutea în atmosfera din valea Ozanei: cu o încordare de pasăre răpitoare, sigură de pradă, cu un zâmbet rău pe dinții mici, aspri de dorințe și făgăduințe, înainta din lan spre un flăcău tomnatic (care stătea lângă o colibă de frunzar) o țărancă tânără, cu un tulpan verde răzvrătit pe cap, o femeie subțire, cu părul cânepiu, cu coapsele fine în rochia de cit, cu sânii mici, desculță, cu gleznele goale. Flăcăul stătea nemișcat, zâmbind. Femeia încordată îl sidera cu ochii
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o să vedeți niciodată. - Da! răspunsei cu o vagă, melancolică convingere. - Mă gândesc la oamenii de-atunci care s-au dus, la ritmul vieții care era altul decât cel de azi. Oamenii aveau timp, zilele se scurgeau lent, curțile grădinii cu frunzare boltite, bănci și mese, taifasuri, altă lume... Ce oameni! Își întrerupse vorbirea și aduse masa și fotoliile de răchită și ne lungirăm la taclale, și tot vorbind, trecu o lună, două, câteva luni și veni toamna și ploile, apoi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
negre, Măriuca părea mai naltă, mai subțire și mai albă și, cum ședea câteodată neclintită, pe gânduri, când umbrele înserării cresc, părea o ființă care nu-i din lumea aceasta - din taina singurătății închegată și din aburii codrului. Și șoaptele frunzarelor păreau în adevăr tremurarea unui suflet; creșteau din arbor în arbor, din ramură în ramură, scădeau, se depărtau, spuneau ceva neînțeles, ceva foarte vechi și foarte trist. Și când tăceau bolțile nesfârșite, parcă și sufletul din mine tăcea, sta neclintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
DORINȚĂ Frunzar m-aș vrea tăcutului desiș, Ca rătăcitul pas pierdut de tine S-alunece-n fricos păienjeniș, Din pragul visului ce în treziri rămâne; Oricând aș vrea, în unde să-ți cuprind Întreaga-ntruchipare-atât de dragă, Cum drag e muntelui, când hohotind
DORIN?? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83787_a_85112]
-
azi sunt supărat pe mama care zmulge cuvertura, Îi trage două palme Dudei și-i zice: - Stricato! Care-mi strici copilul! Pe mine mai mult pe sus mă ia și mă duce, cu tot cu pătură, Într-un fel de colibă de frunzari; la numai babe și numai copii mici. În coliba aceea plâng o vreme, liniștit; apoi cu hohote; apoi urlând, până-mi vine să vărs. Ies de-acolo și o pornesc de-a dreptul: las-să mă zgârie crengile, să mă ràgile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu îmi notam situația pe hartă, aud o pocnitură din degete a lui Toaibă - semnalul stabilit pentru comunicare. Privesc la el întrebător. Îmi face semn că în dreapta se întâmplă ceva. Pun binoclul la ochi și privesc în direcția arătată. Un frunzar se mișcă din loc în loc... Aha! Acesta-i observatorul lor. Îi cam imprudent. S a dat de gol. Îi fac semn lui Toaibă că am băgat de seamă despre ce-i vorba și ca el să fie cu ochii în
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cea visată este frecvent invocată: Iubito, bruma groasă pe pașii tăi s-a scris...; În sipete te-nchizi cu lacăte o mie, / Iubita mea, cât timp ni s-a luat / Să guvernăm planete și să fie / Iertarea noastră tainicul păcat; Frunzarele-n pădure, tăcut, o iau la goană, / De parc-am fi, iubito, cenușă dintr-o stea. Această contiguitate a sacrului, care sporește măreția clipei, e omniprezentă, smirna, clopotele, fiind alte motive care-i sugerează prezența - Ochiul stelar surprinde clipa rară
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și în târg în Iași și de unde or găsi fân să aibă a încărca păr-la 60 de cară de fân,...pentru caii măriii sale pașii...” Unul „la oamenii de pe supt Codru pentru făcutul șoproanelor...însă 30 grinzi și 100 cară frunzari.” Apoi dă poruncă strașnică unui vornic să repare cu oamenii de sub Codrul Iașilor podurile de la Șanta până la Iași „ să fie toate tocmite când va sosi măria sa pașa ce merge la Hotin”. Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
case albe. Ca o claie înmiresmată, le acoperea liniștea. Pufăind, niște bărboși se lățeau pe acoperișe. Parcă țineau sfat, în vreme ce câteva lămpașe licăreau neliniștit sub deal. Cred că voiau s-o fure pe zâna Viorică care, scoțând noaptea capul pe frunzare, începuse să părăsească palaturile de sub pământ. Neclintiți, bărboșii erau doar niște oale de ogeag. Câmpul se depărta nelămurit spre pâlcul de salcâmi ; o ciocârlie înălța triluri dintr-o trompetă de argint ; ochind păsărelele ce se strecurau în tufele de sânger
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
da’ mam cam săturat de-atîta analizat! Acum care ce mai vrea de la identitatea mea? Eu mi-s leuștean bazat, n-am chef de portretizat! Ia mai lăsați analiza că pierdeți acuși deviza! Să poți fi și pui de hrean și frunzar de leuștean! Leușteanul crește bine nu ești de acord cu mine? Multe alte asemenea izvoare de înțelesuri cu sau fără alte versuri pot fi găsite mai dihai printre foile de pai, acel leuștean anume care le spune pe bune și
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
de trup ca de-o haină pe care-o lași în drum. ÎN MAREA TRECERE Soarele-n zenit ține cântarul zilei. Cerul se dăruiește apelor de jos. Cu ochi cuminți, dobitoace în trecere își privesc fără de spaimă umbra în albii. Frunzare se boltesc adânci peste o-ntreagă poveste. Nimic nu vrea să fie altfel decât este. Numai sângele meu strigă din păduri după îndepărtata-i copilărie, ca un cerb bătrân după ciuta lui pierdută în moarte. Poate a pierit sub stânci
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Și, din lecții, de-o-ntrebare... Mamă dragă, mamă bună, Prima mea învățătoare! N Nuca este căsuța Ce se dă uța Pe-o creangă de nuc, Când cântă un cuc. Și-n nucul din curte, Căsuțe sunt multe; Din dese frunzare, Cad toamna-n cărare. Din casa cea mică, Din lemn și pitică, Eu miezul adun, Că-i dulce și bun. O Oul este un palat Văruit și curat: Fără ușă, Fără scară, Fără geam sau cutie poștală, Fără scaune, masă
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
Nu mai era bătaie de clopot, era tremur cu durere în carne, în suflet... Bătea pe ultima bucățică de drum până la locul de veci. Cimitirul, cu totul înfrunzit, avea culoarea firului de iarbă abia încolțit. O mierlă fluiera undeva în frunzar, atât de frumos și fermecător ca într-o lume de nepătruns... de neînțeles pentru noi oamenii. Clopotul bate... bate întruna, ținânad pasul cu preoții, cu carul... cu lacrimile. Carul se mișcă încet... lumea se mișcă încet, și soarele se mișcă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
celălalt, strecurat printre crenguțele din gâtuirea făcută de mâna braconierului, urma a declanșa moartea sigură a animalului venit la apă. În ziua fatală, ciobanul ce-și căuta câteva mioare rătăcite, prin pădure, Îl găsise, pe Victor, Împușcat, În gâtuirea de frunzare. Înspăimântat, fugi acasă la Ion. Hai, să vezi nenorocire! Și-i povesti: oo! Ce grozăvie-mi spui?! Hai, și-o să vezi. S-au dus. Și-au văzut. Victor - Mârlanul, era căzut pe o parte, cu pieptul perforat de cartușul venit
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mea și necunoscuta lui. Prin pereții lipsă - de fapt, doar smulși și comprimați - ai fostei Săli de Cenaclu, zăresc, în exteriorul clădirii, semnele nopții coborâte peste oraș: la optzeci de metri, un pâlc de castani. În planul doi, filtrate de frunzarele lor, zidurile gălbui, monumentale, bătute în ciucuri de zidărie, ale Operei de Stat. Prin insulițele de verdeață înconjurătoare (conservînd hălci din strălucitorul parc domnesc de manej de odinioară, din și mai străvechea Grădină a Procopoaiei), frecventatorii întîrziați își grăbesc pașii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de clăbuci de săpun, pulverizîndu-le pieile obrajilor și ale gîtlejelor lor de angarale dichisite: - Pasagerii Cursei Otopeni-București sânt rugați să se grăbească spre locurile lor de îmbarcare! Ca o maimuțărire a celor sfinte, scrise la 2 Samuel 5:24, peste frunzarele duzilor din liziera autostrăzii se înfiripă și se apropie un vuiet de pași. Ochii vâscoși ai celor patru bagaje se bulbucaseră de teroare. Stăpânii acelor ochii, cele patru bagaje, fugiră mâncând pământul, încercînd să scape în direcția contrară. În cinci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scorbură (Columba venas), dumbrăvioara (Caracius garrulus) ș.a. Dintre răpitoare amintim: gaia roșie (Milvus milvus) și viesparul (Pernis apivarus). Unele insecte își desfășoară ciclul vital pe stejar: curculionide (Orchestes quericus), croitorul (Cerambyx cerdo), populații de himenoptere 1, homeoptere, coleoptere 2, în frunzar stau gastropode 3, păianjeni, acarieni, formicide, miriapode 4 sau tisanoptere. 1Himenopter- ordin care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a grâului; ‐ întrebuințarea îngrășămintelor artificiale în agricultură; ‐ creditul în agricultura română și stimularea depunerii economiilor bănești; ‐ cum se înlătură putrezirea cartofilor umezi; ‐ la ce vârstă trebuie întrebuințați caii la prăsilă și ce îngrijiri trebuie date iepelor însărcinate; ‐ pregătirea furajului din frunzari; ‐ săpatul și gunoitul pomilor. În nr. 7/septembrie și nr. 8/octombrie 1928, su b semnătura Enache Mantu, plugar, membru ales al Camerei de Agricultură Tutova, este publicat articolul: „Ce a văzut un țăran din Tutova la Expoziția din Praga
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o zonă geografică naturală, dintr-un teritoriu administrativ, dintr-o eră sau perioadă; Fertilitate= capacitate a populațiilor de animale de a produce elemente sexuale viabile și de a da un număr cât mai mare de indivizi în perioada lor fertilă; Frunzar= totalitatea frunzelor căzute de la arborii din pădurile de foioase și de conifere, livezi, precum și din pajiști, ce formează o pătură mai mult sau mai puțin continuă pe suprafața solului; Fum= poluant atmosferic format din gaze de ardere și mici particule
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune sau Răpciuni În luna lui Răpciuni / Cad
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reașie / Numai făurariu de-ar treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]