5,324 matches
-
multe lucruri. Negoițescu era o pasăre rară în literatura română. Era un personaj care și-ar fi găsit loc fără atîta zarvă în cultura germană sau franceză. Ar fi putut fi asemeni lui Gide sau Montherlant." * După ce și-a declamat frustrarea pe toate tonurile (era să zic: toanele) în scrisori particulare, publicate generos de CONTEMPORANUL, dl D. Țepeneag revine acum în paginile aceleiași reviste (nr. 16) într-un dialog cu dl Ion Simuț. Dl Țepeneag are o viziune războinică despre viața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
în "ediții" mereu ameliorate și de lux, așezându-le apoi, numai pentru sine, în splendida-i bibliotecă. Nu cred că există, în realitate, scriitori care, atunci când își compun operele, să nu vizeze lectura lor de către alții, "cititorii". Am cunoscut, atâția, frustrările, ba chiar supliciul literaturii rămase "pentru sertar" și nu-mi pot închipui că ar exista printre noi scriitori atât de mazochiști încât să nu dorească depășirea piedicilor editorial-financiare de acum și, trecând, deci, pragul publicării, să-l depășească pe acela
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
neagră) a dispoziției sale dominante. "Sufletul", pivot al confesiunii lirice consacrate, i se pare nesatisfăcător, incapabil cum e a se reîntoarce la inocența paradiziacă, dar și a se detașa de nostalgia ei concretizată în exercițiile posturii damnate. Măcinat de disonanțe, frustrări, suferințe date în vileag ori numai deductibile din reflexul lor în neistovitul în resurse naturalism estetizat: "Cădea pe mozaic păcătosul de preț din mine,/ chipul tău de marionetă se-acoperea de alge ca un înecat,/ apos mi-era sufletul, iar
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
și a iremediabilului. Extraordinar contrapunct acest final al lui Yuriy Kordonskiy...O realitate pe care avea să o introducă în spectacol, cîndva, pe nesimțite, ca o tînguire vizionară, o romanță rusească tulburătoare, un comentariu al sunetelor ce anticipează șirul de frustrări, de refuzuri, de tristeți care se instalează pe scenă odată cu izgonirea celor patru pretendenți perdanți... “ Birjar, nu-ți goni caii! N-am unde să mă mai grăbesc Și astăzi pe cine să iubesc? Birjar, nu-ți goni caii!”
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
îndoială de oamenii cu adevărați onești. În plus, fostul președinte liberal a avut tăria să plece atunci cînd nu s-a mai simțit dorit în fruntea partidului, dar și impresionanta demnitate de a-și lăsa deoparte fireștile, din perspectivă umană, frustrări și resentimente, pentru a servi în continuare cu inteligență și tenacitate interesele strategice ale partidului său, conștient fiind că roadele muncii sale ar putea fi însușite de alții. În vara anului 2002 Valeriu Stoica a fost nevoit să demisioneze din
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
rînd. De-aici pornesc două tipuri de vedete scriitoricești: cea a scriitorului instituționalizat (Cărtărescu la noi sau încet-încet Echenoz în Franța) și cealaltă, născută prin ricoșeul unei atitudini ferme și violente de contrariere a orizontului de așteptare public nu prin frustrare, ci prin surplus. Exemplu: Michel, din Plateforme, este un împătimit, à défaut, al peep-show-urilor. Houellebecq scrie o carte care, prin scenele sexuale explicite, poate substitui peep-show-ul. Dacă în primul caz literatura este susținută din afara ei, de critică, premii și/sau
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
moral și neliniștitori metafizic; ei desocializează, la scară mică, si prefigurează cavoul, la scară mare. Or, tocmai aceste prefaceri atît de rapide din economia reală generează o dinamică extraordinară a actului artistic și a circulației obiectului de artă. Artistul, între frustrare și adaptare În acest context, supraviețuirea artistului nu constituie o problemă și ea nu trebuie dramatizata, chiar dacă artistul nu mai este prețuit la fel ca în perioada interbelică sau la începutul secolului. Grigorescu, în epoca lui, era un reper al
Pasii marunti ai pietei de arta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13752_a_15077]
-
a.m.d. într-o scatofilie generalizată." l Cum literatura nu țîșnește doar din epidermic și afectiv, ci și din conflictele de idei, avem mare nevoie acum de polemici literare de substanță, și nu de certuri interpersonale născute din resentimente și frustrări - mai crede criticul. Bun, asta-i partea așa-zicînd de creațe, dar mai există și alte aspecte importante, de "producțe": instituța agentului literar - care lipsește deocamdată și mai ales "acea secretă, omnipotentă armată a editorilor de text din edituri, marii anonimi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
pe autorul ei. Maiorescu este, neîndoielnic, autorul ei oricît s-au străduit Ibrăileanu și alții ( chiar și Lovinescu) să o descopere, în ciornă, la gînditori anteriori. Minimalizarea contribuției marelui critic a făcut parte mereu din jocul, de obicei plin de frustrări, al urmașilor săi și îndeosebi al lui Călinescu. Esențială nu este însă paternitatea, greu totuși de contestat azi, ci adevărul teoriei. Și, după părerea mea, Maiorescu trebuie considerat un gînditor pragmatic. Aș merge mai departe și aș spune că acest
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
și sterpe, poetul face un mare și bizar pas spre nicăieri. Cum o arată și titlul, volumul are în centru toposul vânătorii, însă poetizat fără nerv, în zvâcniri scurte, incerte, până la urmă insuficiente, abandonate precoce. Versuri obosite, rezolvate adolescentin, creând frustrări cititorului care are nostalgia freneziei din În așteptarea cometei, să zicem: „Singurătății i se făcuse dor de nemărginire / iar privirea, chiar văzul, văzutul pipăiau străzile / cu bastoanele albe..." (Lumina caldă aproape târzie a singurătății), „La sfârșitul sacului de orez / s-
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
cumva din interior, cu micile sau marile lui rivalități și tensiuni, ambiții și complexe. Nu e deloc o imagine idealizată analistul vorbește la un moment dat chiar de "elucubrațiile Elenei Hrisoveloni despre decrepitudinea românească" și nu ezită să-i identifice frustrările identitare ("o variantă a dinamicii identitare a românilor: atracție spre Occident decepție ură a apatridului") care îi motivează în parte și atitudinile antisemite, împărtășite, de altfel, și de soțul ei. Pe un asemenea fundal este introdusă și perspectiva lui Paul
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Se împlinește în luna mai a acestui an exact un secol de la apariția faimoasei Geschlecht und Charakter, monumentala, controversata și singulara lucrare antumă a lui Otto Weininger după unii o capodoperă absolută, după alții doar expresia frustrărilor unui tânăr abia ieșit din adolescență. Ea a fost tradusă la noi foarte recent, de către Monica Niculcea și {erban Căpățână, într-o ediție îngrijită la Editura Anastasia de Monica Dumitrescu și cu prefața foarte oportună a lui Lukas Marcel Vosicky
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
ele în acest sens este Coca Bloos (Mariedl), care a lucrat cu Militaru și la Odeon. Grete este Dorina Lazăr, iar Erna, Emilia Dobrin. Trei partituri grele, trei femei de la marginea societății, sau de sub ea, trei fantasme, trei tipuri de frustrări, de tensiuni și de confruntări cu propriul eu, dar și cu restul lumii, trei voci ale unor visceralități mai mult sau mai puțin disimulate. Trei personaje recognoscibile în prezentul cel mai acut și halucinant, trei roluri asumate cu credință și
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
se desfășoară între zgomotul apei de la closet, scandalurile și bătăile vecinilor. Acolo, marginalele Erna, Grete și Mariedl își fabrică propriile destine, verbalizîndu-și ficțiunile despre cum ar vrea ele să le fie viața lor și a celorlalți, își consumă à trois frustrările și obsesiile. Ipocriziile, jocul pe muchie, minciunile și adevărul se amestecă bizar, cu povești crude, sfîșietoare, uneori la limita suportabilului. Acolo, regulile conviețuirii sînt dure. Cine deranjează, este eliminat. Așa cum se întîmplă cu Mariedl, o retardată ce combina inocența cu
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
să spere sincer că lumea asistă la nașterea unui geniu. De cele mai multe ori, din păcate, nu este vorba de așa ceva. Rubricii acesteia i se adresează lume de toată mâna, cei mai mulți veleitari, agramați, candizi, persoane cu afecțiuni nervoase ce își îmbânzesc frustrările în versuri fără poezie, fără șansă, fără nici un viitor. Rar de tot se întâmplă vreo minune, și atunci luăm autorul dăruit cu har poetic adevărat, îi facem sărbătoare, îl publicăm cu respect aici, apoi îl debutăm în revistă și el
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
de știri occidentale. De abia aceste articole apărute în marile cotidiane franceze sau pe fluxurile de știri ale agențiilor puteau fi luate drept suport pentru știrile „Europei libere". Și nici măcar acestea în toate cazurile. Ceea ce producea un firesc sentiment de frustrare și descurajare. „Telefon de la Stroescu: îi propusesem să-i strîng presa franceză într-o ediție «Teze...». Dar îi e vizibil teamă de termenii prea tari: «paranoia» nu poate trece, spune el. - Chiar într-un editorial din Le Monde? Chiar. Așa că
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
Întâi că închisorile nu sunt spații de afirmare a eroismului ori "universități politice", ci lăcașuri ale suferinței unde calitățile morale ale ființei umane din lumea obișnuită se pierd. Oamenii închiși - fie ca deținuți de drept comun, fie politici - suportă efectele frustrării; implicit creșterea agresivității îndreptată spre cel aflat mai aproape, tovarășul de sferință. Nu sadici sau alte genuri de psihopați au fost și sunt torționari, ci indivizi proveniți din categoria ambițioșilor ori obedienților, trăsături de caracter dezirabile în instituții și locuri
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
fenomen, dar lipsa coerenței mi-a etichetat toate lecturile din acea perioadă. Citeam rar și cu o voluptate ușor ciuntită cărți și reviste de valoare inegală, amestecate într-un talmeș-balmeș care, probabil, avea totuși un efect sedativ asupra îndoielilor și frustrărilor mele. Odată cu stagiatura și o experiență erotică sublimată prin absența expresiei fizice, am redescoperit "România Literară" și apoi, încet, dar evident, relația mea personală cu literatura a redevenit una pozitivă; probabil plătisem prețul cerut: conștientizasem că "vâna" mea filologică presupunea
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
Alte căi, mai încurcate În nr. 5-6 (iulie-august 2006), revista focșăneană PRO SAECULUM își continuă, nonșalant, în linie dreaptă, excursul prin fragmentele de jurnal ale lui Eugen Barbu. Selecții minimale din frazele lungi și resentimentare ale autorului romanului Groapa, cumulând frustrări inimaginabile, denunțuri de necitit sau prieteníi tulburi de necreditat; bucăți antologate (în redacție?) cu o minuție care ne dă frisoane și cu o consecvență de tabloid. Ajunși aici, Cronicarul mărturisește că iubitele fotbaliștilor constituie, totuși, un subiect și mai agreabil
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
Coppola, prin Wes Anderson și înapoi la Jarmusch). Ei, Cage m-a deturnat cu succes de la explorarea acestei prejudecăți, chiar dacă nu-i poate pielea cît cea a lui Murray, rolul e decent. Personajul lui, David Spritz are parte de bani, frustrări și nevroză, dar nu și de profunzimea sau de spiritul asociate uzual cu acestea. Primii provin de la televiziune, următoarele din situația familială (divorțat dar cu conflicte frecvente), ultima o are de mic, dintr-un complex de inferioritate care încă îl
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
acum din literatura basarabeană. E un roman de virtuozitate a analizei psihologice, din categoria manolesciană a ionicului. Regăsim în construcția lui aproape toate elementele care definesc specia: autoscopia, subiectivitatea explorării interioare, fragmentarismul confesiunii, identificarea dintre narator și personaj, relativismul psihologic, frustrarea socială, dependența dezvăluirilor de meandrele sentimentelor de adversitate dintre personaje, reflecția stăruitoare despre identitate. Titlul lung și (aparent) explicit dă o idee aproximativă despre intențiile întortocheatei narațiuni. Simțim din primele pagini tensiunea și că se desfășoară un dramatic proces de
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
satisface curiozitatea și, în același timp, de a ne măguli răutatea. Căci e atîta exuberanță nemăsurată în ambianța ethosului american, încît critica lui Codrescu se expune riscului de a flata vanitatea celor care, trăind într-o măruntă țară, privesc cu frustrare înăbușită la edificiul impozant al unei supraputeri mondiale. Puțini gazetari au scris atît de dur despre administrația Bush așa cum o face Andrei Codrescu în paginile acestei cărți. Și puțini au reușit ca, prin prim-planurile decupate din substanța lumii americane
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
frânt inima lui Petru părăsindu-l pentru a emigra în Germania și care, după o relație ratată, dorește, după revoluție să se întoarcă acasă și să își reia viața dinainte (inclusiv bărbatul). Sufletul ei este o combinație de nostalgie și frustrare, iar tonul scrisorilor ei adesea sarcastic. Într-un fel fiecare dintre aceste personaje trăiește o dramă a singurătății, așteaptă cu înfrigurare scrisorile, singurele capabile să dea existenței lor necesara dimensiune afectivă. În tumultul vieții cotidiene, scrisorile sunt șansa acestor oameni
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
de cîteva ori pînă acum. De fapt, am citit-o de atîtea ori încît aș putea s-o scriu eu însumi dacă mi-aș pune în cap. O poezie care dă tîrcoale sordidului cu pretenția că face o incursiune în frustrările existențiale, în blazarea sexuală și alienarea erotică a femeii milenariste. Ca să-mi pun degetul la tîmplă și să filozofez, există, probabil, tendința de a circumscrie o criză postadolescentină, aceea a dezabuzării, a relațiilor multiple cu pontaj sexual, a singurătății postcoitale
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
și repulsia față de corpul înjumătățit, între inspirația unei mitologii proprii și temerile contactului anonim cu lumea, un balans care conferă feminității atribute stranii și o sexualitate deschisă, eliberată de orice constrîngeri, gata să se elibereze din tristețe și să suplinească frustrările solitudinii în handicap. Evident se dezvoltă și un palier secundar al semnificațiilor în care tînăra poetă se identifică drept avatarul Fridei, dar această suprapunere de imagine este ușor naivă și forțată, iar poemul The Two Fridas, cel care vrea să
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]