1,177 matches
-
și nici măcar Làszlo Tăkes ne pot opri să intrăm an Europa, ci imbecilitatea noastră. Regimul iliesciano-constantinescian a făcut mai mult pentru a ne rupe de civilizația europeană decât toți Carpații, toate teoriile secesioniste și filmele propagandistice idioate a caror analiza frustrată a devenit un sport național. Sondajele de opinie ne dezvăluie o populatie tot mai obosită, tot mai ăngrozită că trebuie să construiască societatea de consum. Să fie liniștită, nu va trebui să construiască nimic. Pentru simplul motiv că noi suntem
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
atenția asupra unei evoluții în dublu sens a relațiilor societății cu cenzura, aceasta punând în lumină atât aroganța sistemului, adică dispariția nevoii de a oferi măcar un simulacru de justificare („propagandă fascistă” etc.) pentru intervențiile sale, cât și complicitatea celui frustrat, care acceptă situația ca o calamitate inevitabilă, ca în orice spațiu de detenție. La fel, dacă inițial se semnalează inițiative care se opun unor aberații precum ideea de a epura bibliotecile particularilor, care oricum nu erau vizate în nici un fel
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
literaturii române, poate eticheta jignitor, iar dacă totuși o atâ t pentru ușurin ța prin care punct de reper în istoria culturii române face, adesea și cu concursul unor meșteșugea acesta versurile și mai ales și universale, cercetător profund al frustrați și neîmpliniți din țară sau al unor pentru talentul de recitator. Cred că nu tainelor a tot ce ne înconjoară, jurnalist foști politruci comuniști sau al greșesc dacă acum reproduc una din cu o operă de o uluitoare actualitate. odraslelor
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
și ca pe un document psihiatric. Personajul liric configurat în poeme (personaj care uneori își spune chiar Marius Ianuș) vorbește despre multe, dar cel mai des se plânge că n-are succes (și nici măcar acces) la femei. El este un frustrat, exasperat de faptul că aproape toate încercările lui de a face dragoste rămân infructuoase. Așa cum unii au coșmarul imposibilității de a fugi de un pericol, simțind că înaintează printr-o materie vâscoasă, vorbitorul la persoana întâi din Manifest anarhist și
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
aparent nu este vorba de nici un fel de invidie, ca a zeului față de Marsyas. De fapt, însă, mobilul psihanalitic al cenzurii statale era tot un fel de invidie, ascunsă, a ștabilor politici mediocri față de marii artiști. Prin mijlocirea unor funcționari frustrați, complexați, numiți special la cenzură, șefii se răzbunau pe propria lor nimicnicie. Rolul lor nefiind altul decât de a nega. Luvru, Rembrand. Sfântul Matei inspirat de îngerul năsos. Amănunt făcând și mai reală făptura cerească, de obicei convențional de perfectă
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
la acest cumplit joc de-a masacrul, halucinant și totuși riguros în demonia lui. Cei șase, rude și prieteni, pier conform verdictului Primului sau Marelui Vrăjitor, Alinător, Egalizator, Justițiar, Salvator, Stăpân, "ajutați" de răzbunătoarele lor consoarte (scârbite de mocirla lumii, frustrate, nimfomane, geloase), dar și de spectrele persecutoare, întrupare recurentă a crimelor morale, a delațiunilor sau lașităților adaptării. Fapt e că Ștefan Moise își rezervă pentru moartea sa Ziua Întâi, a unei Geneze adulterate prin încălcarea tuturor celor zece porunci. Romanul
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
descrierea obsesiv-repetitivă a dedesubtului erotic nu numai că nu favorizează, dar chiar compromite cunoașterea și explorarea lui, prin neputința de a-l transcende în vreun fel spre o reconstrucție în termeni personali. E vorba doar de o zgâire pasivă și frustrată, prin vitrină, de o promiscuitate vinovată, ci nu de o reală împroprietărire cu dedesubturi. Nu se poate nega, chiar în aceste condiții, că emanciparea acestor ani reprezintă o ruptură pe față a uniformelor comunismului. Nu. După părerea mea ea este
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
în plin proces de inovare canonică, așa încît temerile conservatorilor, care se vedeau înfrînți, n-au fost niciodată pe deplin confirmate, după cum speranțele moderniștilor de a lua repede și definitiv în stăpînire orizontul de așteptare al cititorilor au fost necontenit frustrate. S-ar părea că singură evoluția literară cunoaște acest joc în care descentrarea unor forme, teme sau genuri, după epoci de dominare, nu se realizează pur și simplu prin înlocuirea lor cu altele, marginale și dominate, pînă atunci, dar implică
Rolul literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16941_a_18266]
-
le ofereau - prin programă - posibilitatea de a propune spre studiu și alte texte decât cele din manuale, dar nu și-au manifestat public entuziasmul, tocmai pentru că se aflau, în sfârșit, în normalitate; această categorie de profesori se simte, acum, profund frustrată. Și acum să revenim la întrebările din titlu. Cred că pentru cei mai mulți, dacă nu pentru toți cei care lucrează în învățământ, răspunsurile sunt simple și clare: reforma învățământului o fac Parlamentul și Guvernul României, prin MEC; întrebările adiacente ar fi
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
nu e decât varianta în oglindă a "Manifestului" lansat de curând chiar de către oamenii lui Ion Iliescu. Specializată în diversiuni pe bază de Transilvania, Puterea a reacționat prompt, bagatelizând inițiativa și prezentând-o în termenii reveriilor rizibile ale unor intelectuali frustrați. Se urmărea, în felul acesta, ștergerea impresiei jalnice lăsate de impulsul separatist al lui Ion Rus însuși. Că lucrurile sunt mai complicate o dovedește furia polemică dezlănțuită la posturile de televiziune, în presă și prin mediile intelectuale. Evident, majoritatea covârșitoare
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
decât clasificarea observației psihologice ca fugă de realitate. Cheful de viață 8. Individualistul naiv care se afirmă de la o vreme nu cunoaște relaxarea și odihna care i-ar permite alianțe mai largi și mai suple de interese. El este permanent frustrat, infantil și, contrar pozei, se dovedește supusul temător al circumstanțelor. Restul constă într-o combinație întâmplătoare de termene, noroc și masochism. Asocierile sale au un aer rânced și suspect de beci, drept care produc mai ales dezbinare. Neliniștea agresivă, strângerea transpirată
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
al rafinării melosului românesc în ritmuri și armonii saturate de swing, anticipând - cu mai bine de trei decenii - actualul caracter periplanetar al jazzului. Astăzi, Johnny Răducanu e una dintre puținele verigi vii dintre o epocă a jazzului-ca-metaforă-a-libertății și timpul nostru frustrat de iluzii. Recentul concert aniversar de la Sala Radio din București l-a readus în postura de catalizator a ceea ce avem mai valoros în domeniu. De ziua lui Johnny, parcă suflarea jazzistică a țării și-ar fi revenit la viață. Să
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
arbitrară, nu e o găselniță editorială, ci o reală ordonare tematică. Primul dintre ele, Elemente pentru o contracultură, reunește eseuri despre cultura alternativă a anilor '80, care, după părerea autorului, n-a devenit centrală după căderea comunismului. Mulți din tabăra frustraților de activismul reprezentanților generației '80 n-ar fi de acord cu asta. Victoria pe care o aștepta Caius Dobrescu s-ar fi situat însă în alt plan: "Este Generația '80 un model acum? Nu, nu este. Tocmai pentru că, asemenea politicienilor
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
modificarea îi poate cel mult naște suspiciunea și a unei intruziuni ficționale, cu toate că lui numele reale ale personajelor nu i-ar fi putut, oricum, spune mare lucru. Ceva mai altfel stau lucrurile cu lectorul vârstnic care, dimpotrivă, se simte cumva frustrat, ca unul ce ar fi putut cunoaște pe unul sau pe altul din eroii povestirii. Ambelor categorii le rămâne la îndemână să plăsmuiască, în cazul în care străzile în ale căror locuințe s-a ascuns eroul le sunt familiare - cum
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
poezia bacoviană "a asfaltului", care a înlocuit-o pe cea a "pajiștilor verzi"". Firește că în acest plan al devitalizării, al "dispariției", al aneantizării, eul liric capătă conotațiile corespondente. Spre deosebire, bunăoară, de "demiurgicul" Arghezi, Bacovia se identifică cu individul frustrat, șters, anonim, suferind. E "naufragiatul" din arhaicele locuințe lacustre, elevul palid și terorizat dintr-un "liceu-cimitir", frecventatorul de cavouri, mușteriul cîrciumilor sordide, supraviețuind mai mult decît viețuind, combustibilul său fiind de "tăceri și singurătate". În consonanță cu acest ritual al
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
reper în lumea noastră derutată și nu televiziunile particulare. Mulți scriu așa cum au trăit: cu flacăra redusă În sfîrșit, o dată cu Revoluția au dispărut stavilele pentru veleitari, poștele redacțiilor au produs grave inundații. Există, nu am nici o îndoială, o cruciadă a frustraților. Scriitorii serioși, mai puțini decît s-ar crede, au proiecte importante care cer timp și muncă, scriu cu respect pentru cultură și meserie. Așa se face că ritmurile lor nu mai corespund cu ale veleitarilor care au găsit posibilitatea să
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
nimeni de oportunitatea remunerărilor diferențiate, ci dimpotrivă. în fața unei valorizări oficiale frapant incorecte, fiecare om reacționează imaginând o ierarhie proprie, cea "corectă", în care el însuși se situează pe o poziție înaltă. Cum în realitate e un marginal, se simte frustrat și ofensat; * Pentru că copiii noștri râvnesc la lucruri la care înainte nici nu visau și ne umilește faptul că nu li le putem oferi; * Pentru că țăranii - care rămân clasa socială cea mai numeroasă a României - nu mai sunt navetiști, ca
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Kaiserin (Războinicul și Prințesa) cel mai recent film al său, bineînțeles cu Franka Potente, soție și actriță fetiș în rolul "Prințesei" Sissi - o infirmieră romantică și timidă, dintr-un sanatoriu psihiatric, îndrăgostită la prima vedere de "Războinicul" Bodo - un tânăr frustrat și chinuit de amintiri. Filmul e o repunere ultra-contemporană în discuție a destinului și a întâmplării, a mecanicii complicate a sentimentelor nemărturisite și a abdicărilor inutile. Drumurile celor doi s-au întretăiat datorită unei șanse oarbe sau grație unui destin
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
Mircea Mihăieș Putem să-i spunem oricum, că lui tot nu-i pasă: "omul nou" ceaușeștian, "nostalgicul comunismului", "frustratul reformei", "dezămăgitul politicii", "analfabetul civismului" și oricâte alte sintagme meșteșugite. Nici una din aceste formule nu va ajunge la el, pentru că el nu citește ziarele (și ar fi o aberație să credem că răsfoiește presa culturală!), nu cunoaște altă carte decât
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
și al democrației nemeritate. E inutil, acum, să reamintesc responsabilitatea celor care timp de zece ani au dus-o din minciună în minciună, din escrocherie în escrocherie și din incompetență în incompetență. Răul făcut României e oricum imens. O populație frustrată, oligofrenizată de mizerie și încurajată să coboare adânc în subsolurile neființei de posturi de televiziune iresponsabile și de-o presă cotidiană rapace nu găsește alt răspuns decât bâta, cuțitul și mitraliera. Nu știu, în clipa de față, cum din sălbaticii
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
valurilor, la Editura Cartea Românească). Timp de zece ani, poeta a participat, cu un sentiment de urgență, la viața politică, sperând să vadă România transformată într-o "zonă liberă de comunism". în toată această perioadă, cititorii ei s-au simțit frustrați, deși au înțeles că este vorba de un sacrificiu necesar. Și iată că acum Ana Blandiana este din nou prezentă în librării cu un volum de poeme inedite (există o singură excepție: poemul Dangăt de fructe). în acest volum - al
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
ne depășește și clamăm urgențele timpului nostru când nu avem operă. În ambele cazuri, ne erijăm în guru intelectual care se pricepe la toate problemele timupului și dă sfaturi tuturor. În lipsa eticului reclamăm esteticul. Și vicerversa. Suntem plini de complexe, frustrați și încrâncenați. Deseori din articolele noastre răzbate scrâșnitul dinților. Pe unii îi criticăm cu orice ocazie, pe alții îi ocolim elegant; admirăm negativ, nu pentru ci împotrivă, suntem farisei până la capăt dacă interesele o cer. Înjurăm o instituție la care
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
face apeluri către populație, I.P.F. Teoctist a făcut de Paști un asemenea apel, premierul Năstase lansează și el, periodic, apeluri și dacă mai luăm în calcul apelurile care vin din partea organizațiilor civice, a partidelor nebăgate în seamă și a personalităților frustrate constatăm că, de fapt, românii sînt în permanență bombardați cu apeluri. Prima întrebare care îmi vine în cap e de ce? N-avem, slavă Domnului, guvern provizoriu, președintele țării s-a văzut la Cotroceni în urma unui vot liber exprimat, Parlamentul e
Apelul unei treimi de ceară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16090_a_17415]
-
nu toată lumea e atât de disperată să-și păstreze serviciul. Mă rog, nu mai insist, că ți-am zis că te înțeleg. Ce nu înțeleg e altceva: cum de nu te-ai prins până acum că discursul ăsta de țață frustrată (“sper să se tăvălească, blabla”) îți anulează toate strădaniile de a părea inteligent? Dacă nu te poți abține, măcar pune-ți niște fuste pe tine, să ai ce-ți ridica-n cap în timp ce lansezi strigături de șanț. Și bagă și
Mirci Badea vrea să mă tăvălesc în chinuri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19625_a_20950]
-
răbufniri de nemulțumire, tot mai mulți nervi, tot mai multă dezamăgire. Deduc că niciodată n-a cunoscut sportul-rege un declin mai mare în spațiul carpato-danubiano-pontic. Că niciodată nu s-a jucat mai prost și niciodată fanii n-au fost mai frustrați. Acum ar fi, după părerea mea, momentul unei mișcări spectaculoase de marketing. Al unei schimbări radicale, șocante, al unei reorientări bruște, care să zguduie piața. Eu aș transforma, de exemplu, toate echipele românești de fotbal în echipe de pilates. Pentru
Fotbalul nu e mort, fotbalul se transformă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19862_a_21187]