138 matches
-
românească asupra artei se dovedește serios defazată, ca și arta de altfel. Artiști ca Brâncuși și Pascin sînt cvasiignorați la București, iar Marcel Iancu și, mai tîrziu, M.H. Maxy se vor afirma cu adevărat în străinătate. După moartea prematură, de ftizie - în 1911 -, a lui Cornel, principalul comentator al artei moderne autohtone rămîne prietenul și colegul său Tudor Arghezi, care va susține, în articole combative și expresive, creațiile lui Brâncuși, Pascin, Iser, Pallady, Rodica Maniu, Vermont, Dărăscu, Ressu, Luchian ș.a. împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al platitudinii, al clișeelor și banalităților” (Cronica, an II, nr. 63, 24 aprilie 1916). Predilecția pentru susținerea unor talente novatoare, marginale și nerecunoscute de critică transpare și într-un articol-necrolog despre poezia tînărului verlainian D. Iacobescu, „poetul necunoscut” mort de ftizie la 20 de ani și apreciat de „radicalii” de la Insula: „În aurora palidă a literaturii noastre, peste care se năpustește, așa de des, funinginea îngustei comprehensiuni lovinesciene și universitare critice, Iacobescu a însemnat o rază rară și multicoloră, vibrînd departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Callimachi, A.I. Zissu, dar și N.D. Cocea, Ion Pillat, I. Krakauer, Soare Z. Soare, M. Dattelkremer, Ionel Țăranu. Sufletul inițiativei a fost însă actorul și regizorul Armand Pascal, elev al lui Jacques Copeau; emigrat la Paris, a murit prematur de ftizie, în 1929, după o scurtă, dar intensă, activitate de cineast. Mica istorie a „Insulei” a fost relatată pe larg de Sașa Pană în volumul său memorialistic (op. cit., pp. 145-153). Numele a fost, se pare, sugerat de revista minulesciană din 1912
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1951 Îi petrece la Liceul Nr. 2 din Cluj, legând prietenie pe viață cu directorul Daniel Popescu, viitor profesor universitar și rector al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj. Între septembrie 1951 și ianuarie 1969, grav bolnav de ftizie și speriat că va fi din nou arestat de comuniști, face postolat didactic În satele Năpradea și Cheud, predând româna, franceza și istoria, impunându-se printre cei mai valoroși dascăli din regiunea Cluj. După o nouă spitalizare În Clinica de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
lovitură politică. Moartea Pichii în această împrejurare îi părea ca un final ratat. Alimentat subconștient de alt soi de romantism, perimat în generația lui Tudorel, ar fi preferat ca Pica să se stingă în pat, între crizanteme, răpusă de o ftizie lentă. Cu toate acestea, tot ce se întîmplase la Bellu fusese adevărat și nicidecum jucat din perversiuni estetice. Romantismul era aspectul exterior involuntar al evenimentelor, decurgând din hotărâri pozitive și prozaice, ostile oricărei gratuități. Încât Ioanide își puse îndată întrebarea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mici informații. Ca medic, muzicant și botanist, evident, observase fugitiv pe Pica din aceste puncte de vedere. După Hergot, femeile în general sunt rezistente la frig și ies iarna îmbrăcate ușor fără primejdie. Accidentele pulmonare sunt mai rare la ele, ftizia provenindu-le din mizerie fiziologică. Erminia însăși ședea afară în ger fără haină când avea de lucru prin curte. Rezistentă la frig, era insensibilă și la căldură. Vara nu asuda, nu-și făcea vânt cu evantaiul. De cădea un cărbune
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
aerul care iese din plămânii umani și mi-am dat seama că nu mai este aerul propriu respirației, astfel încât, calculând volumul atmosferei, am putut prezice ziua în care va fi viciată în întregime și în care umanitatea va pieri de ftizie dacă nu adoptă un model de respirație artificială pe care l-am inventat eu. Un alt profesor se prezintă și spune: Nu, umanitatea nu va pieri astfel. Este adevărat că aerul care a servit vieții animale este viciat în acest
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cană. Se beau 4-5 căni pe zi, Îndulcite cu miere. Ceai de troscot, o linguriță la o ceașcă. Se beau 2 căni pe zi. Ceai cu hamei, o lingură la o cană. Se beau 2 căni pe zi. TUBERCULOZA PULMONARĂ (ftizie, oftică, oftigă, boală de plămâni) Este o boală infecto-contagioasă, cronică, produsă de bacilul tuberculos (bacilul lui Koch), cu localizare la nivelul aparatului respirator (bronhii și plămâni). Infecția se face pe cale respiratorie, prin inhalarea aerului conținând bacilii tuberculoși răspândiți de un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iritare împotriva soartei". În fond, "tanatofilia lui prematură" îl izolase "în spațiul unei vieți normale, fără viziune largă", și "accidentul bolii îi îngusta acum și mai mult perspectivele și-l silea să se instaleze într-un provizorat și mai redus". Ftizia ("sobolul interior") nu ar constitui, în consecință, decât un "accident" oarecare, adevărata "boală" de care suferă Bizu fiind de natură spirituală ("dorința intimă de a muri"), și nu trupească. De aceea, consider neîntemeiată observația lui Negoițescu privind presupusa "contradicție internă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scufundate". Se poate vorbi la Horia Zilieru de un univers floral, de motive de ceramică, de ie țărănească, de port național; poetul evocă casele și porțile lor încrustate: "Fetele noastre cu fotă și ie/ Se ofileau sus, în munți de ftizie". Portul țărănesc, așa cum îl evocă Zilieru, ne trimite la Gh. Tuleș sau la Gh. Talaz, din perioada interbelică. "Solfegii de culori pe albe ii/ Și brume moi de arginți pe fote-n fir/ Cum în declin de toamnă trandafirii/ Dulci
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a scriitorului, care pune în scenă un personaj numit "Camil", considerat un reflex al numelui conținut în titlu ("camelii"): "Camil citește La Dame aux camélias". Acesta, asemenea lui Armand Duval, frecventează o tînără de sănătatea căreia este foarte îngrijorat. Semnele ftiziei sînt evidente, ca și, în paralel, suferințele eroului din cauza geloziei. În alt plan al însemnărilor, pentru că ele nu formează nicicum un text, coerent, cum este cazul Contesei bolnave, tînărul îndrăgostit este Octavian Dumitrescu, al cărui nume apare sub formă abreviată
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vieneză relata că, în urma hărțuielilor, încăierărilor și incursiunilor zilnice din jurul Calafatului și la trecerea sporadică pe malul stâng al Dunării, rezultau mulți răniți, care au fost trimiși la Vidin, Palanca și Belogradjić, întrucît la Calafat s-au ivit scorbutul și ftizia, iar la Rusciuk și Silistra era combătută o nouă izbucnire a febrei tifoide, cu un caracter mai grav. S-a constatat însă o scădere a holerei și dizenteriei, numărul cazurilor împuținîndu-se din februarie. La Turtucaia și pe canalul Sf. Gheorghe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vârstei a treia...; • progresul economiei, dezvoltării orașelor, ameliorării administrației, cuceririle igienei și ale educației etc. care antrenează și progresele din medicină. În secolul al XIX-lea, tuberculoza capta toată atenția. Boala exista încă din Evul Mediu, dar forma pulmonară (numită ftizie) devine mai frecventă la începutul secolului al XIX-lea, în Anglia, în Franța etc., în marile orașe. Angoasa pe care o suscita era alimentată și de reprezentările romantismului care făceau să se creadă că boala se moștenește și atinge în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în sec. XVIII tifosul exantematic lovește pe românii din Banat, iar cazurile de tuberculoză sunt sesizate în toate straturile sociale. în Istoria hieroglifă, Cantemir îi spune popular oftică și ohtică. în 1785 la Craiova se interzice vânzarea obiectelor decedaților de ftizie. Ca ecou luminist occidental, începe și la noi să crească interesul pentru sănătatea și grija față de copil. Orfelinate, acțiuni caritabile, apar în această perioadă, de exemplu în 1775 se organizează în București „Orfanotropia“ și se discută insistent înființarea unui spital
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
călugărilor, înmulțirea și dotarea acestora, schimbă radical situația. Cultura cartofului în Franța se intensifică datorită lui Parmentier. Sub Imperiu, Parmentier, de profesie farmacist militar, este numit inspector general al sănătății. El promovează vaccinarea antivariolică, susține pe medici în lupta contra ftiziei, luesului și a celorlalte maladii. Ia măsuri susținute de igienizare urbană și de aprovizionare a populației. În acest secol se înregistrează intensificarea industrializării și extinderea ei, dar tot acum apar epidemiile de holeră din 1832 și din 1856 iar până la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
42 de ani și Bichat 31) Laënnec depășește repede greutățile începutului, păstrează în eul profund durerea unei copilării fără părinți și pasionat, inteligent, viguros, prietenos și modest, se dedică activ studiilor și cercetărilor medicale. Savantul ascet, ros de aceeași necruțătoare ftizie ca și Bichat și Bayle, nu cunoaște odihna. Experiența studiilor medicale de la Nantes se continuă la Hôtel Dieu, în Paris. Spirit complex și profund nu-și neglijează dragostea și pentru literatură, arte, filologie, științe, publică de student, la Journal de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai ales din Renaștere. Laënnec face metoda anatomo-clinică de neînlocuit, aplicând-o sistematic în toate bolile interne. Laënnec studiază detaliat bolile inimii, organelor abdominale, peritoneului, dar mai ales maladiile pulmonare: infarctul pulmonar, pleurezie, emfizem, edem pulmonar, astm, pneumonie, gangrenă, pneumotorax, ftizia. Duce mai departe rezultatele colaborării sale cu colegul Bayle, descrie semne fizice, simptome, căi de prevenire și metode de vindecare. Nosologia sa e dusă până spre detalii. Orientarea generală ca și metodologia introduse de Laënnec s-au impus timpului ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se zice că împăratul, de la un balcon, pescuia lini. Și între Carlos al VII-lea Pretendentul și Carol cel Mare, Alfonso al XIII-lea și Carlos I, i s-ar înfățișa palida umbră enigmatică a prințului don Juan, mort de ftizie la Salamanca înainte de a fi putut să se urce pe tron, ex-viitorul don Juan al III-lea, fiu al Regilor Catolici Fernando și Isabel. Și Jugo de la Raza, cugetând la toate acestea, pe drumul de la Arnegui la San Juan Pie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a o propune spre vânzare unei succesiuni de librari, ascundea sub smalțul său narativ un avans genial? Fotografia lui Huergo, montată Într-o ramă ovală, Împodobește coperta. Ori de câte ori o privesc, Îmi fac iluzia că va Începe să tușească, victimă a ftiziei care i-a secerat cariera promițătoare. Într-adevăr, puțin după aceea a murit, fără să-mi confirme primirea scrisorii pe care i-o trimisesem Într-o magnifică demonstrație de generozitate. Citatul cu care Încep această Înțeleaptă lucrare l-am copiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
domneau migrenele: subite, violente, ușor de înțeles; mă scoteau din orice încurcătură, simplu și eficient. Le foloseam permanent, inclusiv la telefon: doar erau boala intelectualului. Mă feream în schimb de maladiile murdare. Provocau dezgust și nu-mi aduceau nici un avantaj: ftizia lui Bălcescu și Cârlova mă lăsa rece (ca să fac un joc nepotrivit de cuvinte), iar de nebunia lui Eminescu în ultima fază, când se scărpina incontrolabil la azil, trebuia să fii cinic sau ticălos ca să te folosești. Succesele mele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o diferență, pentru că bărbații nu ies dezonorați din asemenea tărășenii. Dar poate că e o prejudecată să cred că un sex îl domină pe celălalt. Ippolit e un băiat admirabil, dar e și el sclavul anumitor prejudecăți. Spui că are ftizie? — Așa mi se pare și poate c-ar fi mai bine să moară. În locul lui, negreșit mi-aș dori moartea. Îi e milă de cei mici, de frățiorii și surioarele lui. Dacă ar fi posibil și am avea bani, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nodos. Eritem Bazin, eczema de diferite feluri. 6. Tulburări endocrine. Fie hipertiroidie, mai frecvent legată de constituția fosforică, fie hipotiroidoovarism. În general, hiperpituitarism, hipergenitalism, hipertiroidism. 7. Tulburări de mineralizare. Caracterizează o perioadă avansată. Dinții galbeni, dezosați, paraodontozici. Explozie de carii (ftizia dentară), până la desființarea dinților. Rarefacție osoasă a maxilarelor. Litiază urinară. Decalcifiere cu fosfaturie. Constipație, consecință a eliminării de calciu prin mucoasa intestinală. 8. Tipul constituțional. Slab, deshidratat, fragil, în general datorită hiperfuncției tiroidiene, este un organism care arde mult, agitat
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
toaletă. Diareea este nedureroasă, apoasă, ofensivă, agravată după lapte. 14. BRUXISM noaptea: a. Cina - Terori nocturne la copil. Țipă, scrâșnește, țipă înspăimântat, țipă și scrâșnește în somn. INDICAȚII ALE REMEDIILOR CUNOSCUTE ȘI MAI PUȚIN CUNOSCUTE FOLOSITE ÎN TUBERCULINISM Acalypha India. Ftizie incipientă, cu tuse dificilă cu expectorație, expectorații sangvinolente, hemoptizii. Sânge roșu strălucitor și puțin abundent dimineața, închis la culoare și cu cheaguri după amiaza. Agaricin. Un constituent activ al lui Polyporus officinate - transpirații enervante nocturne și transpirațiile ce însoțesc tuberculoza
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ceas, măcar pentru cei ce simt că viața se scurge din ei. Fără pricină. Profeția, nevoia de profeție de care vorbesc cu atâta insistență, poate fi și o boală, se’nțelege. Dar, dacă există și boli nobile, romantice, cum era ftizia În literatura și În secolul al XIX-lea, profeția poate fi una dintre ele. Nevoia de „ea”, așa cum nu puțini În zilele noastre - ziarele de mare tiraj se vând bine și din acest motiv! - vor să treacă, nerăbdători și prinși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
soldat, genunchiul drept rupt. 5.Blendea Nicolae, soldat, degetele piciorului stâng amputate. 6.Budac Nicolae, soldat, vine de pe front bolnav psihic. 7.Căpățână Haralampie, soldat, a pierdut ochiul drept. 8.Căpățână R. Ion, soldat se întoarce de pe front bolnav de ftizie. 9.Cînduleț Matei, soldat, bolnav de ftizie, 10.Coman George, soldat, picior stâng amputat. 11.Dancu Ilie soldat, rană la cap. 12.Grovu David, soldat, coloana vertebrală defectuoasă. 13.Grovu Ioan, soldat, rană la piciorul stâng. 14.Mitea Constantin, soldat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]