222 matches
-
rău pe lumea aceasta decât prostul fudul, spunea Caragiale. Vaca blondă nu este cel mai blamabil speciment din postcomunismul românesc (nici vorbă de așa ceva), dar ea sare în ochi prin faptul că este perechea arhetipală a prostului fudul, adică proasta fudulă. Văcoșenia sa nu este una fizică (întrucât vaca blondă poate fi suplă și nu neapărat obeză), ci una iremediabil spirituală - mai exact, intelectuală. Post-scriptum Sper că s-a înțeles că nu am nimic împotriva blondelor. Nu despre blonde în general
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
gândească să-și ridice o casă. Celor din urmă Începeau să le vină pe lume câte un copil, doi, iar traiul dintre noră și soacră nu era Întotdeauna cel mai liniștit. Nora, după părerea soacrei, era ori leneșă ori prea fudulă, ori trăgea cu ochii la alți bărbați, și atunci era și mai rău. Nu-i vorbă că nici soacra nu era numai pâine lui Dumnezeu. După părerea nurorii, acesteia adesea nimic nui era pe plac, era o scorpie rea și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
băiete! Sîrca, stați pînă la Tîrgu Frumos! cîntările sînt lupta cu vuietul, ne mai scoatem în stații, faruri gălbui fără putere Wartburgul teleghidat prin copilărie, cînd oprea creșteau, pleoape de albastru în priviri, peste spătar turnul coafurii, Crăciunul sătulul, Paștele fudulul! a murit sătul de zile, zi-le impresii, înțelegi, e Tîrgu! băi omule, cînd o plecat, odat-așa, s-o dus! bărbații ies în oraș, Barbă-Sură-Încurcă-Tren cu fata la peron, tabelul, nu întorci capul, ghișeul dinăuntru mi-l arată cu mîna, sălbăticia mișcarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion Kirileanu, eu nu știu prea multe, iar despre Leon Mrejeriu nici atâta, el era f. deștept dar era oleacă și fudul. Când am făcut școala militară de ofițeri de rezervă În 1914, la Roman, el nu sta de vorbă cu noi că eram cantități neglijabile. El vorbea cu Cpt. Cristu Ivanovici, cu Maioru(l) Ghiorghiu și cu Colonelul Niculescu. și la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că, oarecum, m-am consolat gândindu-mă că atât președintele sfatului popular cât și secretarul de partid aveau tot patru clase, șeful postului de miliție la fel, ca să nu mai vorbesc de un consătean care s-a întors în sat fudul că avea gradul de căpitan de securitate și care timp de patru ani a fost elevul mamei, prin urmare tot cu clasele primare rămăsese. De fapt, deviza de atunci era <<carte multă nu se cere; să fii prost, să ai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sapa”, iar turcului i-a zis : „Tu să fii prost ; dar să ai putere asupra altora, cu sabia”. Ungurului i-a dat „botfori [= cizme] și pinteni și rășină” să-și facă „sfârcuri la mustăți” și i-a spus : „Să fii fudul și să-ți placă petrecerile cu soții”. „Pe rus l-a Învrednicit să fie cel mai bețiv dintre toți și să se dovedească bun cerșetor și cântăreț la iarmaroace.” „Dintre jidovi, a chemat pe Moise și i-a poruncit : Tu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o piatră În vitrina cu ceasuri scumpe, să te arunci de pe podul ce traversează lacul. Pas dacă interesează pe cineva! Maximum de libertate În cetate. Jetul de apă din lac (emblema nouă a orașului) urcă În șuier spre cer, autoturismele fudule trec ca fulgerul pe lângă tine, ceasul făcut din flori merge În neștiință Înainte... Deodată, din turnul clopotniței Catedralei Sf. Petru, de pe colina de peste râu, se aude chemare de clopot. Ieși din pasivitate și amorțeală și Îți Îndrepți pașii spre acolo
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adepții celor două curente istoriografice concurente există și un conflict de interese, o luptă pentru putere și recunoaștere socială, pentru acapararea resurselor și controlul pozițiilor din lumea academică. Dar poate că lumea noastră este prea săracă (și În același timp fudulă, ca un hidalgo scăpătat) pentru ca această miză materială, concretă, să joace un rol esențial. De aceea, disputa are În primul rând o miză simbolică și psihologică. Ea Îi desparte pe cei care perpetuează nostalgia după frumoasele vremuri de altădată ale
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de bază Drăgușeni un element dușmănos”. Secretarul organizației de bază de la Cozmești, Motaș Virgil, amintește de vremurile „triste” ale fostei organizații Tineretul Sătesc, când: „... tinerii săraci stăteau pe dinafară iar chiaburii erau înscriși primii”. Tot în același stil gongoric și fudul nevoie mare, au mai cuvântat și tov-ii Gheorghe Tudose de la colhozul Rășcani, comuna Dănești și Ioan Craiu de la Plasa Codăiești. Ca să aibă un efect total asupra papagalilor din subordine, tov. Daia Grigore de la CC al UTM a ținut o cuvântare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
simțeam bine. Povești de acasă, amintiri duioase ne muiau sufletul. Florea povestea cu o savoare rară. Eram asistent, în halat, și făceam analizele chimice ale unei fîntîni din centrul Timișoarei. Lume și fete frumoase se uitau admirativ la mine. Eu, fudul și neatent, trag dintr-o pipetă o gură de acid sulfuric. Cum? Da, acid sulfuric. Îmi era rușine să scuip. Caut batista și torn ce aveam în gură în ea. Apoi încerc să curăț limba și... o scot toată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vexa tor. Denunța un fenomen, un sindrom cu antecedențe în „ideologia bătăliei de clasă“, acum resuscitat, realimentat de „beznele din creier“ ale „patriotului de peșteră“. Din această direcție vedea pornite „revoluțiile (mineriadele) culturale“, „înver șunarea împotriva lumii valorilor“, „aventura ignoranței fudule care se năpustește asupra redutelor spiritului“. Impresionează - și ar trebui să zguduie și să alarmeze - în acest ultim text de idei al lui Cezar Baltag tonul energic, tăios, ofensiv, de mesaj lansat sub presiunea urgenței. Un ton pe care nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
îl citise încă pe Shakespeare, informând-o pe vreo prietenă sau vecină grijulie. Într-un alt mic apartament, cu intrarea prin curtea interioară, locuia un cizmar, cu soția și fiica. Era nu numai un mare bețiv, dar și un bețiv fudul; avea o părere extraordinar de bună despre sine; chiar și când se ducea la veceu părea plin de importanță, traversând curtea cu un mers energic și arogant; ce merite își inventa acest Napoleon al calapodului, care până la urmă a murit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și nu a celor bogați, a smeriților și nu a trufașilor, a „umiliților și obidiților” și nu a „demonilor”, a oamenilor și nu a supraoamenilor, a celor „simpli” și nu a elitelor. Sunt de stânga pentru că nu-mi plac durii, fudulii, închipuiții, „stăpânii”; pentru că iubesc animalele; pentru că vreau ca toți morții să învie; și ca Dumnezeu să-i ierte pe toți; deoarece ideea apocatastazei lui Origen mă entuziasmează, ca și cuvintele lui Isaac Sirianul despre nemărginita bunătate a Domnului, pentru care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care Îl arată celor mai mari, știe să găsească acele mijloace de expresie care mărturisesc, cu aluzii abia transparente și Îndepărtate, de care n-ai cum să te superi, toată amărăciunea, sila și Înfruntarea lui, ca răspuns insolențelor și grosolăniilor fudule ale târgovețului. Turcu Ion fusese brancardier pe front, dar nu din cei care des puiau de verighete, bani și ceasornice răniții și morții - și pentru care, după asemenea fapte, se găsea totdeauna vreun glonț rătăcit și ispășirea cuvenită: Fiindcă, să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
susanul și miezurile de nucă Încre menite În pasta tare de zahăr topit pe lespedea de marmoră; atâtea și atâtea, care mai de care și ca din povești, imaginate de Osman, vestit bragagiu de pe Calea Plevnei colț cu știrbei Vodă, personaj fudul și aspru cu noi, băieții, ca un prinț oriental În straiele lui de mare paradă, de legendă, și cu cea mai bună bragă din tot sud-estul european. Mai trebuind să amintesc aci, ca o Încheiere și cu un cuvânt de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
băiatul meu, „Tătoi“ sau „Tololoi“, afară de una singură, cea mai veche, ofensată de a fi aflat, după peste patruzeci de ani, de berbantlâcurile mele notorii și care stăruia, pân-oi muri, să-mi spună, ca prin romanele foileton cu contese fudule și ca și când s-ar adresa unei armate de valeți cu peruci pudrate și cu pulpe false, de mucava: „Domnul Beldie“. (Cine-o fi Învățat-o, Dumne zeule mare?) ... Cunoașteți cumva teoria bunului „tătic“? Nici eu, dar o să-ncercăm. „Tăticul“ este
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fetița ei și cu guvernanta, pe care le-am văzut odată, tustrele, pe ștrandul Bragadiru, ea cu un trup alb-gălbui ca de păduche țestos, de unde, poate, și cealaltă poreclă a ei de „curdefier“. Iar fosta soție a poetului mustăcios și fudul ca un palicar ajunsese și ea peripateticiană, plimbăreață de noapte pe Strada Regală de acum douăzeci de ani, când m-am și supus Într-o seară (totdeauna am cedat ușor Înaintea femeilor) solicitărilor ei insistente, cât și omagiilor ei profesionale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
totul a fost zadarnic?! Ștefan se îneacă, tușește... Durerile Măriei tale, ale Moldovei sunt. Înțeleg. Ai purtat războaie tot cu noroc. Ți-e greu să înduri înfrângerea... Înălțarea, ascunde în ea și căderea; izbânda, ascunde și înfrângerea. E neomenesc gândul fudul că ești de neînvins. Omenească este și bucuria îzbânzii, omenești sunt și lacrimile înfrângerii. Să te smerești și să rabzi cu gândul la izbânzile viitoare. Să crezi și să aștepți. Rabdă, Ștefan al Moldovei! Așa ne e soarta; de parcă am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentr-un boboc În cartierul "Gavaraș" (porecla noastră) aveam cele mai frumoase gâște. Pene albe și curate ca omătul și dolofane, de mergeau legănându-se ca niște bărcuțe. Toți le admirau și mama nu-și mai încăpea în piele de fudulă. Mare gospodină! Pentru ele se depunea muncă destulă. Meritul era (în parte și al meu) trebuie să recunosc. Cine le ducea zilnic la baltă să se bălăcească în voie sub privirile iscoditoare ale vecinilor? Cine le conducea pe miriști, după
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fel de țigăncușă cu ochii ca puncte de păcură, o foarte frumoasă femeiușcă (o mai văzusem), zâmbitoare și cochetă, cu catrință și iie. Am întrebat-o: Ce mai faci? Mi-a răspuns, vorbind îmbielșugat și făcând gesturi puțintel neîndămânatice. Era fudulă de frumuseța ei cu totul deosebită și nobilă. Avea o fetiță. Frumoasă fetiță! Da, a suspinat ea, frumoasă. În aceeaș clipă i-am văzut, în ochii mari, o umbră de tristeță și când a zâmbit, am băgat de samă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dunării de către moscali și trecerea lor În Dobrogea, teritoriu care pe atunci era În componența Imperiului Otoman de câteva sute de ani, precum și cu ocuparea pe 4 iulie a orașului Nicopole din Bulgaria. Datorită eșecului suferit În fața Plevnei, până atunci fudulul Mare Duce Nicolae a trimis principelui Carol I o telegramă cifrată cu următorul conținut: „Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fusiune, demonstrațiune și, dacă se poate, să treci Dunarea cu armata
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dermendere, pe de altă parte. Cei din Cișmeaua Văruită erau mai bogați fiindcă se ocupau cu viticultura iar cei din Dermendere erau mai săraci și mai cheflii. Cei din Dermendere ziceau că cișmelenii nu-s doar zgârciți, da-s și fuduli. și totuși am spart obiceiurile. Fiica lui moș Filip, ucrainian, s-a măritat cu fiul prietenului lui, Sava Mataman, bulgar. Mai târziu, când eram învățători la Câșlița Dunăre, au venit părinții cu Ana, fiica lor și ne-a întrebat dacă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
era al 2-lea la clasificație din 100 de elevi, și eu eram al 24-lea. Pe lângă că era foarte deștept era și foarte bun la inimă și nu era fudul nici de feli. Vorba lui Celibe Moisă: "Cine-i fudul ? Slujbașul mic și prostu mare ! ". În 1903 în luna august, a fost o nuntă foarte frumoasă la casa de pe moșia Antoceni. Și am fost poftit și eu. Grigore Lateș ficiorul popei din comuna Râșca, mărita pe fiica sa Maria, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cel în cauză se oferă să-mi țină paltonul ca să-l pot îmbrăca, refuz sprijinul și introduc încet brațul rigid pe mânecă. Mă întreabă dacă am căptușeala mânecii ruptă, însă eu dezmint și-i spun că am o mână cam fudulă, din război. A înțeles că știam despre aprecierea lui anterioară și acum s-a scuzat, cu părere de rău că apreciase greșit... pretinsa mea mândrie... Mi se mai face o nouă chemare la Paris și obțin viza pentru perioada 27
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]