200 matches
-
predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a cunoscut mai multe reevaluări. Acestea au fost cauzate de dificultățile sale inerente: caracter conservator, teleologic și incapacitatea de a explica schimbarea. • Filosoful și pedagogul american John Dewey a formulat primul și cel mai solid funcțiile școlii în contextul instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
incapacitatea de a explica schimbarea. • Filosoful și pedagogul american John Dewey a formulat primul și cel mai solid funcțiile școlii în contextul instituțiilor societății liberale: integrarea tinerilor în roluri adulte, egalizarea șanselor sociale și dezvoltarea psihică și morală a individului. • Funcționalismul a fost paradigma dominantă în anii ’50-’60 în sociologie, în speță în sociologia educației. • Potrivit americanilor Davis și Moore, școala servește următoarele funcții: transmiterea cunoștințelor necesare ocupării anumitor poziții sociale și alocarea - prin mecanisme de selecție și evaluare - a
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
60 în sociologie, în speță în sociologia educației. • Potrivit americanilor Davis și Moore, școala servește următoarele funcții: transmiterea cunoștințelor necesare ocupării anumitor poziții sociale și alocarea - prin mecanisme de selecție și evaluare - a indivizilor în poziții sociale. • Afirmații similare formulează funcționalismul tehnologic sau școala capitalului uman, care subliniază necesitățile de resurse umane ale unei națiuni industriale, selecția și alocarea justă a resurselor umane și realizarea coeziunii sociale prin transmitere axiologică. • Tezele funcționalismului clasic, ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
evaluare - a indivizilor în poziții sociale. • Afirmații similare formulează funcționalismul tehnologic sau școala capitalului uman, care subliniază necesitățile de resurse umane ale unei națiuni industriale, selecția și alocarea justă a resurselor umane și realizarea coeziunii sociale prin transmitere axiologică. • Tezele funcționalismului clasic, ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman au fost contestate în momentul în care economiile și sistemele instituționale occidentale au intrat în criză (sfârșitul anilor ’60). • Dacă folosim distincția mertoniană dintre funcții manifeste și funcții latente, remarcăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în poziții sociale. • Afirmații similare formulează funcționalismul tehnologic sau școala capitalului uman, care subliniază necesitățile de resurse umane ale unei națiuni industriale, selecția și alocarea justă a resurselor umane și realizarea coeziunii sociale prin transmitere axiologică. • Tezele funcționalismului clasic, ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman au fost contestate în momentul în care economiile și sistemele instituționale occidentale au intrat în criză (sfârșitul anilor ’60). • Dacă folosim distincția mertoniană dintre funcții manifeste și funcții latente, remarcăm că tezele de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
publicat și în limba română, al lui Gary Becker 1 (1997), care dezvoltă o teorie despre formarea capitalului uman și analizează ratele de revenire ale investițiilor în educație și formare. Teoriile capitalului uman sunt în legătură ideatică imediată cu direcția funcționalismului tehnologic, care a fost astfel puternic reprezentată în economie. Conceptul de capital uman a dominat economia educației și a influențat puternic analizele pieței muncii, determinării salariilor, creșterii economice sau ale evaluării politicilor de sănătate și pe cele din domeniul migrației
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de Randall Collins și considerată o teorie neoweberiană, și neomarxismul, ai cărui principali exponenți au fost Bowles și Gintis. În final voi trece în revistă câteva abordări conflictualiste care provin din zona filosofiei și sociologiei franceze. 1. Teoria acreditărilor: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”tc "1. Teoria acreditărilor\: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”" Funcționalismul clasic vede în diviziunea educațională o urmare logică a diviziunii sociale a muncii. În raport cu o societate marcată din ce în ce mai accentuat de diviziunea pozițiilor ocupaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cărui principali exponenți au fost Bowles și Gintis. În final voi trece în revistă câteva abordări conflictualiste care provin din zona filosofiei și sociologiei franceze. 1. Teoria acreditărilor: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”tc "1. Teoria acreditărilor\: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”" Funcționalismul clasic vede în diviziunea educațională o urmare logică a diviziunii sociale a muncii. În raport cu o societate marcată din ce în ce mai accentuat de diviziunea pozițiilor ocupaționale, generate nu numai de dezvoltarea piețelor, ci și de transformările suferite
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și Gintis. În final voi trece în revistă câteva abordări conflictualiste care provin din zona filosofiei și sociologiei franceze. 1. Teoria acreditărilor: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”tc "1. Teoria acreditărilor\: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman”" Funcționalismul clasic vede în diviziunea educațională o urmare logică a diviziunii sociale a muncii. În raport cu o societate marcată din ce în ce mai accentuat de diviziunea pozițiilor ocupaționale, generate nu numai de dezvoltarea piețelor, ci și de transformările suferite de mijloacele de producție, școala joacă
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
60, perioadă de mare progres tehnologic și de creștere economică fără precedent, au adus o cerere presantă de forță de muncă calificată. Legitimarea școlii ca instrument de generare a acestei forțe de muncă s-a materializat în Occident în doctrina funcționalismului tehnologic, iar țările comuniste, cuprinse și ele de febra modernizării și a industrializării, au integrat-o în sintagma „revoluție tehnico-științifică”. Aidoma teoreticienilor din școala capitalului uman (Becker, 1997; Denison, 1964), tehnofuncționaliștii concepeau școala ca investiție productivă. O consecință a economismului
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman. Polemicile au fost lansate din mai multe direcții, toate solicitând corecții ale teoriei în aspectele ei fundamentale. Realitățile economiei și ale societății contraziceau presupozițiile simple ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman. Șomajul, mai ales cel din rândul tinerilor, era văzut ca o infirmare serioasă a modelului funcționalist tehnologic, deoarece indica o necorelare între competențele tehnice furnizate de sistemele școlare și nevoile piețelor muncii. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
propriilor standarde culturale asupra procesului de selecție. Modul de organizare socială analizat, în care diplomele educaționale sunt din ce în ce mai intens folosite pentru alocarea persoanelor pe piața muncii, este denumit „societatea acreditărilor” (credential society). În lucrările sale, R. Collins respinge categoric teoria funcționalismului tehnologic, care pretindea că cerințele educative reflectă nevoile mai mari de pregătire determinate de progresul tehnologic. Teoria conflictualistă a lui Collins se bazează pe teoria stratificării a lui Max Weber și pe teoria organizațională acceptată în perioada în care el
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
original. Și mijloacele de expresie poartă pecetea personalității artistului.Frumosul ia două aspecte diferite în ceramica lui Ion Antonică. Il întâlnim, mai întâi, vorbindu-ne simplu din formele suple, stilizate ale vaselor uzuale, fiind o prelungire sau o hiperbolă a funcționalismului. Regăsim amplificată de o emoție nouă, de o idee adeseori năstrușnică, frumusețea simplă a vaselor care suferă metamorfoze, se apropie de chipul creatorilor, vorbesc în numele lor. Cu alte cuvinte, lutul este umanizat. Cu totul remarcabile ne par tocmai aceste vase
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
tip de holism care, aplicat la societate, obligă la un studiu global, în termeni de întreguri sociale, individul și manifestările sale nefiind obiect de studiu sociologic. Sociologia organicistă a lui Spencer va fi dezvoltată de către Durkheim în ceea ce el numea funcționalism. Îl putem considera pe Spencer ca inițiator al funcționalismului * Educația și etica sunt două componente ale vieții sociale cărora Spencer le acordă o mare atenție; el construiește adevărate teorii despre educație și despre etică. Social-spencerismul și orientarea organicistă (implicit deschiderea
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
un studiu global, în termeni de întreguri sociale, individul și manifestările sale nefiind obiect de studiu sociologic. Sociologia organicistă a lui Spencer va fi dezvoltată de către Durkheim în ceea ce el numea funcționalism. Îl putem considera pe Spencer ca inițiator al funcționalismului * Educația și etica sunt două componente ale vieții sociale cărora Spencer le acordă o mare atenție; el construiește adevărate teorii despre educație și despre etică. Social-spencerismul și orientarea organicistă (implicit deschiderea spre funcționalism), primul tratat de mari dimensiuni, Principiile sociologiei
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
putem considera pe Spencer ca inițiator al funcționalismului * Educația și etica sunt două componente ale vieții sociale cărora Spencer le acordă o mare atenție; el construiește adevărate teorii despre educație și despre etică. Social-spencerismul și orientarea organicistă (implicit deschiderea spre funcționalism), primul tratat de mari dimensiuni, Principiile sociologiei, 3 volume (Volume I Part I: Data of Sociology; Part II: Inductions of Sociology; Part III: Domestic Institutions; Volume II Part IV: Ceremonial Institutions; Part V: Political Institutions; Part VI: Ecclesiastical Institutions; Volume
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
atare, pe terenul științei limbii, unde asemenea conținuturi semantice sînt noționalizate deseori în procesele de analizare, interpretare și clasificare a faptelor, funcție devine termen cu diferite accepțiuni specifice. În lingvistica postsaussureană, s-a dezvoltat, de altfel, un curent de gîndire (funcționalismul) care susține că studierea unei limbi reprezintă în primul rînd stabilirea funcțiilor pe care diferite elemente ale limbii le au în comunicare. Cea mai răspîndită accepție a termenului funcție în analiza lingvistică ține de gramatică, clasele morfologice și raporturile sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1982; (în colab. cu Levinson, Stephen C.) Rethinking Linguistic Relativity, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. Valeria GUȚU-ROMALO (n. 1928), autoare de gramatici, profesoară la Universitatea din București. Lucrările sale au valorificat la început achizițiile lingvisticii structurale și, mai tîrziu, ale funcționalismului și ale generativismului, în descrierea limbii române. Coordonatoare a ultimei ediții a gramaticii academice (din 2005), Valeria Guțu-Romalo a realizat și alte studii de referință: Morfologie structurală a Limbii Române (substantiv, adjectiv, verb), Editura Academiei, București, 1968; Sintaxa limbii române
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1976; The Dance of Life. The Other Dimension of Time, Doubleday, New York,1983; Handbook for Proxemic Research. An Anthropology of Everyday Life: An Autobiography, Doubleday, New York, 1992. Michael Alexander Kirkwood HALLIDAY (n. 1925), profesor britanic, specialist în gramatică, fondator al funcționalismului lingvistic. Lucrări de referință: Explorations in the Functions of Language, Edward Arnold, London, 1973; Learning How to Mean, Edward Arnold, London, 1975; Linguistic Studies of Text and Discourse, (ed. Jonathan Webster), Continuum International Publishing, 2002; On Language and Linguistics, (ed.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Academia, Prag, 1939 (trad. rom. Experiență și judecată. Cercetări cu privire la genealogia logicii, Humanitas, București, 2012). Dell Hathaway HYMES (1927-2009), lingvist american, a cercetat particularitățile vorbirii în condiții sociale concrete, în tradiția cercetărilor inițiate de funcționalismul praghez, dar și de lingvistica și de antropologia americană. Inițiază (împreună cu alți specialiști de la Universitatea din Pensylvannia) direcția de investigare specifică "etnografiei comunicării" și conduce cîteva decenii revista "Language in Society". Lucrări de referință: (în colab. cu Gumperz, J. J.
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
activismului social prin care virtuțile pragmatice ale calvinismului ajung să genereze o contrareacție la filozofia hedonistă a secolului al XVIII-lea. Dar ambele direcții (machiavelică sau malthusiană) se reconciliază tacit în vocația fatalismului, la egală distanță de rădăcinile etosului creștin. Funcționalismul german sau forța tradiției protestantetc "Funcționalismul german sau forța tradiției protestante" Cu această concluzie se încheie prima parte a cărții lui John Milbank, care analizează rădăcinile liberalismului economic în stufoasa îngemănare de idei teologice, la cumpăna dintre secolele XIV-XVI. Interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ale calvinismului ajung să genereze o contrareacție la filozofia hedonistă a secolului al XVIII-lea. Dar ambele direcții (machiavelică sau malthusiană) se reconciliază tacit în vocația fatalismului, la egală distanță de rădăcinile etosului creștin. Funcționalismul german sau forța tradiției protestantetc "Funcționalismul german sau forța tradiției protestante" Cu această concluzie se încheie prima parte a cărții lui John Milbank, care analizează rădăcinile liberalismului economic în stufoasa îngemănare de idei teologice, la cumpăna dintre secolele XIV-XVI. Interpretarea faptului social a exercitat în această
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și erosul mut 186 Epilog 191 VI. Penultima instanță. Critica secularizării la John Milbank 193 Tradiția se explică 193 Trei figuri insulare 195 Arheologia: model și metodă 202 Invenția seculară și seducția puterii 206 Cinismul machiavellic și „Providența” oarbă 209 Funcționalismul german sau forța tradiției protestante 212 O stângă îndreptățită? 217 Eliberarea teologiei 221 Mareea nihilistă 224 Imprudenta iubire divină 232 Altera civitas 235 Epilogul poeziei 241 VII. Parodia binelui și frumusețea întregită 246 Oportunismul egalitar 246 Pacifismul fricii 249 Christus
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a perspectivelor de definire ale culturii reiese și din lucrarea recent apărută în țara noastră, în 2010, Sociologia culturii. Antologie autori străini, care, în primul capitol, a prezentat zeci de definiții ale culturii, grupate pe curente de gândire: universalismul, particularismul, funcționalismul, structuralismul, "Școala cultură și personalitate", culturalismul, interacționismul, esențialismul, structural-funcționalismul ș.a.16. Sociologia, în general, sociologia culturii, antropologia socială și culturală, în particular, se preocupă de cunoașterea științifică a culturii, iar modul în care tratează și semnifică acest concept, dincolo de diversitatea
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
nivel global. Unitate și diferențiere culturală 1.3.1. Universaliile culturale Dezbaterea privind raportul dintre unitate și diversitate în cercetarea culturii durează de mai mult de un secol și a trecut prin etape în care curente de gândire diferite (precum funcționalismul și structuralismul) erau categorice, unele afirmând că unitatea este trăsătura definitorie a culturii, altele că diversitatea se potrivește mai bine culturii. Este cert faptul că fiecare cultură are caracteristicile ei proprii, că fiecare societate națională se diferențiază printr-o literatură
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]