201 matches
-
solidaritate și au capacitate de acțiune colectivă, dar aceasta poate fi folosită În scopuri maligne (mafia de exemplu sau bandele organizate nu ar avea aceeași forță dacă nu s-ar baza pe Încrederea generată de relațiile sociale). El evită astfel funcționalismul adoptat de Williamson, și nu privește relațiile sociale ca pe un simplu substitut funcțional al instituțiilor. Relațiile sociale sunt o realitate structurală care trebuie avută În vedere În explicarea emergenței ordinii, dar nu apar logic, așa cum asuma Williamson (1991) despre
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încrederea generalizată sau normele. „Ignorându-i rădăcinile În interacțiunile sociale și În relaționare, capitalul social devine un simplu concept la modă folosit În contextul larg al construirii sau Îmbunătățirii integrării sau solidarității sociale” (p. 26). Plasându-l la nivelul unui funcționalism macrosocial, forța explicativă a conceptului În conjucție cu acțiunea individuală intențională ar fi astfel compromisă. Lin optează pentru individualism metodologic, operând cu un concept al acțiunii intenționale care ține cont atât de resursele personale, direct accesibile individului (capital material, capital
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
modele clasice ale teoriei echilibrului din științele sociale, modele care stau în mod tradițional la baza teoriei balanței puterii (vezi discuția despre Kaplan din capitolul 3). Teoria lui Waltz nu se bazează pe echilibrul homeostatic al teoriei cibernetice sau al funcționalismului structural, ci se îndreaptă spre echilibrul pieței din teoria economică neoclasică un mediu concurențial, dar care respectă anumite reguli. Prima teorie este structuralistă, iar teoria neoclasică a pieței este individualistă. Avînd în vedere că ultima idee a stîrnit multe confuzii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teorie distinctă referitor la forțele sociale cheie care formează comportamentul uman și societatea. Ele oferă explicații diferite pentru a înțelege de ce oamenii se comportă într-un fel sau altul. Tabelul 3.1. PERSPECTIVE SOCIOLOGICE MAJORE Descriere Pune probleme despre... Aplicații Funcționalismul Întreabă cum societățile îndeplinesc funcțiile lor; concepe structurile societății ca un sistem destinat să rezolve aceste funcții. Cum societatea este structurată și cum structurile lucrează ca un sistem să execute funcțiile majore ale societății. Studiază organizațiile formale, elaborarea politicilor sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acest motiv aceasta este mai interesată de procesele care operează la nivel individual, precum și de interacțiunea dintre indivizi și ansamblul societății. 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă Perspectiva funcționalistă este cunoscută sub denumiri diverse, cum ar fi perspectiva ordinii sau funcționalismul structural, dar toate se referă la același punct de vedere teoretic general. Sociologul care probabil a avut cea mai mare influență asupra dezvoltării acestei perspective a fost (mile Durkheim. Acesta a afirmat că stabilitatea societății se bazează pe împărtășirea ordinii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
când studiază orice element al structurii sociale în mod tipic se întreabă despre posibilele lui funcții și disfuncții. Una dintre criticile majore la adresa perspectivei funcționaliste este că supraestimează măsura stabilității și ordinii în societate. Din cauza acestui lucru, se argumentează că funcționalismul este o abordare conservatoare care sprijină condițiile sociale existente, chiar dacă acestea sunt inechitabile și opresive. Funcționaliștii adesea ignoră realitatea că conflictul și dizarmonia pot fi trăsături inerente ale societății. Perspectiva conflictualistă asigură o abordare alternativă în raport cu această insuficiență. 3.2
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și a desfășurării proceselor sociale. După cum știm, fenomenele sociale sunt foarte complexe și, de aceea, perspectivele teoretice sunt "instrumentele" pe care sociologii le-au dezvoltat în timp pentru a înțelege comportamentul uman și social. Tabelul 3.2. PERSPECTIVE TEORETICE SOCIOLOGICE Funcționalism Teoria conflictului Interacționism Concepția despre societate Un sistem de părți interrelate și interdependente. Alcătuită din grupuri care luptă unul cu altul pentru resursele limitate ale societății. Indivizii prin interacțiune directă creează consensul social. Concepția despre individ Interes scăzut referitor la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale și interacțiunii sociale în producerea devianței. Există o duzină sau chiar mai multe de teorii sociologice despre comportamentul deviant. Pentru a realiza o ordine în demersul nostru le vom grupa potrivit celor trei cadre teoretice de lucru deja familiare: funcționalismul, interacționismul-simbolic și teoria conflictului. 7.2.1. Teorii funcționaliste Teoria anomiei. Termenul anomie (a = fără; nomos = regulă) a fost inventat de (mile Durkheim, care ca orice creator de noțiuni noi a dat acestui termen un înțeles larg și apoi, din
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Când puterea intră în jocul distribuirii bunurilor, acei care au deja putere acumulată vor obține cea mai mare parte a surplusului. Mai mult, odată inechitățile stabilite, acestea tind să persiste mult în timp după ce au servit unor scopuri folositoare. Deși funcționalismul ar putea argumenta necesitatea unor inegalități, nu este suficient pentru a explica întreaga inechitate prin sistemele stratificate. Abordarea lui Lenski este uneori considerată ca evoluționistă deoarece presupune că societățile se mișcă prin etape, secvențe de dezvoltare care influențează sistemele lor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și stabilitate. Cu toate acestea, abordările funcționaliste sunt utile pentru studiul schimbării sociale deoarece cu ajutorul lor putem examina procesele sociale care susțin schimbarea. De fapt, mulți funcționaliști recunosc importanța schimbării sociale. Nisbet (1969), spre exemplu, arată că presupunerea fundamentală a funcționalismului este ... că ... există surse ale schimbării în sistemele sociale, mai multe sau mai puține surse naturale ale acesteia și, că, din ele decurg pattern-urile schimbării care sunt în concordanță cu sistemul social așa cum este creșterea în organismul viu. Echilibrul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
indivizilor va fi complementară, iar conflictul nu va apărea”.<footnote Alexander Jefrey, op. cit., p. 47. footnote> . Modelele individualist-normative apar În teoriile interpretativ simbolice ale lui Blumer Herbert, K. Weick, P. Berger etc. Blumer l-a criticat pe Parsons (ca și funcționalismul, În general), pentru că a tratat comportamentul uman ca fiind generat de factori care ar acționa „deasupra indivizilor” acțiunile oamenilor fiind „simple expresii sau produse a ceea ce oamenii suferă din partea interacțiunii lor sau a condițiilor care sunt anterioare interacțiunii lor”.<footnote
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sau a condițiilor care sunt anterioare interacțiunii lor”.<footnote Blumer H., The Methodological Positions of Symbolic Interactionism (1960) - a se vedea Alexander Jefrey, op. cit., p. 216. footnote> Blumer pune pe prim plan actorii sociali și comunicarea dintre aceștia, considerând că funcționalismul face din om un „om de paie” („straw man”). Interacționalismul simbolic (În opoziție cu Parsons) acordă actorului social o completă suveranitate. Înțelesul realității este generat de oameni. „Înțelesul unui lucru rezultă din modul În care alte persoane acționează față de persoana
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cere a face câteva precizări teoretico-metodologice: a) Funcțiile nu sunt privite În teoriile funcționaliste, ca fiind universal valabile, inerente unor structuri date, generând comportamentul optim al membrilor unei organizații și subordonând pe individ normativității organizației. În faza sa de „vârf”, funcționalismul a avut următoarele axiome”:<footnote Galtung Johan, Methodology and Ideology, București, ILEXIM, 1977, pp. 132-138. footnote> „Axioma 1 - Elementele sociale sunt independente, schimbările unuia fiind, În general, urmată de schimbările celorlalte elemente. Axioma 2 - Schimbarea socială poate fi interpretată ca
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și funcții este «una la unaă, În sensul că, pentru fiecare funcție există o structură prin care societatea satisface această funcție particulară, și că fiecare structură are o funcție. Axioma 7 - Este normal ca structurile să fie funcțional pozitive. Acest funcționalism tradițional (conservator) a fost Înlocuit cu altul „liberal” care a păstrat primele trei axiome, dar le-a Înlocuit pe celelalte (4-7): Axioma 4. „Funcțiile nu sunt valori, dar sunt construite În cadrul societății Într-un echilibru, dar ele sunt, de asemenea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
iar fiecare structură definește o clasă de echivalente structurale, mai mult sau mai puțin substituibile, ce satisface această structură particulară. Axioma 7 - Este normal ca structurile să fie funcțional negative (disfuncționale)”.<footnote Ibidem, p. 199. footnote> Cele trei etape ale funcționalismului se leagă de numele lui Branislaw Malinowscki (1884-1942), Talcott Parsons (1902-1979) și Robert King Merton (1910-2003).<footnote A se vedea Ungureanu Ion, Paradigmele cunoașterii sociologice, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 88-95. footnote> b) Spre deosebire de viziunea funcționalistă, abordările constructiviste privesc „funcțiile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
printr-o analiză a structurilor imanente și nu impus din exterior prin prejudecăți ideologice" (Gérard Genette, 1966: 150). 2.3. Structuralismul european și structuralismul american Inaugurată de reflecția saussuriană asupra limbajului, lingvistica structurală s-a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și decisivă se creează sub impulsul lui Clyde Kluckhohn (1949, Cornell Values Study Group). Acesta lansează un proiect comparativ pe termen lung, care conduce la teoria orientării valorilor, dezvoltată de Florence Kluckhohn și Fred Strodtbeck (1961). Aceste cercetări sunt îndatorate funcționalismului lui Talcott Parsons, care plasează actorul și acțiunea sa ghidată de valori în centrul analizei sociologice. Seymour Lipset se inspiră din categoriile parsoniene când compară valorile americanilor cu cele ale altor societăți anglo-saxone (1963) și cele ale latinoamericanilor (1967). În
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sub formă modificată sau îmbunătățită în toate celelalte perspective sistemice (teoriile de tip funcționalist, teoriile modernizării, teoriile conflictului, teoriile ciclice). Așa cum arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată de această viziune. Funcționalismul, de pildă, este o paradigmă de tip sistemic ce este percepută ca și continuatoare a evoluționismului (vezi Smith, 1973:29). Funcționalismul se dezvoltă cu pretenția de a fi o teorie înglobantă a schimbării sociale, "o teorie unificată a schimbării și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată de această viziune. Funcționalismul, de pildă, este o paradigmă de tip sistemic ce este percepută ca și continuatoare a evoluționismului (vezi Smith, 1973:29). Funcționalismul se dezvoltă cu pretenția de a fi o teorie înglobantă a schimbării sociale, "o teorie unificată a schimbării și ordinii, care să cuprindă într-o schemă unică structurile variate și schimbătoare ale istoriei" (Smith, 1973:2). În anii 1970-1980, teoriile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a fi unul dintre cei care schimbă perspectiva asupra identității datorită faptului că mută accentul de pe concentrarea pe elemente ale culturii (substanță și conținut) și abordare emică pe cogniție și abordare etică. În loc să se centreze pe determinismul structural (structuralismul și funcționalismul erau încă dominante în acea perioadă), el acordă atenție sporită cognițiilor actorilor sociali: hetero- și auto- atribuirii. Identitatea nu este un fenomen care este generat și are loc în interiorul unei societăți, ci în procesul de interacțiune între societăți: "Diferențierile etnice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de vedere ontologic, această perspectivă poate purta la fel de bine și numele de esențialism, după cum vom folosi conceptul mai încolo, în analiza teoriilor identității. 7 Această viziune (centrarea pe statu-quo) percepută ca statică reprezintă una din țintele principale ale criticilor aduse funcționalismului timpuriu. 8 Nu mai trebuie să mă întreb cât sau ce pot să cunosc din ceea ce există pentru că asum că există numai ceea ce cunosc. 9 Studiul a fost efectuat în anul 2002 pe un eșantion reprezentativ de studenți. Universul populației
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
original. Și mijloacele de expresie poartă pecetea personalității artistului.Frumosul ia două aspecte diferite în ceramica lui Ion Antonică. Il întâlnim, mai întâi, vorbindu-ne simplu din formele suple, stilizate ale vaselor uzuale, fiind o prelungire sau o hiperbolă a funcționalismului. Regăsim amplificată de o emoție nouă, de o idee adeseori năstrușnică, frumusețea simplă a vaselor care suferă metamorfoze, se apropie de chipul creatorilor, vorbesc în numele lor. Cu alte cuvinte, lutul este umanizat. Cu totul remarcabile ne par tocmai aceste vase
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
filozof reflectă aspirațiile de libertate și progres social, fundamentate pe încrederea în valorile științei. Ernst C a s s i r e r este unul dintre reprezentanții de seamă ai Școlii filozofice de la Marburg de orientare neokantiană. Este autor al funcționalismului, un curent de gîndire de tip integralist, și întemeietorul unei logici a funcțiilor. Reflecțiile sale asupra funcțiilor simbolice ale gîndirii sînt susținute de o erudiție neobișnuită, iar, printr-o evidentă deschidere către spiritul științific, Cassirer rămîne în cadrele generale ale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
obiectele ambalate în cutii cu forme ovoidale ce sugerează un univers plăcut, matern, amical. Automobilul, telefonul, vagoanele trenurilor de mare viteză, tramvaiul, calculatoarele iMac, aparatul de fotografiat, aparatul electric de bărbierit, pretutindeni designul redescoperă rotunjimile, formele curbe și organice, în contrast cu funcționalismul geometric specific stilului Bauhaus. Dacă designul primei modernități era colțuros și ascetic, cel al modernității a doua se vrea amical, feminin, neagresiv, un răspuns la nevoia de a trăi mai bine și într-un mediu înconjurător liniștitor. Prin îndulcire, formele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ce se poate plia, suprapune sau modula, ergonomică și ușor de deplasat, tot ceea ce-i permite proprietarului să câștige spațiu. Stilul burghez caracterizat prin aglomerare și elemente suprapuse decorative s-a demodat și la fel s-a întâmplat și cu funcționalismul aseptizat. Designul hipermodern privilegiază materialele ușoare, mobilitatea și adaptabilitatea, asocierea funcționalului cu măsura, a purității cu convivialitatea, a nomadismului cu ludicul. Ca ecou la sistemul de referință al hiperindividului decompartimentat, neodesignul vizează un confort psihologic și senzitiv. În termeni mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]