7,586 matches
-
interesul public general. ARTICOLUL 7 ABSENȚA ABUZULUI DE PUTERE Autoritățile nu își exercită competența decât în scopurile pentru care au fost conferite prin lege. Funcționarul nu trebuie să uzeze de competențele cu care este investit în interesele care nu au fundament juridic sau care nu sunt motivate de un interes public. ARTICOLUL 8 IMPARȚIALITATE ȘI INDEPENDENȚĂ 1.Funcționarul este imparțial și independent. El se va reține de la orice acțiune arbitrară care afectează cetățenii, ca și de la orice formă de tratament
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
element subiectiv. ARTICOLUL 10 LEGITIMITATE, COERENȚĂ ȘI SFAT 1.Funcționarul trebuie să fie consecvent în conduita sa administrativă, ca și în activitatea administrativă a instituției. El respectă practicile administrative obișnuite ale instituției, exceptând situațiile prevăzute de lege. În acest caz, fundamentul legal se consemnează în scris. 2.Funcționarul răspunde cererilor justificate și rezonabile ale cetățenilor, ținând seama și de modalitatea în care problemele au fost soluționate în trecut. 3.După caz, funcționarul îndrumă publicul asupra modului în care trebuie introdusă o
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
a se lua o decizie în cel mai scurt timp posibil. ARTICOLUL 18 OBLIGAȚIA DE A MOTIVA DECIZIILE 1.Orice decizie a instituției care ar putea afecta drepturile sau libertățile individuale trebuie motivată prin indicarea concretă a faptelor și a fundamentului său legal. 2.Funcționarul nu trebuie să ia decizii bazate pe motive neîntemeiate sau care nu conțin un raționament individual. 3.Dacă motivele deciziei nu pot fi comunicate în detaliu datorită numărului mare de persoane interesate de decizii asemănătoare, funcționarul
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
ecuații, ale cărei necunoscute sînt lumea și arta. Adică, aglomerarea de forme și sensul. Ce le unește este structura lor care nu exclude vagul, ca dat fundamental ce explică fascinația. De n-ar fi el și de n-ar fi fundamentul edificat în fascinație (nu în vreun alt fel de utilitarism), lumea ar fi cu adevărat plictisitoare. Așa, rămasă în permanență în stadiul ipoteticului, desfășurîndu-se ca actualizări accidentale, dînd impresia fatalității, ea lasă măcar impresia contribuției, chiar și fără nici un fel
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
sunt sigur că știu bine ce căuta: adică răspunsurile integratoare, conciliante, umaniste, înrădăcinate în sol local, sau, altfel spus, soluțiile care să oblitereze polaritatea adversarială între global și indigen. Să fie clar însă: o astfel de temelie există - ea este fundamentul teoretic și simbolic oferit de o pleiadă excepțională de oameni, care au știut cum să treacă senin dincolo de extremismele ideologice, spre valorile existențiale ale speranței și ale normalității. Pentru moment aceasta mi se pare singura temelie pe care auto-construcția poate
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
întunericul și urâtul lumii încă o insulă de confuzie și haos, potențând stagnarea și imobilismul sufletelor moarte prin texte în care nu există nici o idee clară, nici un personaj, nici o poveste." Dacă politicul și literarul fac una, într-o logică estetică, fundamentul întregii construcții ridicate de Ion D. Sîrbu este cel al vieții sale, trăite periculos și liber. E mirabil cum, după șapte ani de închisoare și un sfert de veac de domiciliu obligatoriu în Isarlîk-ul craiovean, acest scriitor de esență tare
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
a ființei sensibile. Poetica avatarurilor, de natură universală, inter- și supraculturală, este temeiul liricii dorcesciene - de profundă originalitate, de adâncime a spiritului și a gândirii, de anvergură artistică și de inanalizabilă frumusețe. Poetul însuși confirmă, într-un interviu, statutul de fundament al poeticii avatarurilor: „Avatarurile sunt prezente pe tot traseul poeziei mele, încă de la debut. Nicio clipă, nici măcar una, fie zi, fie noapte, nu m-am ‘distins’ și nu mă ‘disting de propriul arheu’, și de avataruri”. (Ibidem) Poetica treptelor, pe
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
doar jumătate din voturi (50.2% ca și în alegerile din 2005 - 49.6%). Unificarea forțelor democrate totuși a avut loc în a. 2002 prin formarea Partidului Liberal (altul decât al lui Ghimpu, de altfel fusese o construcție slabă, fără fundament), dar trenul democraților trecuse. Voronin fusese deja împănat în fotoliul prezidențial pe o perioadă de tocmai opt ani. În final ași veni cu crezul politic al academicianului Gheorghe Ghidirim, ex ministru în primul guvern democrat, un mare patriot: „Virusul insucceselor
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
este constituită din credințe împărtășite și angajare reciprocă; extinsă de-a lungul istoriei; cu caracter activ; legată de un anumit teritoriu și diferențiată de alte comunități prin cultură ei. Preluând ideea contopirii națiunii cu poporul, Herder 20 a susținut că fundamentul acesteia nu este politica, ci limba și poezia. Pentru lingvistul german, societatea este starea naturală a omului, ce se situează deasupra organizării politice. "Providența a separat admirabil națiunile, nu numai prin păduri sau munți, ci mai cu seamă prin limba
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
presupoziției neutralității filosofice mă determina să susțin că ținta să era, de fapt, presupoziția ontologica a neutralității în spațiul public. Presupoziția "neutralității", ne dă de înțeles autorul invocat, nu este altceva decât un alt personaj din recuzita retoricii metafizicii (alături de "fundament"22, "natură"23, "universal" etc.). Problemă pe care o are liberalismul timpurilor noastre, crede Rorty, ține de o situație istorică trecută, de o contingenta culturală transformată în obligație (o "retorica" transformată, prin obișnuință, în "logică"). Așa cum precizează în mai multe
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
punct de vedere teoretic. Mai mult, arată gânditorul american, în momentul în care trăim în societăți pluraliste, multitudinea poziționărilor, a variantelor de traseu, face imposibilă și identificarea la nivel practic a unui punct de vedere neutru. În concluzie, ideea de fundament infailibil, care să garanteze răspândirea triumfala a culturii liberale, este nesus-tenabilă. Iar, în măsura în care gânditorii promit un astfel de fundament, dar el se dovedeste ulterior a fi relativ la un anumit moment istoric, înseamnă că, poate, este ceva în neregulă cu cultura
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a variantelor de traseu, face imposibilă și identificarea la nivel practic a unui punct de vedere neutru. În concluzie, ideea de fundament infailibil, care să garanteze răspândirea triumfala a culturii liberale, este nesus-tenabilă. Iar, în măsura în care gânditorii promit un astfel de fundament, dar el se dovedeste ulterior a fi relativ la un anumit moment istoric, înseamnă că, poate, este ceva în neregulă cu cultura liberală. Din acest motiv, Rorty renunța la ideea de fundament filosofic infailibil apt să legitimeze o societate liberală și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este nesus-tenabilă. Iar, în măsura în care gânditorii promit un astfel de fundament, dar el se dovedeste ulterior a fi relativ la un anumit moment istoric, înseamnă că, poate, este ceva în neregulă cu cultura liberală. Din acest motiv, Rorty renunța la ideea de fundament filosofic infailibil apt să legitimeze o societate liberală și crede că mult mai eficientă este o altă strategie. Astfel, o cultură care renunță la reflexul de a căuta fundamente metafizice "ar privi justificarea unei societăți liberale doar ca o chestiune
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu cultura liberală. Din acest motiv, Rorty renunța la ideea de fundament filosofic infailibil apt să legitimeze o societate liberală și crede că mult mai eficientă este o altă strategie. Astfel, o cultură care renunță la reflexul de a căuta fundamente metafizice "ar privi justificarea unei societăți liberale doar ca o chestiune de comparație istorică cu alte tentative de organizare socială - acelea ale trecutului și acelea înfățișate de către autorii de utopii"28. Pe de o parte, pentru a nu fi prins
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
două secole de triumf al ideilor Luminismului, ideile de "raționalitate" și de "natura umana" pe care secolul al optsprezecelea le-a luat drept bune. Ei au tras concluzia că liberalismul este acum fălit din punct de vedere intelectual, privat de fundamente filosofice și că societatea liberală este falita din punct de vedere moral, privată de liantul social. Această inferența a fost o greșeală". 15 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 153, "Așa cum a spus-o Orwell, " Perspectivele democratice par să
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sensul că ei vor contesta insistent neutralitatea existența și vor solicita extinderea ei. 22 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 105, "...cultură liberală are nevoie mai degrabă de o de-scriere de sine îmbunătățită, decât de un set de fundamente. Ideea că se impune să aibă fundamente era un rezultat al scientismului luminismului, care era, la rândul său, o reminiscența a nevoii religioase de a avea proiecte omenești validate de către o autoritate supraomeneasca". 23 Ibidem, p. 135, " ...metafizician este cineva
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
existența și vor solicita extinderea ei. 22 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 105, "...cultură liberală are nevoie mai degrabă de o de-scriere de sine îmbunătățită, decât de un set de fundamente. Ideea că se impune să aibă fundamente era un rezultat al scientismului luminismului, care era, la rândul său, o reminiscența a nevoii religioase de a avea proiecte omenești validate de către o autoritate supraomeneasca". 23 Ibidem, p. 135, " ...metafizician este cineva care consideră relevanță întrebarea "Care este natura
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
îndeaproape confesiunile din Memorii. E. Lovinescu are o rară conștiință de sine, ajunsă până în pragul "posesiunii de sine", cum ar spune Georges Poulet. E interesant și instructiv de urmărit tocmai acest proces de luare în posesie a propriei psihologii, ca fundament al unei ideații personale. O coordonată majoră a confesiunilor din Memorii o constituie tocmai psihologia creației critice lovinesciene. Cum a luat naștere impresionismul ca opțiune definitorie, cum se acordă cu sine și cum au fost posibile idei ca revizuirile, mutația
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
a îndepărtat” (De vita Ephraem Syr., MG 46, 82B). Deși Platon a fost cel care a exercitat cea mai profundă influență asupra Sfântului Grigorie, asupra pregătirii sale, prezentării sale, terminologiei și abordării problemelor, sub nici o formă nu constituie și singurul fundament al sistemului Sfântului Grigore. Rămâne marele merit al investigației lui J. Daniélou asupra relației lui Grigore cu Platon de a fi arătat, pe de o parte, dependența literară, dar, pe de altă parte, completa metamorfoză creștină suferită de gândirea lui
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
acesteia în platonism, Francis Peters ne îndeamnă să căutăm și însemnătatea termenului epistrophḗ (= întoarcere, reîntoarcere). Astfel, „reîntoarcerea” din tradiția platoniciană este distinctă, dar legată de problema epistemologică a cunoașterii lui Dumnezeu. Ea diferă prin aceea că este în funcție de dorință (orexis). Fundamentul ei ontologic îl constituie identificarea Unului transcendent cu Binele (Platon, Republica, 509b, Phil. 20d; Plotin, Enn. V, 5, 13; Proclos, Elem. Theol., prop. 8), care este în mod necesar obiect al dorinței, și identitatea cauzei eficiente cu cea finală, ca
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sfărîmării bustului său făcut din ipsos. Încăpățînarea elevei, Evei, de a nu se ridica la înălțimea gravității faptei și implicit de a nu gera surogatul justițiar cu elevi care se bîlbîie întru exercitarea votului democratic de excludere, nu are un fundament ideologic, ci reprezintă un refuz firesc, aș zice aproape instinctiv al abnormului, grotescului instituțional. Regăsim acest abnorm în șabloanele discursurilor oficiale, dar pînă și în încercarea copiilor de a scrie o poezie patriotică cu asistența călăuzitoare a unui adult: "Zi
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
să fie capabil să facă diferența între cele două categorii. Ceea ce este însă extrem de greu de realizat, în condițiile în care pe piață au apărut o serie de cărți care, de multe ori, în goana după senzațional, nu au nici un fundament științific. Chiar și terapiile alternative, care pot da rezultate remarcabile, sunt practicate de multe ori de neaveniți care, din neștiință, pot face mai mult rău decât bine. Nu în ultimul rând, unii așa-ziși vindecători sunt de fapt impostori care
Agenda2003-32-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281356_a_282685]
-
la Niagara. Contrar orientărilor celorlalte țări europene, Franța nu a construit astfel de căi rutiere magistrale decât după cel de-al doilea război mondial. Este perioada când și în România s-au reluat proiectele de modernizare a rețelei rutiere, pe fundamentul unor programe naționale existente încă din anii 1930, extinzându-se lucrările de beton asfalt și beton de ciment. În 1964, țara noastră aderă la „Declarația asupra construirii marilor drumuri pentru circulația internațională“ de la Geneva. Astfel, în paralel cu creșterea producției
Agenda2004-6-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282025_a_283354]
-
Sociologie și Psihologie, catedra de psihologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, unde, de câteva săptămâni, ocupă și funcția de decan. Este autor și coautor al volumelor: „Cunoașterea elevului“ (1978), „Prolegomene la știința educației“ (1992), „Incursiuni în creatologie“ (1994), „Co-pilăria - fundament al personalității“ (1997), „Stadiile dezvoltării infantile“ (1997), „Un început care se numește Freud“, „Neopsihanaliza“ (1998), „Psihologia copilului și a adolescentului“ (1998), „Psihologia astăzi“ (vol. I, II, III, 2000, 2001, 2003), „Experiența Atlantis - din jurnalul unui grup creativ“ (2001), „Terapia psihanalitică
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
membră în consiliul executiv al Fundației Internaționale „Ștefan Lupașcu“ pentru Știință și Cultură, membră fondatoare și președinta Femeilor cu Diplomă Universitară din România și membră în consiliul național de conducere al organizației respective. Cursurile predate sunt: psihologia vârstelor, psihologia creativității, fundamentele psihanalizei, psihologia transpersonală și performantică și creatoterapie (în cadrul programului studiilor aprofundate de psihologie clinică și psihopatologie).
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]