270 matches
-
228. Tudora ridicat ● - 229. Ungureni ridicat ● - 230. Unteni ridicat ● - 231. Văculești ridicat ● - 232. Varfu Câmpului ridicat ● - 233. Viișoara ridicat ● - 234. Vlăsinești ridicat ● - 235. Vorona ridicat ● - Brașov Comună 236. Bunești ridicat - ● 237. Cincu ridicat - ● 238. Comana scăzut-mediu - ● 239. Dumbrăvița scăzut-mediu ● ● 240. Fundata mediu ● - 241. Jibert ridicat - ● 242. Lisa scăzut-mediu - ● 243. Măieruș scăzut-mediu ● ● 244. Moieciu mediu ● - 245. Parau scăzut-mediu ● 246. Poiana Mărului scăzut-mediu ● - 247. Racoș mediu - ● 248. Șinca scăzut-mediu - ● 249. Șoarș ridicat - ● 250. Tărlungeni scăzut-mediu ● - 251. Ticușu ridicat - ● 252. Vama Buzăului mediu ● - 253
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Movila 36. Movilita 1. Movilita 2. Bitina - Pămînteni 3. Bitina - Ungureni 4. Roșiori 37. Munteni - Buzău 1. Munteni - Buzău 38. Nuci 1. Nuci 2. Baltă Neagră �� 3. Merii Petchii 4. Micsunestii Mari 5. Micșunești - Moară 39. Perieti 1. Perieti 2. Fundata 3. Misleanu 4. Paltinisu 5. Stejaru 40. Petrachioaia 1. Petrachioaia 2. Maineasca 3. Surlari 4. Vînători 41. Reviga 1. Reviga 2. Crunți 3. Mircea cel Bătrîn 4. Rovine 42. Sălcioara 1. Sălcioara 2. Rași 43. Săveni 1. Săveni 2. Fratilesti
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
tradiției contribuie și valorificarea creației artizanale prin intermediul turiștilor ( Tismana, Marga, Marginea, Dragomirești etc.) și unde vizitatorii realizează interacționează social și cultural inclusiv prin practicarea acestor meșteșuguri în spații special amenajate sub îndrumarea unor artiști populari; • sate turistice climaterice și peisagistice (Fundata, Șirnea, Lerești, Botiza, Agapiaetc ) • sate turistice pescărești și de interes vânătoresc- specializate pe practicarea acestor vechi îndeletniciri și in care schimburile cu turiștii sunt inclusiv sub aspect culinar ( Murighiol, Crișan, Sf. Gheorghe, Ciocănești, etc) • sate turistice viti-viticole (Recaș, Giarmata, Lerești
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
Gheorghe, Ciocănești, etc) • sate turistice viti-viticole (Recaș, Giarmata, Lerești, Posești, Cotnari etc.) • sate turistice pastorale ( Vaideeni, Jima, Gura Râului, etc) • sate turistice pentru practicarea sporturilor, unde se pot închiria echipamente sportive, fie pentru sporturi de iarnă fie pentru sporturi nautice ( Fundata, Crișan, Uzlina, Bran, etc.) Un alt aspect al acestei dimensiuni îl reprezintă tipurile de locuință. Practicarea turismului rural presupune creșterea spațiului locuibil uneori, atingerea unor standarde minime de confort și de siguranță, aducerea și implementarea de tehnologii moderne în realizarea
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
a stabilit în urma Ordinului Ministerului Turismului (OMT) nr 297 că pot fi introduse în turismul intern si internațional localități rurale . Prin OMT nr 774 , începând cu 1973 se declară experimental sate de interes turistic următoarele 13 localităti rurale : Lerești, Rucăr, Fundata, Sirnea, Rășinari, Tismana, Vaideeni, Hălmagiu, Bogdan-Vodă, Vatra Moldoviței, Murighiol si Sf. Gheorghe. Decretul nr.225 din 1974 , care a interzis cazarea turiștilor străini în locuințele particularilor a făcut ca acestea să devină nefuncționale, excepție făcând doar satele unde s-a
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
Se pot identifica astfel, următoarele tipuri de sate: sate turistice etnografico- folclorice-de creație artistică și artizanală (Tismana-Gorj, Marga-Caraș Severin, Marginea-Suceava, Vadu Izei-Maramureș, Dragomirești-Maramureș etc.); - sate turistice cu patrimoniul cultural reprezentativ (Vatra Moldoviței, Sucevița-Suceava, Biertan-Sibiu etc.); - sate turistice climaterice și peisagistice (Fundata și Șimea -Brașov, Botiza- Maramureș, Călinești-Oaș, Frasinu- Suceava); - sate turistice pescărești și de interes vânătoresc (Crișan, Sfantu Gheorghe - Tulcea, Ciocănești-Suceava, Botiza-Maramureș, Tismana-Gorj); - sate turistice viti-pomicole (Recaș, Germata-Timiș, Miniș-Arad, Agapia-Neamț, Voinești-Dâmbovița); - sate turistice pastorale (Vadeeni-Vâlcea, Jina, Gura Râului, Sibiel- Sibiu, Huta
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
și de interes vânătoresc (Crișan, Sfantu Gheorghe - Tulcea, Ciocănești-Suceava, Botiza-Maramureș, Tismana-Gorj); - sate turistice viti-pomicole (Recaș, Germata-Timiș, Miniș-Arad, Agapia-Neamț, Voinești-Dâmbovița); - sate turistice pastorale (Vadeeni-Vâlcea, Jina, Gura Râului, Sibiel- Sibiu, Huta Certeze-Satu Mare, Prislop (Borșa)-Maramureș etc.); - sate turistice pentru practicarea sportului (Fundata, Șimea, Bran- Brașov, Murighiol, Crișan-Tulcea, 2 Mai (Limanu), Vama Veche- Constanța etc.)<footnote Vezi detalii în Turismul Rural. Actualitate și Perspective, 1999; Agroturismul și Ecoturismul, 2002 footnote>; Această clasificare nu este limitativă și nici exhaustivă, se pot lua în considerație
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
energia reliefului, iată elementele definitorii ce fac din unele puncte și zone ale Carpaților Meridionali adevărate „Împărății” ale zăpezii și ale sporturilor de iarnă (Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Bușteni, Poiana Țapului, PÎrîul Rece, Poiana Mărului, Muntele Mic, RÎnca, Voineasa, Fundata, Bran, Straja, Parâng,Vulcani, Șureanu etc. ca și pe crestele și văile unor munți cum ar fi cele din Bucegi, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Retezat, Cindrel, Șureanu etc.). De fapt polul românesc al frigului este apreciat ca fiind VÎrfu Omu (2505 m
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
plaiurile etc; favorizează o puternică viață materială și spirituală, chiar pînă la cote Înalte, cum ar fi localitățile Ciunget și Curmătura care au urcat la peste 1300 m la izvoarele Lotrului și Latoriței sau a celor din Depresiunea Branului, ca Fundata și chiar Fundățica, pînă la aproape 1200 m. Remarcăm de asemenea și cazul Depresiunii Petroșanilor (cu localitățile: Petroșani, Lupeni, Petrila, Uricani, Vulcan) cu peste 153774 locuitori, a Brașovului , orașul carpatic cu cea mai numeroasă populație (309671 locuitori) a orașelor mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
eroilor din primul război mondial, Stoenești - monument al eroului din primul război și al „Eroului necunoscut al DÎmboviței”, cu o cruce de piatră de pe timpul lui Mihai Viteazu și cu o inscripție (județul Argeș); Bran - monument pentru eroii războiului 1916-1918, Fundata - pentru 1916-1918, Predeal - pentru 1916-1918 și Zărănești - pentru 1916-1918 (Brașov); Buchin, Marga - pentru corul Mărgana și Obreja (CarașSeverin); Padeș - Închinat lui Tudor Vladimirescu și Schela - Troița lui Mihai Viteazu (Gorj); Lupeni - Lupeni 29, loc istoric ce evocă lupta minerilor din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
31 de centre artizanale, dintre care În județele: Sibiu - 8, Gorj și Mehedinți - 6, DÎmbovița - 3, Alba, Brașov, Hunedoara și VÎlcea - 2 și Prahova cu 1, dispersate În următoarele localități mai importante: Săsciori (Alba); Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea și Fundata (Brașov); Petroșița - covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
GÎrbova (Alba) În mai - parada portului popular românesc și german; Slatina - Timiș (Caraș-Severin), la sfârșitul lui februarie; Văleni (DÎmbovița). b) festivaluri folclorice interjudețene de tradiție cu participare foarte largă: Șugag - „În poiana la Oașa” a doua duminică din august (Alba); Fundata - Nedeea munților (luna iulie), Predeal - serbările zăpezii (februarie), Zărnești - Floarea de colț (Brașov); Herculane - festival „Hercules” de factură complexă În luna iulie, Turnul Ruieni - sat Zervești - Sărbătoarea narciselor (a doua duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
astăzi organizate peste 9 astfel de festivaluri și anume În: Alba - 1, Brașov - 2, Caraș-Severin - 1, Gorj - 3, Sibiu - 1 și VÎlcea - 1. Repartiția lor pe localități este următoarea: Șugag (Alba) - Zi bade cu fluera (a patra duminică din mai); Fundata - satul Bran - Răvășitul oilor (toamna), Poaia Mărului - Sărbătoarea creșterii animalelor (Brașov); Turnu Ruieni - Măsuratul laptelui (În jurul datei de 24 aprilie) obicei legat de plecarea oilor la munte (Caraș-Severin); Padeș - măsuratul laptelui, Tismana - măsuratul laptelui - se adună oile, se mulg și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de veche tradiție. În circa 26 de localități ale Carpaților Meridionali mai există astăzi astfel de formații, cum ar fi cele din județele: Brașov - 1, Caraș-Severin - 3, Gorj - 2, Prahova - 1, Sibiu - 2 și VÎlcea - 4. Repartiția acestora este următoarea: Fundata (Brașov); Cornereva, Marga și Obreja (Caraș-Severin); Runcu (DÎmbovița); Runcu și Novaci (Gorj); Comarnic (Prahova); cor țărănesc de peste 100 de persoane; Gura RÎului, Săliște (organizat de Gh. Dima În 1887) (Sibiu); Horezu, Costești, Olănești și Călimănești (VÎlcea). Un real interes pentru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aproape 22 de formații și anume În județul: Alba - 1, Brașov - 2, Caraș-Severin - 4, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 3, Gorj - 3, Hunedoara - 2, Sibiu - 1 și VÎlcea - 5. Distribuția acestora În teritoriu este următoarea: Cugir (Alba) - Călușar la Vinerea; Șirnea și Fundata (Brașov); Buchin, Cornereva, Marga, Obreja (Gorj); Runcu (DÎmbovița); Padeș, Novaci și Tismana (Gorj); Boșorod (formație de călușari), Orăștioara de Sus (formație de călușari) În satul Costești (Hunedoara); Isverna, Ponoarele și Baia de Aramă (Mehedinți); Orlat (Sibiu); Bărbătești, Berislăvești, Horezu, Călimănești și Olănești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistică. Dintre acestea amintim doar foarte selectiv cîteva care, Îndeplinesc condițiile unor sate turistice prin marele număr de turiști ce le viziteză anual, devenind astfel sate agroturistice cu numeroase pensiuni rurale șiagroturistice: Șugag (Alba); Arefu, Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea, Fundata și Bran (Brașov); Cornereva și Turnu Ruinei, satul Borlova (Caraș-Severin); Moroeni (DÎmbovița); Tismana, Pestișani - sat Hobița, Padeș, Cloșani și Bumbești-Jiu - sat Curtișoara (Gorj); Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Săliștesat Sibiel, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Râul Sadului, Tilișca, Tălmaciu - sat Băița (Sibiu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
stațiune climaterică de interes local, Dragoslavele - stațiune climaterică de interes local, Nucușoara - balneoclimaterică de interes local, Rucăr - climaterică de interes local, Nămăiești - Valea Pravăț - climaterică de interes local, (județul Argeș); Bran - climaterică de interes local, Codlea - balneară de interes local, Fundata - climaterică de interes local, Predeal - cliamterică și sporturi de iarnă de interes național, Timișul de Sus - climaterică de interes local, PÎrîul Rece - climaterică de tineret, de interes local, SÎmbăta - climaterică de interes local și Poiana Brașov - stațiune climaterică și de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dense, mai bine executate și mai riguros Întreținute marcaje din Carpați Meridionali (ca și din cei românești) sunt În Munții Bucegi cu principale puncte de acces: Sinaia, Bușteni, Poiana Țapului, Predeal, PÎrîul Rece, Moroeni etc., Făgăraș (Voila, Ucea, Victoria, CÎrțișoara, Fundata de Sus, Avrig, Turnu Roșu, Cumpăna, Lerești - Voina), Postăvarul (Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aici, cererea a fost mai numeroasă se datorește În primul rînd condițiilor oferite pe linia agrementului ca și a unor diversificate și calitative servicii turistice, inclusiv interesante seri folclorice, seri de stînă turistică, seri de sat turistic (la Sirnea și Fundata etc.). Pe măsură ce programele vor deveni mai atractive și comportarea personalului mai atentă, numărul turiștilor va crește În mod corespunzător. Nu putem omite și faptul că cel puțin până În prezent la baza turismului românesc stau turiștii români, aspect care atât pentru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
apărut pe harta Carpaților Meridionali, numeroase baze de cazare, masă și agrement turistic, În special prezența acestora În mediul rural a contribuit practic la apariția unor noi poli de practicare ai turismului cum ar fi: Azuga, Staja, Muntele Mic, Bran, Fundata, Moeciu, Rășinari, Rucăr, Sâmbăta de Sus, Bâlea Cascadă și Bâlea Lac, Parâng, Sureanu etc. d) s-a dezvoltat Într-un ritm accelerat, baza materială de transport turistic, nu numai prin autoturismele proprietate personală, dar mai ales prin: parcul de microbuze
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nivelul actual În stațiunile nominalizate mai sus, iar pe de altă parte de orientat investițiile spre stațiunile de interes local, care dispun Însă de puternici factori balneoclimaterici: Sugag și Sureanu (Alba), Brăduleț, Sat Brădețu, Nucșoara și Nămăești, Valea Pravăț (Argeș), Fundata și SÎmbăta (Brașov); RÎnca și Polăvragi (Gorj), Parâng (Hunedoara), Costești (VÎlcea), etc. b) construcțiile ce urmează a fi realizate, să nu fie de tipul hotelurilor masive și luxoase, ci vile cochete, confortabile (nu atît prin dotări speciale, cît prin curățenia
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
local; - hanul Bran, Cabana Bran și foarte multe pensiuni turistice rurale și agroturistice; - drum de pornire spre cabana Omu din Bucegi; CRISTIAN. - vestigii dacice; - așezare daco -romană; - descoperire arheologică din epoca feudală; - m. arh. - biserică fortificată; - m. arh. - biserică nefortificată; FUNDATA. (altitudinea peste 1100 m) - m. m. - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. de arh. - biserică nefortificată; - vatră folclorică: formație de cor și dans laureată, centru artizanal; - festival folcloric interjudețean „Nedeia munților” În luna iulie; - festival folcloric interjudețean În satul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ca limbile "istorice" să ofere o "concepție" sau o "interpretare" a realității. În această privință, opinia savantului pare a fi categorică: "N-am vrea să deducem din expresia lingvistică felul în care popoarele concep "lucrurile": sunt speculații periculoase și prost fundate."376 Totuși, considerăm că lingvistului de la Tübingen - altfel, pe deplin consistentă cu ansamblul doctrinei sale - ar trebui supusă unei examinări mai atente. Astfel, fondatorul integralismului lingvistic disociază, pe urmele lui Platon între a numi și a spune (onomázein vs. légein
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
repun în discuție regulile tradiționale de reproducere a categoriei conducătoare 4. Această expresie clasă sau categorie conducătoare se formează pornind de la elitele diferitelor categorii sociale, având mereu la bază o ierarhie care permite schimbarea. Deci, este vorba de o elită fundată exclusiv pe merit și nu pe criteriul reproducerii filiale sau a alianțelor genetice 5. Astfel, elita intelectuală ca un corp constituit, legat de stat, este datoare să apere nu numai ordinea simbolică, ci și tot ceea ce ține de agora angajarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]