2,887 matches
-
porumbelul nu câțiva oameni scotocind prin grădină. Se repezi la ei cu mai distingea străzile, mașinile, casele. În curând avea să furie. distingă doar tarlalele satelor ce aveau să-i iasă în Uite-o zise unul din ei pregătindu-și furca să o întâmpinare. Înserarea îl surprinse deasupra lor. întâmpine. Văzduhul îi părea vâscos, iar înaintarea îi devenise tot Vezi să nu aibă și turbare, zise celălalt cu teamă, mai grea. pregătindu-și la rând o lopată. Avea nevoie de odihna
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
înaintarea îi devenise tot Vezi să nu aibă și turbare, zise celălalt cu teamă, mai grea. pregătindu-și la rând o lopată. Avea nevoie de odihna trupului obosit de-atâta cale, Pepita nici nu simți cum se înfipse în coarnele furcii. dar nu-și conteni zborul toată noaptea. Dimineața un nou Schelălăi de durere, în vreme ce deasupra capului se oraș se ivi în depărtare. Mai fusese în orașul acesta. Era abătu lopata vecinului înfricoșat, curmându-i urletul. aproape de casa lor. Sângele țâșni
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
anunțat o știre, de ultimă oră, venită pe canalele internaționale de informare. Grav incident în Ucraina, în zona Cernăuți Un grup de tineri angrenați în campania electorală, au fost bătuți. Mai vedem că, în altercație, grupările rivale au folosit bâte, furci, topoare. Ni se semnalează și răniți. Vom reveni atunci când vom avea amănunte și imagini. Pentru câteva clipe, mi s-a părut că nu mai văd în fața ochilor. Presimțiri negre mi-au zguduit sufletul. Într-un fel de disperare, am sunat
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
incident o adevărată catastrofă, deși situația era suficient de gravă. În urma mai multor încercări, pe telefonul Olesyei, au răspuns părinții săi. Plângând, mi-au spus că ea intrase în comă, imediat ce un besmetic, în seara de dinainte, îi înfipsese o furcă între coaste. M-am dus din nou la Consulat. Domnule, ce-mi cereți aproape că nu se poate. Nu avem acorduri în acest sens. În plus, ea trebuie dusă urgent cu un elicopter, cu un avion... Se pare că ar
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
din gînd ciudat de plăcută: "motto mult: La început a fost CUVÎNTUL... Apoi au mai ieșit niște vorbe", "din nebulosul volum maxim " etc. Despre oricare dintre acești trei poeți se mai poate încă vorbi, și de bine, și de rău. Furcile caudine ale criticii îi așteaptă încă, probabil, nu peste mult timp. Iacob Roman, Ce țară-i aceasta?, Ed. Augusta, Timișoara, 2000, 57 pag., f.p. Doru Ilana, Cartea ecourilor sau Don Quijote și morile din gînd, Seria de poezie, Ed. Marineasa, Timișoara
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
canonizați de Biserica romano-catolică (1. Fericitul Ieremia Valahul, 2. Propuneri pentru canonizare). Fiind gândită ca o lucrare de sine stătătoare, cartea Sfinții Neamului Românesc, ediția a treia, revăzută și adăugită, are o încheiere care motivează, flexibil și ductil, actul canonizării, furcile caudine, prin care se trece adesea până a se ajunge la liman. Părintele Prof. Dr. Cezar Vasiliu și-a adjudecat un final liric, definind, prin prisma epitetului, deloc ornant, chemările ortodoxismului de către toate regiunile României („bătrâna Dobroge, întristatul Cuadrilater, superba
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
cugetam într-o noapte scandalos de cuminte la masă era și mașina de scris dar cerul incolor și comun nu trecea prin camera mea de tortură adia un vîntișor metafizic la care noi nu aveam acces Niță trecea triumfător printre furcile caudine ale vieții (sic) speram ca odată și odată să iubesc și eu ceaiul de mentă și pozele din tinerețe dar iată îmi spun bucură-te de subiecte și predicate de cîini vagabonzi și de oameni subiectele sînt ale lor
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
val numeros ce s-abătu peste oameni. Părea și mai mari. Când se loveau de coșurile caselor le dărâmau. Țipete de groază sfâșiară văzduhul. De peste drum de casa părintelui vecinii văzură cum monștrii ieșeau din pământul din spatele casei. Înarmați cu furci, topoare și ce mai găsiră prin casă porniră val vârtej spre curtea grădinii. Din casa popii ies monștrii. Să-i dăm foc. Foc, foc! Adă benzina! Fraților, fraților! striga preotul turburat. Fiți milostivi. Nu am așa ceva în casă! Să nu
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
o proclame. A bon entendeur, salut! Un poet uitat Săptămînalul DRUM de la Roșiorii de Vede ne readuce în memorie (în numărul din 17-23 august, care ne parvine cu întîrziere) numele unui poet uitat: Ion Pena (1911-1944). Volumul său de debut (Furcile caudine) a apărut la Roșiori, în 1939, în editura grupării literare Drum. G. Călinescu l-a menționat doi ani mai tîrziu în Istorie... la bibliografie. Volumul conținea epigrame și era ilustrat de Al. Popescu-Tair. Colaborator la principalele gazete din vremea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
e, dacă vreți, ca un înger gardian care, ca atare, nu se vede și nu este explicit. Chiar dacă nu sînt practicant și nu mă duc la biserică, sînt creștin ortodox sau în orice caz, problema asta îmi dă mult de furcă: vreau să fiu credincios. Dar de ce "îngerul păzitor" nu este explicit, de ce nu fac trimiteri directe la el? Pentru că eu cred că Dumnezeu ne face semne la tot pasul, dar trebuie să fii pregătit să le vezi și dacă ești
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
umplut coloanele revistelor literare: cine dintre ei va fi? N-avem un Nobel literar pentru că nu-l dorim... Ai scris poezie, proză, critică, lucrări teoretice. În care dintre ele te simți "acasă" și care ți-a dat mai mult de furcă? De fapt, opera mea sînt eu însumi, și asta va spune orice artist. Nu scriu poezie, proză sau critică, ci mă modelez pe mine însumi în tiparele lor. Și asta nu numai în scris, ci în fiecare moment al vieții
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
mai bun prieten al meu - Costea Teicanu se numea - a fost ucis Într-o noapte de doi frați care veniseră să-i fure grâul din magazie. Auzind zgomotul, bătrânul a ieșit afară În cămașă și desculț. L-au lovit cu furca În cap, l-au lăsat În neștire și au fugit. Bătrâna, adică bunica lui Costea, a aprins felinarul și a Început să-l strige prin curte: „Omule! Bărbate!“ Când s-a apropiat de magazie, l-a găsit Într-o baltă
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
pelerinajul rației tezaurul rătăcit în zăpezi/ funebrele cozi pe lîngă zidurile jupuite/ cartea interzisă citită la opaițul televizorului în carantină/ pelerinaje și marșuri parizerul și benzina pîinea și chibritul/ întinse pe ziarul cu lozinci ca petele de boia înfundate cu furci caudine în ventriculii inimii// înaintam printr-un purgatoriu de carne și oase în tomberoanele/ blocurile crăpate de cutremur și lăsate ca o amenințare continuă deasupra capului/ crăpăturile zigzagul din ciment păreau viețile noastre prin care puteai să privești iarba cimitirelor
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
de sinceritate devenind o încălcare șocantă și necuviincioasa a obiceiului stabilit. De unde un farmec anume de istorioara engleză clasică pentru copii cu o prințesă avînd mereu un surîs contrar pe față, un zîmbet înghețat, prefăcut și care va avea de furcă întîlnind copilă nevinovată de la țară, slujnica osîndita de zînă cea bună să spună oricînd numai adevărul și adevărul, provocînd conflicte de tot felul în lumea bună. Ar fi un titlu de film, neapărat spaniol, în regia lui Buñuel... * * * 18.XII
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
doar câteva săptămâni pentru Corvinești este acum una dintre cele mai vizitate și complete din România. Ea cuprinde un jug de tortură din lemn cu benzi metalice, un bici de luptă cu bilă cu țepi, o bardă dublă orientală, halebarde, furci țărănești de luptă și multe alte înfricoșătoare obiecte ale unui timp deloc blând. Talentul și îndemânarea cu totul ieșite din comun, pasiunea și răbdarea sunt puse în valoare, în cazul restauratorului timișorean, de o cunoaștere greu de egalat a ceea ce
Agenda2003-3-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280601_a_281930]
-
Persoanei Timiș. Suma respectivă, ce se cifrează la 100 000 de lei, se va plăti la un ghișeu al Trezoreriei, dar numai după ce se obține aprobarea de eliberare a documentului în regim de urgență. Solicitanții nu vor avea însă de furcă cu această prevedere, deoarece un asemenea ghișeu există chiar în incinta Biroului Pașapoarte, nefiind deci necesară o deplasare în plus. Dl subcomisar Ionel Cojocaru, șeful Biroului - prin amabilitatea căruia am obținut aceste informații - sublinia faptul că taxa de eliberare (547
Agenda2003-5-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280634_a_281963]
-
Confort“ S.A. a fost desemnată câștigătoare pentru executarea lucrărilor. L. SCRIPCĂ Preschimbarea actelor de identitate l Suportată, după caz, din bugetele locale Chiar dacă ritmul în care se modifică denumirea străzilor timișorene s-a mai redus, multe persoane au încă de furcă cu actele, fie ele de proprietate, de identitate sau extrase de carte funciară. Nu în puține cazuri, aceeași arteră, stradă sau alee poartă două sau uneori chiar trei nume în documentele respective, sursă de încurcături și bătăi de cap pentru
Agenda2003-7-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280686_a_282015]
-
a unei ființe umane, iar totul genera suferințe inimaginabile pentru condamnat, care avea o singură și ultimă eliberare, prin moarte, pe care ajungea astfel să și-o dorească. Nu întâmplător, Seneca se întreba probabil cu spaimă: „Merită să atârni pe furcă (a crucii) cu brațele desfăcute și trupul numai răni, cu singura speranță de a amâna lucrul cel mai dorit de cel chinuit: sfârșitul chinurilor?” (Epistole, 101, 12). În timp ce perșii și cartaginezii aplicau răstignirea în principal oficialităților și comandanților miliari, dar
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
pământ. De gât purta tăblița (titulus) ce arăta motivul condamnării sale, care apoi a fost fixată în partea de sus a crucii. Un soldat aducea cu sine uneltele necesare pentru efectuarea răstignirii: piroane (câte 3 pentru fiecare condamnat), ciocane, sfori, furci pentru a ridica patibulul, alte obiecte precum buretele (menționat în trei evanghelii: după Marcu, Matei și Ioan). Iisus este atât de slăbit, încât nu poate să-și poarte crucea, astfel că pentru a îndeplini această operațiune degradantă, dar indispensabilă procedurii
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
care a fost întins pe bârna orizontală a crucii, cu brațele desfăcute, spre a-i fi fixate mâinile și picioarele (prin străpungere cu piroane), cu capul în sus. Soldații ridicau trupul, cu încheieturile fixate pe bârna orizontală cu ajutorul a două furci și fixau bârna pe stâlpul vertical. Potrivit relatărilor evangheliilor a fost folosită crucea cu patru brațe (crux immisia), la care bârna este fixată la o anumită distanță de vârf. Picioarele îi sunt fixate cu unul sau două piroane. Iisus a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
România este departe de catastrofa din Japonia. Totuși avem și noi pericolul din Vrancea, care ar putea oricând să aducă anul 1977 înapoi. Până atunci însă, seismele de intesitate mică, dar perceptibile, le-au dat de furcă moderatorilor de emisiuni.
Istoria cutremurelor din România prinse în direct la televizor - GALERIE VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/26973_a_28298]
-
doua parte a travaliului narativ, încât se poate alcătui un puzzle în culori vizibil stilizate, ca să intrăm în arborescența lexicului folosit de autor. Deducem, fără drept de apel, că Ioan Lascu se afirmă ca un mărturisitor al transferurilor existențialismului prin furcile caudine ale suprarealismului. Pledoaria prozatorului, prin întreg ansamblul, este pentru formularea concentrată, fiindcă doar atunci, crede autorul, se exprimă idei, gânduri nobile de sorginte filosofică. În cazul acela, descrierile de peisaje din preajma munților trebuie să fie sobre, demne cu măsură
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
ochi și după ce își va cumpăra mașina. N-a fost să fie așa! De la speranță sau iluzie, direct în lumea capitalistă, în Forest Hills. * Întrebare firească: în ce măsură experiența de gazetar, propria-ți viață, merită să fie transpuse în literatură, dincolo de furcile caudine ale structurilor consacrate? Răspunsul niciodată nu va fi categoric, dar posibil, da. Cu o condiție - textul obținut să juiseze în cadre aristotelice, vizibile, bănuite măcar sau conturate în subsidiar. Vremurile cultural-estetice chiar dacă au furnizat alți parametri de exprimare în
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
cum făceam înainte de a pleca, și am așteptat să văd ce zice. Fă, fată, fă, ai fi tu acum frumoasă, dar dă cu apă pe fața toată că te faci iar tuciurie și!... Vine mumă - ta și mă ia pe furca lungă! Că o fi și o păți...Că trăim ca în Evul Mediu... Nu prea am înțeles eu ce e cu el, dar bine nu cred că o fi! Nici eu nu știu că dacă aș ști, am pune pe
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
ce spun versurile unui colind cules din Balșa despre preocupările privitoare la industria casnică: „Nu te d’a-ntrista / Dalbă fecioriță! / Că noi ți-am venit / La curțile tale / Și noi ți-am adus / Și noi nu ți-am spus: Furcă văruită / Fus mândru-npistrit / Și-un pistru 18 de-argint“.19 Agricultura, ocupația de bază a locuitorilor apare reprezentată o singură dată în următoarele versuri satirice: „Ce te ți mândro fudulă / Că, eu știu ce ai la sură / Ai o sapă
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]