1,286 matches
-
frișcă și șampanie. Se descătărămau să-și lărgească burta și se așezau temeinic pe mâncare, aruncând hălci întregi în gâtlejurile desfundate, sfârtecând sâni delicioși cu ochii și nările, înfruptându-se din șolduri de trufandale și spete de gâște; măcelărind cu furculițele și cuțitele fleicile sfârâinde, torturile maronii și cozonacii moldovenești, pufoși și bălai, crescuți cât potcapurile popești, cu-o ardoare și-un zel atât de îndârjit că păreau că niciodată nu vor avea de gând să se ridice de la mesele acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spune Lucy. − Eu nu mai merg, spune Shelley. Am ore doar până la 12 și ultima oră e sportul. Mai bine hai să mâncăm că mi-e foame. Mănâncă și pun vasele în chiuvetă: două farfurii și două pahare, cuțite și furculițe. − Le spălăm după prânz! Lucy mai prinde două ore la școală și vine acasă la prânz. Încălzesc borș, apoi tocană. Patru farfurii merg la grămadă, în chiuvetă. Și pahare, linguri, furculițe. După ce mănâncă seara, dau drumul la apă în chiuvetă
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3085]
-
în chiuvetă: două farfurii și două pahare, cuțite și furculițe. − Le spălăm după prânz! Lucy mai prinde două ore la școală și vine acasă la prânz. Încălzesc borș, apoi tocană. Patru farfurii merg la grămadă, în chiuvetă. Și pahare, linguri, furculițe. După ce mănâncă seara, dau drumul la apă în chiuvetă, așteptând apa caldă. Și până atunci dau drumul la televizor. Un film bun! Au uitat de vase și apa curge, umple chiuveta, dă pe de lături. În pauza filmului, Lucy merge
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3085]
-
prezenței tovarășilor de joacă): de exemplu, aleargă fără să se împiedice. Se dezvoltă și abilități motorii fine (însușite de la adulți, dar mai greu și mai lent datorita controlului muscular și cognitiv încă incomplet eficientă: toarnă sucul în pahar, mănâncă folosind furculița; deci se poate constata o coordonare ochi-mână tot mai adecvată. Nivelul de activitate: - maxim în jurul vârstei de 2-3 ani, reflectât mai ales în frecvența schimbărilor de activitate, în deplasarea continuuă dintr-un punct în altul. Pericole: datorate căzăturilor frecvente, a
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
și pe ei, neavând cu cine să-i lase în final) erau principalii vinovați de așa hărmălaie, dar știți chiar și dumneavoastră ce zgomot fac farfuriile pocnite unele de altele în grabă, iar dacă își mai bagă coada și vreo furculiță, s-a dus cu lupta tihnită! Pentru lămurirea cititorului, voi încerca să aduc puțină lumină asupra tacticii de lupte atât de minunat de complexe puse la cale de împărat. Până una, alta, după o matură și îndelungă gândire, împăratul hotărâse
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
asta, i-am zis. E un bluff care vine din incertitudine. Așa bluffez și eu când trebuie să mă bat cu unul mai tare decât mine. îmi apropii fața de a lui și mi arăt ochii cu două degete făcute furculiță. îl întreb sumbru: „Ia spune, ce vezi tu aici?“ Surprinzător, cei mai mulți chiar se uită, cu docilitate tâmpă. „Nimic“, îți răspunde. „Și asta nu te sperie?“ îi zic... Află că mai mereu funcționează. Cretinii abisali renunță și pleacă, umflându-și mușchii
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
da’ nu-i zicea nimeni nimic. El îi dădea înainte. Atâta că, de la o vreme, colegii a nceput să-l bă nuiască. Nu-și aducea niciodată mâncare de-acasă. Toată lumea venea cu prânzu’ gata, pentru pauză, el avea numa’ o furculiță și cuțit. Și sare. Așa, și nu-i era foame niciodată. Ăilanți mânca, dar el nu stătea cu ei. Când se punea ei la masă, el dispărea. Și de la o vreme a-nceput lor să li să pară ceva necurat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și Îl sărută pe creștet și cu mâna lui legă la gâtul vestitei păsări bentița cea roșie.Pasărea, se vede, era tare bucuroasă de cadoul primit, căci era mai veselă. Împăratul avea obiceiul ca la masă să mănânce cu o furculiță de argint pe care o avea de la bunicul lui.Acest lucru nu miră pe nimeni și toți știau de furculița Împăratului.Dar...! Să vedeți: Într-o dimineață, ia furculița de argint de unde nu-i! Au căutat-o În tot palatul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
era tare bucuroasă de cadoul primit, căci era mai veselă. Împăratul avea obiceiul ca la masă să mănânce cu o furculiță de argint pe care o avea de la bunicul lui.Acest lucru nu miră pe nimeni și toți știau de furculița Împăratului.Dar...! Să vedeți: Într-o dimineață, ia furculița de argint de unde nu-i! Au căutat-o În tot palatul.Bucătarii au fost pedepsiți, dar degeaba.Furculița parca o Înghițise pământul, nu era nicăieri.Împăratul trecu de la mânie la supărare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
veselă. Împăratul avea obiceiul ca la masă să mănânce cu o furculiță de argint pe care o avea de la bunicul lui.Acest lucru nu miră pe nimeni și toți știau de furculița Împăratului.Dar...! Să vedeți: Într-o dimineață, ia furculița de argint de unde nu-i! Au căutat-o În tot palatul.Bucătarii au fost pedepsiți, dar degeaba.Furculița parca o Înghițise pământul, nu era nicăieri.Împăratul trecu de la mânie la supărare și la deznădejde. Nimeni nu știa ce să mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de la bunicul lui.Acest lucru nu miră pe nimeni și toți știau de furculița Împăratului.Dar...! Să vedeți: Într-o dimineață, ia furculița de argint de unde nu-i! Au căutat-o În tot palatul.Bucătarii au fost pedepsiți, dar degeaba.Furculița parca o Înghițise pământul, nu era nicăieri.Împăratul trecu de la mânie la supărare și la deznădejde. Nimeni nu știa ce să mai facă ca să-i intre În voie! Când nimeni nu se aștepta, misterul fu dezlegat, toți, și Împăratul și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la supărare și la deznădejde. Nimeni nu știa ce să mai facă ca să-i intre În voie! Când nimeni nu se aștepta, misterul fu dezlegat, toți, și Împăratul și slujitorii au văzut cum pasărea favorita zbura Încolo și Încoace cu furculița de argint În spate.Cu siguranță era o hoață. Și toți hotărâră că pasărea trebuie legată de picioare cu o ață și Înecata În fântâna arteziană astfel Încât toate păsările din grădină să ia aminte.Numai copilul slujitorului de la grajduri a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pregătea. Așa că plecă În lumea largă. Venea toamna, dar nu avea ce face. Auzise ea de la păsări că În țările calde este bine, așa că plecă Într-acolo. Toată iarna Împăratul ofta după pasăre și-i păru rău că pentru o furculiță veche pierduse o prietenă. Privind viscolul pe geam se Întrebă pe unde o umbla pasărea lui, dacă avea ce mânca ori dacă nu a Înghețat pe undeva, Doamne ferește. Spre marea bucurie a Împăratului ( așa de bucuros a fost că a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-i vadă cum le fug ochii de la un platou la altul, exact ca în copilărie. Ospătarii stilați, puși la papion și jachete albe, erau mereu în mișcare, servind, schimbând farfuriile, umplând paharele. După ce nu s-au mai auzit cuțitele și furculițele, la invitația lui Petre s-au adunat în jurul Pomului. Deși era încă devreme, dar având în vedere că a doua zi pe Beatrice și Mihai îi așteptau un program greu, Moș Crăciun deja venise, adaptându-se și el la necesități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mă aplec asupra farfuriei, sobră, așa cum cere eticheta. Felul în care mănâncă mama, nu numai supă ci orice, este de neîntâlnit în codul bunelor maniere. De exemplu, când avem carne la masă, o taie pe toată bucățele, folosind cuțitul și furculița. Dă apoi cuțitul deoparte, apucă furculița cu mâna dreaptă și străpunge, fericită, bucățică cu bucățică. Când mâncăm pui, noi ne dăm osteneala să luăm carnea de pe os fără să facem nici cel mai mic zgomot în farfurie, pe când mama, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cere eticheta. Felul în care mănâncă mama, nu numai supă ci orice, este de neîntâlnit în codul bunelor maniere. De exemplu, când avem carne la masă, o taie pe toată bucățele, folosind cuțitul și furculița. Dă apoi cuțitul deoparte, apucă furculița cu mâna dreaptă și străpunge, fericită, bucățică cu bucățică. Când mâncăm pui, noi ne dăm osteneala să luăm carnea de pe os fără să facem nici cel mai mic zgomot în farfurie, pe când mama, cu un aer nonșalant, ia osul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Anticlimactic, aproape șters ca pondere a acțiunii, pseudopolicier-ul lui Porumboiu sondează resorturile intime ale limbajului, iar personajele sunt fără cusur în malignitatea, indiferența sau abnegația lor. Sunt decupaje în film unde presiunea crește atmosferă cu atmosferă și în care mestecatul furculiței în farfurie face mai mult decât orice lecție de metafizică pe tema insuportabilei ușurătăți a ființei. Dacă am văzut fără doar și poate în acest film câștigătorul de drept al trofeului Transilvania, în schimb îmi vine foarte greu să înțeleg
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
o fi cea mare?! Cumpărăm curmale proaspete, mari cât renglotele și pline de o cremă paradisiacă. Fotografiez spre arătare în patrie caserolele cu salată de fructe gata preparată și feliile de lubeniță curățate de semințe, gata secționate, cu o mică furculiță de plastic atașată, învelite în folie. Forfotă, rumoare, negustori politicoși și persuasivi, curați, cu tonete aseptice și prezentare irezistibilă a mărfii. Dar de aici încolo intram în universul lui Gaudí. Vorbesc ca și cum nu toată Barcelona ar fi impregnată de spiritul
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
și ei servitori în casă; dar cu timpul, fiind o persoană practică, mama a învățat să gătească. Ne povestea de multe ori, rîzînd, cum tata era atît de cufundat în gîndurile lui filozofice, încît uneori se oprea din mîncat, cu furculița la jumătatea drumului spre gură, meditînd intens la vreo problemă speculativă. Mama se întreba dacă tata chiar știe ce i s-a pus în farfurie... Odată chiar i-a spus că e absolut sigură că, dacă i-ar da să
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
joacă. La mirosul acesta, de-abia mai țin ochii închiși. Îmi vine să alerg pe sub pătură. După ce a ieșit ieri, Lucian ne-a povestit despre fratele lui, Silviu, care e mare carnibal. Mănâncă și pielea de la găină. O ia în furculiță, o dă prin sare, o plimbă prin aer și o aruncă pe gât. Nouă ni s-a făcut la toți greață. Fratele lui ar mânca toată ziua carne, chiar și de zmeu. Carnibalii dacă nu mănâncă într-o zi carne
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
a făcut, într-o vreme, din recuperări un program): I. L. Caragiale. Restituiri, ediție îngrijită de Marin Bucur. Un Caragiale risipitor, consumîndu-și verva în pastile, pișcînd lumea nouă, onorabilă prin imitație (nereușită), cu știința cu care un gourmet și-ar înfige furculița într-o delicatesă. Cel pe care-l știm, veți zice. Nu tocmai, spune Marin Bucur în prefața care ni-l dă înapoi pe Caragiale în draft - un cuvînt care i-ar fi plăcut, de bună seamă, lumii lui de berării
Întreg Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9367_a_10692]
-
în Basarabia, în Fundurii Vechi, sat în care se născuse taică-meu. Era fabulos! Toți umblau îmbibați de smahoncă, un fel de rachiu tare, bestial, vînăt, fabricat din sfeclă. Verișoarele mele pieptoase și curoase mîncau prune, delicat, din farfurie, cu furculița, și se hlizeau erotic. Apoi se luau de talie și, pășind mărunțel, cîntau melodii înflăcărate și triste... Fratele tatei păzea o suprafață infinită, plină de dovleci imenși. Acolo, pe niște caiete pătrate, rusești (tetradi), vreo patru, am început să scriu
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
numim viață lăuntrică, poetul se autodevoră într-un soi de canibalism aplicat sieși: "tai bucățile de carne din farfurie/ și gîndul îmi zboară/ la propriul meu corp/ asupra căruia o foame/ cu mult mai mare/ își va exersa/ la fel/ furculița și cuțitul// omor furnicile care-mi invadează/ baia și bucătăria/ în căutarea hranei lor/ și mă omor pe mine însumi, de zeci sau sute/ de mii de ori// oare ce gust are carnea mea/ în gura lui Dumnezeu/ oare cît
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
pe cele de piatră brută, și pe cele de nisip, și pe cele de cioburi, și pe cele de șerpi, și pe cele de broaște, și pe cele de petrol albăstrui, și pe cele de detergent, și pe cele de furculițe, și pe cele de săbii, și pe cele de flăcări, și pe cele de motiv în sine, de lipsa dragostei tale în această dimineață parfumată de mai, cu teii plesnind din boboci. lipsa dragostei este în picioarele tale, înainte de a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]