246 matches
-
rămâne greu de atins, semnele lui se multiplică, îndesându-se de zor în distanța căscată nemilos între el și aspirantul la el. Terapia constă tocmai în puterea dubioasă de a-l substitui cu ceva mai tangibil - un fals tămăduitor, un furtișag benefic, o sustragere a pacientului de sub fascinația malefică a depărtării. Dar ce te faci cu cei ce gustă numai deliciile dării în vileag a tertipului, vitalizați parcă de nemângâierea din indiferența crudă a elementelor? Cum să-i rabzi pe băutorii
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu faceți, însuși Domnul a poruncit"... Deșugubinarii atârnau de Dvornicii mari, din care cel din Țara de Jos avea reședința la Bârlad, iar cel din Țara de Sus în Dorohoi, scrie Melchisedec. Deșugubinarii umblau prin țară și căutau pricini: bătăi, furtișaguri, omoruri, curvari și curve etc. și-i amendau, sau cum se zicea, atunci, „îi cioboteau", după plac. În asemenea cazuri rezultau pârele și clevetirile, răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate sufletești, cum era răpirea sau seducerea de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rezervate de lege autorității bisericești". Prin cărți domnești satele Episcopiei erau apărate de gloabe și de deșugubine mai mici, cum erau bătăile și certurile dintre locuitori care erau lăsate judecății Episcopiei - episcopului ori protopopului -, dar cercetarea faptelor mari, a omorurilor, furtișagurilor și tâlhăriile treceau în cercetarea și globirea amploaiaților domnești, cum rezultă dintr-o carte domnească dată la 1654, în timpul lui Georgie Ștefan Voievod: „.. .să nu-i învăluiți de globe de bătut sau de părături ca să fie în pace, numai de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slujbași speciali. Spătarii și hatmanii căpătau numirea lor de la Domni pe sume mari de bani și se despăgubeau apoi prin imposițiuni de la subordonații lor, care neprimind de la guvern nici o leafă, trebuiau să aibă recurs, naturalmente, la prevaricații și chiar la furtișaguri. Prin aceasta se explică răspândirea în toate părțile a bandelor de tâlhari, care își exercitau activitatea fără frică sub influența slujbașilor spătărești sau hătmănești, ba chiar și în unire cu ei. Spre aceasta a conlucrat mai des instituțiunea zeciuielei, adică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o biografie sui generis Crăcănel, hotărât să se răzbune, după ce i-a aflat identitatea, pe cel care l-a pălmuit), Pampon recurge nestingherit la același merchez. Pentru a supraviețui sunt Îngăduite, Într-o lume cu morală elastică și tranzitorie, și furtișagurile (până și Cațavencu, cel care falsifică polițe, subtilizează scrisoarea de la Cetățeanul turmentat), și chiar și șantajul, cu singura condiție a salvării aparențelor de onorabilitate. Se joacă de plăcere sau pentru a scăpa de plictis, când nu e vorba de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ca înainte. Se întorsese, așadar! Viu și nevătămat, abia dacă slăbise puțin. O lună și jumătate pe drumuri! Trei sute de kilometri pe jos! Și chiar mai mult, dacă luăm în calcul inevitabilele rătăciri, remușcări, întoarceri din drum. Așadar, trăise din furtișaguri prin gospodării, comune, cantoane, departamente, navigase fără busolă, fără indicații, ghidându-se după nas, după intuiție, după inima care-l trăgea spre locul de baștină. Așadar, trecuse prin (sau pe lângă) sate, orașe (Toulouse, Montauban, Cahors, Souillac ori Gramat), traversase drumuri
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mai de seamă în viitor ! Asta, că prea mult se extinde pecingenea ! în condițiile în care unii au și alții nu, există bătălia pentru mai mult ! Ministrul are nevoie să se mențină și să facă și avere (deci oameni de furtișag...). Parlamentarii aleargă cu limba scoasă după oameni-paravan și afaceri personale din care să-și scoată cheltuielile. Demult politica e o afacere cel mai adesea 205 murdară în care scopul scuză mijloacele... și cine și-a dat seama nu mai calcă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
plece afară unde-s niscaiva javre cu colaci în coadă ! De fapt nu știu ce înseamnă să muncească, deși le-ar place să fie băgați în seamă. Pe la acest grup de presă au trecut și destui netrebnici pu și pe chiul și furtișag, lenoși până la marginile suportabilității. Cum pe destui prostănaci i-am făcut eu să creadă că au valoare, dintre golănașii ăștia unii chiar s-au autodepășit ! Pe unul tare bun la cărat roaba (dat afară și de acolo) l-am stimulat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aspect uman în mare suferință. Mă întreb dacă n-ar trebui să se redefinească termenul pentru că e general-uman astăzi ca profitul să guverneze relațiile interpersonale. Cum am putea numi pe înșelătorii de toate categoriile care-și șubrezesc fondul uman prin furtișaguri, tâlhării, crime ? Prin abandonarea valorilor perene care guvernează societatea, găsim bogați fără onoare și sărăcime disperată; producț ie super-raționalizată și lucrători dezumanizați; conviețuire socială cu șmecheri și detracați în palidă opoziție cu tipi educați și detașați de IMEDIAT. Pare ceva
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nou (cam a opta oară !) când i-am cerut articolele: nu se poate acomoda cu MUNCA ! Mi se pare că există în rândul tineretului (mai ales țigănesc) părerea că se poate trăi mult și bine pe spinarea părinț ilor, din furtișaguri, din vânzarea hainelor prin calculator, prin milă sau tâlhării ! Cunosc pe câț iva care trăiesc bine, au datorii multe, multe, deși câștigă destul prin... șantaj ! |știa-s nebuni ? De fapt cum să-i numim ? RIDIANUL, A in străin re au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
locul într-o ierarhie bazată pe pumn și fugă. Asta când nu se spurcă pe întrecute cei bătrâni, adică țiganii între 17-50 de ani. Bătrâni de adevăratelea și neputincioși nu se prea văd, cerșitul fiind o "meserie" grea îmbinată cu furtișagul și turnătoria. Oricum, cei mai hoți și mai răi sunt cetățeni ai Madridului, Parisului, Romei (ș.a.) cu acte în regulă. Doar suntem în U.E. Seara, copiii aceștia "amestecați" mai întemeiază câte un joc de tipul "țară, țară, vrem ostași" sau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sate. Am "bătut" noroaie "alese" într-un sat uitat de Dumnezeu, cu oameni tot unul și unul de săraci, unde, arar, cotcodăcește ceva prin curte. Se consideră mai înstăriți cei cu cai... Doar câțiva dintre aceștia sunt foarte bănuiți de furtișaguri din păduri, de la oameni, de unde se nimerește, drept care au o situație materială mai bună. Restul e tot o apă și-un pământ: săraci și comozi (ca să nu zic puturoși). Satul ar trebui să fie înstărit considerând pășunea aproape, 289 pământ
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
profund paradigma economiei ca practică umană. Cu toate acestea, modul în care politicienii și bancherii au folosit acest instrument a fost prea adesea abuziv și înșelător. Le vom da, de data aceasta, dreptate "austriecilor". Hülsmann consideră inflația ca fiind "un furtișag invizibil care se pretează foarte bine la exploatarea populației de către falsele elite, în timp ce deflația se traduce prin redistribuirea prin intermediul falimentului reglementat legal"1000. Atunci când deținătorul de monedă își pierde încrederea în aceasta, se produce efectul de refuz al muncii și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
toți săraci: „cei relativi săraci care au mijloace de supraviețuire dar nu se pot dezvolta” și „cei absolut săraci, încadrabili în sărăcia extremă, locuind în «pungi de sărăcie», nu au surse de venit altele decât ajutoarele sociale, milostenia, cerșitul, micul furtișag”. Majoritatea românilor trăiesc în una din cele două situații. Sărăcia este cea mai gravă problemă din România și cea mai puțin dezbătută. Este o problemă pe care politicienii nu o semnalează pentru că ar fi somați să-și recunoască eșecul, jurnaliștii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ucidă pe cel dintâi, deci să comită o fărădelege de neiertat. Ulterior, "fratele"169 Giton fuge de Ascyltos și se refugiază la Encolpius. Împreună cu Eumolpus, se îmbarcă pe o corabie unde sunt puși față în față cu trecutul plin de furtișaguri cărora se dedaseră; un cuplu de foști amanți, pe care cei doi îl prădaseră (și la figurat, în sensul înșelării "sentimentelor", și la propriu), îi confruntă cu neîndurătorul adevăr, dar din fericire soarta (tyhe), amplu invocată, le stă alături și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un aspect material. Colectivizarea distruge elita țărănimii - „chiaburii” nefiind adesea decât țăranii cei mai întreprinzători - și agricultura sovietică nu-și va mai reveni: kolhoznicul se dezinteresează de producție, lasă șeptelul animal fără îngrijire, nu întreține tractoarele și mașinile, practică sistematic furtișagul și se sustrage cât poate de la muncă printr-un absenteism masiv. Conform cifrelor oficiale, în 1934 șeptelul bovin a diminuat cu 42,6% iar cel ovin cu 65%. în fața dezastrului, începând din 1935, kolhoznicii sunt autorizați să cultive un lot
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de domiciliu, dar umflați-l". Ghiță Pristanda este înzestrat cu șiretenie primitivă, poate fi arogant sau umil, după împrejurări, lipsit de demnitate, lingușitor față de Cațavencu: "eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna". Nu se dă în lături de la furtișaguri, prevenit de soția lui: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând". Comicul de situație se întâlnește și în scena numărării steagurilor, pe care ar fi trebuit să le cumpere Ghiță
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe Nică ajuns popă. Din întâmplările sale, reiese, în mod indirect, firea neastâmpărată, vioiciunea, istețimea, bun cunoscător al firii umane (plănuiește cum să fure cireșele), diplomat (tăinuiește pozna), sensibil, învață din pățanie că "Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o lene proverbială, Nică recunoaște că era "slăvit de leneș", dar inventiv când vrea să scape de pupăză și vrea să vândă acest "cuc armenesc" în iarmaroc. Episodul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Candoarea copilăriei este bariera de aur a purității sufletești. De altfel, viciul minciunii se deprinde frecvent în familie și în felurite modalități. Părinții nu-și țin promisiunile, înjură, bat copiii pentru greșeli minore și aceștia, de teamă, ascund greșeli ca: furtișaguri, note mici la școală, chiulul de la ore, conflicte cu colegii, profesorii și altele. Alteori aceeași părinți îi pun pe copii să mintă când vin musafiri neașteptați cerându-le să spună că ei nu sunt acasă, să mintă când ei le
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
-și că sunt persoane importante de afaceri, și că ceea ce pun la cale este o treabă foarte importantă, dar lăcomia, incoerența și violența duc la eșecul acțiunii, care de fapt nu e decât patetica încercare de a face un mic furtișag, în căutarea unei monezi ce pare să fie versiunea lor, nu a bivolului, ci a visului american. Și limbajul, aproape inarticulat, și gesturile lor haotice și gratuite arată absurditatea orbecăielii lor. Glengarry Glen Ross este cea mai cunoscută piesă a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
scufundate, „stă și duhănește dracul”, iar vara, pe furtună, lovește trăsnetul. Compozițiile mai ample Urcan bătrânul și Înmormântarea lui Urcan recomandă un talent viguros, năzuind să realizeze un mare roman al Câmpiei Transilvane, Ospățul dracului. Prin rapacitate, prin tertipuri și furtișaguri, bătrânul Urcan a ajuns „gazdă mare” (bogat); odată cu „numărul boilor din poiană și turma din ocol, [Urcăneștilor] le crescuse și vaza în sat, unde nu se mai ia nimeni după faima neamului, ci fiecare atâta cântărește câtă avere are”. Tentația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
-ai tot curată! Dar floarea nu mai e curată! Un vierme nu-i ca roua! Întâia ta minciună aduce pe a doua; Întâi e o verigă, apoi un lanț robia Și-apoi atrage lenea; și lenea lăcomia... Apare băutura, desfrâul, furtișagul... Apoi, când deznădejdea pășește-n grabă pragul, Te-nvață să-ți curmi viața și să sfârșești cu crima. Cine a tras zăvorul? Doar o minciună... prima. Învățătură: Minciuna e o crimă; o crimă-i orice pată. Când vine „micul vierme
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
provoacă teamă și se dorește să se elimine (cu o confuzie dorită, pe care românii o contestă) este populația care trăiește în taberele de la marginea orașelor: este acel tip de emigrant care nu deține nimic și care trăiește din micile furtișaguri, este scandalagiu, și face parte din bandele violente ce își pierd vremea în barurile de la periferie, în cartierele degradate. Ei sunt cei pe care patrulele, introduse în urma unui discurs discutabil promovat de administrațiile Ligii Nordului, ne asigură că-i vor
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
profund paradigma economiei ca practică umană. Cu toate acestea, modul în care politicienii și bancherii au folosit acest instrument a fost prea adesea abuziv și înșelător. Le vom da, de data aceasta, dreptate "austriecilor". Hülsmann consideră inflația ca fiind "un furtișag invizibil care se pretează foarte bine la exploatarea populației de către falsele elite, în timp ce deflația se traduce prin redistribuirea prin intermediul falimentului reglementat legal"1000. Atunci când deținătorul de monedă își pierde încrederea în aceasta, se produce efectul de refuz al muncii și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
cu românii. Alții au venit la oraș, și aici concentrați În genere În anume zone. țiganii nomazi care Își mutau corturile dintr-un loc În altul aproape au dispărut. Impresia românilor despre țigani este că nu lucrează, ci trăiesc din furtișaguri și din cerșit. În fapt, unii dintre ei sunt meseriași pricepuți; au o tradiție În prelucrarea fierului, lemnului și aurului. Nimeni nu le contestă cel puțin o calitate: aceea de muzicieni Înnăscuți. Lăutarii sunt prin definiție țigani, iar muzica țigănească
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]