1,365 matches
-
lumea de pe scenă. Umorul lui Caragiale e mult prea subtil, iar în relația Veta-Chiriac eu văd foarte bine o ipostază românească a cuplului Madame de Rénal-Julien Sorel, de pildă. Nu, nu pot să cred că pentru asta a căzut Noaptea furtunoasa cu peste o sută douăzeci de ani în urmă. Nu pentru că cei din sală și-au recunoscut defectele; pur și simplu fiindcă s-au recunoscut. Si inca și mai probabil, datorită referirilor la un contingent mult prea pregnant: comédiile lui
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
pe care l-ar fi dorit proiectul schopenhauerian: el rămâne într-o margine a Imperiului, mereu hrănita și mereu amenințată de iluzie. Trăind, nu-i așa, sub semnul autodistrugerii. * A se compară cu monologul lui Rica Venturiano din O noapte furtunoasa scris totuși cu un an mai devreme. Rămâne de văzut dacă sintagmele nu apar și în alt text al lui Slavici. 1. Despre geografia literară eminesciana, vezi Cornel Ungureanu -Eminesciana. Epifanii în Luceafărul, miercuri, 12 iunie 1991, pp. 8-9. 2
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Dar însă eu sunt proastă/ Ce mi se bate ochiul drept,/ Chiriac, și-n noaptea asta,// Pentru^mneata, care ți-am zis/ Că doar de gură Zitii/ M-am dus la Iunion, ca-n vis/ Privind la eschibiții" (O noapte furtunoasa, actul I, scena IX) Câtemai gânduri și ce dor/ M-a ars pe mine, Veto,/ Tu nu mă-ntrebi, si,-acum, că mor/ De ce-mi spui mie veto?// Da^ sunt nebun, firește că-s/ Din vina dumitale:/ Treci peste
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
pe mine, Veto,/ Tu nu mă-ntrebi, si,-acum, că mor/ De ce-mi spui mie veto?// Da^ sunt nebun, firește că-s/ Din vina dumitale:/ Treci peste mine fără pas,/ Eu nu-ți mai stau în cale." (O noapte furtunoasa, actul I, scena IX) Inventiv, poetul nu poate rămâne mult timp la acest mod de rescriere. O altă metodă pe care o folosește este aceea de a amestecă diferitele "caragialisme" ca pe niște cărți de joc și de a ajunge
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
franceze; sensul modern e de altfel calchiat chiar din franceză și apare cu conotații politice în scrierile secolului trecut: "Onorabile domn, permite-mi pentru ca să-ți prezint pe cetățeanul Dumitrache Titircă, comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică" (Caragiale, O noapte furtunoasa). Cetățean are și o istorie politică mai recentă: ar merita să fie urmărită folosirea lui în perioada comunistă, semnificativă inclusiv prin faptul că servea la a evita deopotrivă termenii marcați domn și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
Flamingo". Aceluiași registru îi aparțin și unele elemente lexicale arhaice, de pildă "s-a purces la dans". an text apar numeroase elemente populare și familiare - "o ditamai surpriză"; "era, după cum ne-a mărturisit, nițel picata din luna", "au urmat pupaturi furtunoase"-, unele deja consacrate în uz pentru conotațiile lor ironice - "a avut grijă să-și adoarmă odrasla". Tonul parodic al relatării ("prima vedeta care a sosit la locul faptei"; "încercînd să rezolve acolo problemă cu pirostriile" - JN 1669, 1998, 23) alunecă
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
și talentați, pentru a începe să scrie literatură ceva mai tîrziu; s-au bucurat amîndoi de succes rapid. Primele romane publicate de Eça (Crima părintelui Amaro, 1876, și Vărul Basílio, 1878) și primele comedii ale lui Caragiale (începînd cu Noaptea furtunoasă, 1879) le-au adus celebritatea. În jurul vîrstei de 30 de ani, deveniseră amîndoi scriitori reprezentativi, figuri naționale proeminente. Faima amîndurora avea să meargă crescînd pe parcursul întregii lor vieți. Amîndoi scriitorii s-au afirmat în cadrul unui grup literar constituit și apoi
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României. Programul cultural al seratei cuprinde: Momente de teatru prezentate de Compania de Teatru Elementalii - selecții din Momente și Schițe de I.L. Caragiale, precum și momente din piesa O Noapte furtunoasă, de Caragiale Compania de Teatru Elementalii reunește actori tineri și foarte talentați, deja remarcați în spectacole speciale, precum și în proiecte realizate în colaborare cu instituții de cultură și artă de prim rang. Artiștii Smaranda Găbudeanu, Andreea Sandu, Claudia Croitoru, Cristian
Muzeul Naţional de Istorie organizează serate dedicate primelor maşini din Bucureştii de altă dată () [Corola-journal/Journalistic/25142_a_26467]
-
cheamă Costache Titircă, e căsătorit cu o anume Frosa, are un cumnat pe nume Vică Centuriano, un amic Ciopingescu și așa mai departe. E limpede că, dând cu ochii de el, dramaturgul are de ce să se teamă: omul văzuse Noaptea furtunoasă, așa încât ar fi putut solicita niscai explicații. Și totuși, n-o face. Mai mult: se arată profund deranjat de suspiciunea (emisă chiar de Ciopingescu) că întâmplările de pe scenă ar fi în vreun fel asociate cu cele trăite în propriul cămin
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
bărbat, am văzut că se numește Dumitrache, pe când pe mine mă cheamă Costache” (p. 51). Bineînțeles că, din nou, cecitatea lui Titircă e comică. Având toate probele, el refuză să le articuleze într-un scenariu. Dublul său din O noapte furtunoasă proceda aidoma. Numai că, dacă de facto acesta e un mare, imens chiar, naiv, de jure atitudinea lui e uimitor de sănătoasă. Spre deosebire de toți cei din jurul său, acest Titircă (al lui Camil Petrescu vreau să spun) înțelege exact esența actului
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
de labil, adesea Vorba lui Că l inescu care, Eminescu. Apoi, el conchide în nedrept, nejustițiar, al presei scrise. re fe r indu-se la „v io len ța lu i tonalități cu vibrații filosofice: „Geniile Balansările interpretărilor pro și furtunoasă” împotriva străinilor, unii au avut reprezentările lor proprii contra, vizând gazetăria politică a lui dintre ei prea repede autohtonizați, ale Lumii și ale Timpului”. Eminescu, au început încă din timpul Eminescu ca poet de geniu, numai „el Zăbava pentru comentariile
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
voia să-l monteze pe Caragiale într-o versiune scoțiană, eventual adaptând puțin umorul lui, să pară mai scoțian. Nu cred c-ar merge... Eu aș vrea să văd o versiune englezească mot-à-mot la O scrisoare pierdută sau O noapte furtunoasă, ca să văd ce fel de umor are, să văd dacă merge transpus. Dar toți prietenii mei români insistă că nu se poate traduce Caragiale. Mă gândesc că ar merge în rusă, poate în germană... Când era ministru de Externe, l-
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
occidentală, impunînd vedetele unei alte generații: Marcel Iureș, Oana Pellea. Același stil - de a impune pe piată un spectacol bazat pe vedete - l-am remarcat și în cazul altei coproducții - Teatrul Odeon - SMART, semnată tot de Mihai Măniutiu: O noapte furtunoasa, cu Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Marcel Iureș, Oana Pellea, Dorina Lazăr. Și modul de a fi reprezentate aceste montări au diferit de obișnuitele canoane. Lucru nou, la noi. S-au jucat serii mici, numărul reprezentațiilor a fost anunțat dinainte și
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
din Chioggia la Teatrul Național din Iași. Mihai Măniutiu a început cu Bacantele la Teatrul Național din București, unde a continuat cu Richard ÎI, a urmat Cetatea Soarelui la un teatru particular - Teatrul ACT, înființat tot anul acesta, O noapte furtunoasa la Odeon și Timon din Atena la Teatrul Național din Craiova. Cătălina Buzoianu s-a consacrat anul acesta dramaturgiei românești contemporane sau dramatizării unui text de literatură post-modernă: a montat Petru de Vlad Zografi la Bulandra, cu o superbă scenografie
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
diploma de absolvire a IATC în 1949, la vârsta de 24 de ani, iar la 1 aprilie 1951 s-a angajat la "Teatrul de Stat" din Constanța, unde a jucat, printre altele, rolul lui Rică Venturiano din piesa "O noapte furtunoasă". TOMA CARAGIU. În 1953, la vârsta de 28 de ani, a fost numit director al "Teatrului de Stat" din Ploiești, funcție pe care o va deține timp de 12 ani. În 1965 a fost invitat de Liviu Ciulei și a
TOMA CARAGIU și JEAN CONSTANTIN și-ar fi sărbătorit, pe 21 august, zilele de naștere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22148_a_23473]
-
Rusia, retragerile dezordonate, mai apoi, din Polonia sau din Balcani, ororile lagărelor comuniste, degringolada din Italia după demisia lui Mussolini. Și consecințele acestora: primele alegeri libere, trecerea de la aspra morală soldățească la subtilitățile de neînțeles ale politicii, coloratura gauchistă a furtunoșilor ani '60. Scenele de război propriu-zise au pregnanță și dau greutate cărții: "în sfîrșit, tirul italian încetă pentru un timp; cu toții, prieteni sau inamici, simțeau - mai ales în sînge și în gîtlej - că în curînd avea să înceapă asaltul. Și
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
ne indicau să stăm „cu fața spre răsărit”, sau exultau de „fericirea de a studia în URSS”, în timp ce cadrele de valoare erau îndepărtate în mod samavolnic din învățământ sau exterminate în universul concentraționar. Tezaurul cultural ce supraviețuise atâtor viscole de-alungul furtunoasei noastre existente era sistematic demolat după indicațiile primite de la consilierii sovietici, Europa și valorile ei rămânând dincolo de cortina de fier care ne-a izolat o jumptate de secol de lumea civilizată. Așa a început pentru noi lungă noapte care a
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
Constantin Țoiu Apr. 1964. Cîte ședințe furtunoase... cîți delatori,... cîte delațiuni... demascări în cochilia somptuoasă părăsită în care pulpa gingașe, simțitoare, a stridiei s-a uscat demult,... o stridie solidă, fermă în conturul ei, minuțios ornată ca pentru eternitate... Rămînînd din ea numai învelișul mineral... adăpostul... această
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
lucruri, în materialitatea lor sau semnificația lor ascunsă sub coajă: "Pe masa mea,/ Un semn cât o mică rană,/ O tăietură cât unghia." Materia este prezentă ori la nivelul lucrurilor mărunte, ori e vorba de vârtejul amețitor al frunzelor: "Cenușa furtunoaselor// imperii de frunze!", al lavei: "Pieptul fierbinte al pământului". Obsesia scrisului apoi, "poemul desfigurat" având "urme de masacru", cu "cerneala bușind pe gură", sunt imagini puternice, violente suprarealiste. Toate acestea fac emoția vie, dură, transformată în viziune constituindu-se în
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
Timpul fiind (chemat, firește, de Eminescu) și membru al Junimii, recoltează succes cu piesa Roma învinsă de Parodi tradusă excelent de el. La un an și jumătate distanță (18 ianuarie 1879) debutează strălucitor, pe scena Naționalului bucureștean cu O noapte furtunoasă, după ce piesa fusese citită, mai înainte, în ședințele Junimii bucureștene. Nu poate evita un scandal cu Ion Ghica, directorul teatrului, care, la reluarea spectacolului, îi aduce modificări fără a-l consulta pe autor, de altfel nici pentru rejucarea spectacolului. În
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
trecut doar cinci zile din cele nouă (24 noiembrie - 2 decembrie). Programul este încărcat, cîte două spectacole pe zi în secțiunea oficială, unul sau chiar două noaptea, tîrziu, în cea intitulată Off Independeții, colocvii, dezbateri, mai mult sau mai puțin furtunoase, întîlnirea plăcută cu oamenii de teatru din țară, cu invitații străini. Totuși, începutul acesta a ridicat multe întrebări, probleme de organizare (oameni de teatru importanți care n-au fost invitați etc.), a stîrnit nedumeriri și, nu în ultimul rînd, îngrijorarea
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
aduce mari daune, sfîrșind prin a-l părăsi în 1908, creindu-și Partidul Conservator Democrat. Și tot în acest an 1881, în aprilie, publică G. Panu în Lupta, în semn de protest, celebrul articol antidinastic Omul periculos. Panu scria în acel furtunos articol: "Instigatorul acestei manoperi, omul care a impus voința sa străină Ministerului și Camerei este acea ființă care de ani este la noi instrumentul străin, este acel personaj egoist și neiubitor de țară care se numește rege și care, în
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
deliberat) al situațiilor devine culminant în momentul în care protestatarii, întruniți de data aceasta în fața sediului ONU, se postează din greșeală în spațiul rezervat demonstrațiilor de solidaritate cu revoluția din Haiti! Cauza o constituie, exact ca în piesa O noapte furtunoasă, transformarea numărului 9, prin inversare, în numărul 6 (în condițiile în care americanii - altă comedie! - numerotează birocratic perimetrele destinate chiar și celor mai devastatoare trăiri colective). Cultul parodic al Medicului În Mi s-a părut, cu paranteze, povestire căreia i
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
în mintea acelor cinefili care nu l-au văzut niciodată pe Jean Georgescu străbătînd Calea Victoriei: elegant și condescendent, conservînd prin propria-i ființă spiritul unor vremi iremediabil apuse. Efectul proustian al madlenei pentru mine azi l-au jucat... umbreluțele Nopții furtunoase. Inestimabile comori dăruite Arhivei Naționale de Filme de către doamna Ioana Stericiu Georgescu, împreună cu alte prețioase relicve ce au aparținut cineastului. Dînd senzația că la atingere se vor descompune precum aripile unor efemeride, dantelele zdrențuite au totuși virtuți nebănuite. Căci nu
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
izbutește să repete performanța cu Amicii din St. Hubert (1937). De teama marii conflagrații mondiale, se-ntoarce în țară unde se va lua la trîntă cu războiul indirect, pe platourile de filmare la ceea ce avea să constituie capodopera O noapte furtunoasă (1942). Istoria acestui film începe cu un superb gest de generozitate din partea lui Ion Cantacuzino, la acea dată director al Oficiului Național al Cinematografiei. Profesorul visa de mult la această ecranizare, dar imediat s-a lăsat cucerit de originala viziune
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]