105 matches
-
Vârfuri (reședința). Comuna Vârfuri este situată în regiunea deluroasă a Munteniei, cuprinsă la întretăierea coordonatelor geografice de: 45°15' latitudine nordică și 25°30' longitudine estică, având o altitudine ce variază de la 410 m, Valea Stârcului și 731 m dealul Fusarul, deasupra nivelului mării și ocupând o suprafață de 25 km². Se găsește la o depărtare de 30 km de municipiul Târgoviște și este așezată în partea de nord-est a județului Dâmbovița. Se învecinează la est cu comuna Vișinești prin culmea
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Vișinești prin culmea dealului “Prăvăciorul”, la vest cu satul Diaconești- oraș Pucioasa - prin muchia dealului Ulmetul, la sud cu comuna Valea Lungă despărțită prin Valea Stârcului, dealurile Prigorile, Tigerului și Corboaica, iar la nord cu comuna Bezdead pe culmea dealurilor Cojoiu, Fusarul și Miercanul. Potrivit configurației variate a terenului, se întinde pe dealurile presărate în întreaga comună și de-a lungul apei Șuvița. Satul Vârfuri ocupă partea de mijloc a comunei. Are o suprafață de 5,5 km². Satul Cârlănești ocupă partea
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă în primul rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens pescuit. Astăzi aceste specii se întâlnesc din ce în ce mai rar. Rarități au devenit și alte specii din mediul acvatic, cum ar fi lipitoarea medicinală (Hirudo medicinalis) și
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
este albumul de debut al cântăreței americane Lady Gâgă. Acesta a fost lansat la 19 august 2008 prin Interscope Records. Solista a început să lucreze la album cu diferiți producători, în principal cu RedOne, Martin Kierszenbaum și Rob Fusari după ce s-a alăturat caselor de discuri KonLive Distribution și Cherrytree Records, în 2008. Din punct de vedere muzical, "" este un album synthpop și dance-pop cu influențe ale muzicii pop din anii '80. Din punct de vedere al versurilor, albumul
The Fame () [Corola-website/Science/314488_a_315817]
-
între 8-12 g. Are un corp îndesat, gât scurt și cap relativ mare. Aripile sunt scurte și rotunjite. Coada este și ea relativ scurtă (cca. 3,5 cm); pănțărușul adeseori o ține ridicată vertical în sus. Ciocul, de forma unui fusar, este subțire și puțin îndreptat în jos. Piciorușele sunt foarte puternice și au o culoare roz. Penele sunt moi și pufoase, în partea superioară a corpului au nuanțe roșiatice-cafenii, iar în cea inferioară cafenii-cenușii. Tot corpul e acoperit de minuscule
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un amfibian din specia "Bombina variegata", cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă; nouă specii de pești: zglăvoacă ("Cottus gobio"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), petroc ("Gobio kessleri"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
să ia droguri și să apară în diferite spectacole de cabaret. Această a declarat că tatăl ei, „pur și simplu nu putea să înțeleagă”, luându-i astfel câteva luni să se poată uită din nou la ea. Producătorul muzical Rob Fusari, care a ajutat-o să compună unele din primele ei cântece, i-a comparat stilul vocal cu cel al lui Freddie Mercury. Fusari a fost cel care a ajutat la creearea poreclei „Gâgă”, după cântecul „Radio Ga Ga” de formația
Lady Gaga () [Corola-website/Science/313769_a_315098]
-
înțeleagă”, luându-i astfel câteva luni să se poată uită din nou la ea. Producătorul muzical Rob Fusari, care a ajutat-o să compună unele din primele ei cântece, i-a comparat stilul vocal cu cel al lui Freddie Mercury. Fusari a fost cel care a ajutat la creearea poreclei „Gâgă”, după cântecul „Radio Ga Ga” de formația britanică Queen. Cântăreața își caută un nume de scenă, când a primit un mesaj de la Fusari, care conținea cuvintele „Lady Gâgă”. De-a
Lady Gaga () [Corola-website/Science/313769_a_315098]
-
vocal cu cel al lui Freddie Mercury. Fusari a fost cel care a ajutat la creearea poreclei „Gâgă”, după cântecul „Radio Ga Ga” de formația britanică Queen. Cântăreața își caută un nume de scenă, când a primit un mesaj de la Fusari, care conținea cuvintele „Lady Gâgă”. De-a lungul anului 2007 a colaborat cu interpreta Lady Starlight, care a ajutat-o să-și creeze un stil vestimentar scenic. Cele două au susținut mici spectacole în cluburi din centrul orașului, precum Mercury
Lady Gaga () [Corola-website/Science/313769_a_315098]
-
și muzica glam rock vintage precum David Bowie și Queen. În această perioadă, a apărut pe cartea audio "The Portal în the Park" de Cricket Casey, interpretând alături de Melle Mel cântecele „World Family Tree” și „The Fountain of Truth”. Rob Fusari i-a trimis producătorului muzical Vincent Herbert cântecele pe care le înregistrase cu Lady Gâgă. Încântat, Herbert i-a oferit în 2007 un contract cu o devizie a Interscope Records deținută de el, Streamline Records. Gâgă îl numește pe Herbert
Lady Gaga () [Corola-website/Science/313769_a_315098]
-
la numărul unul în topul Billboard's Pop songs, devenind al șaselea single a lui Gâgă și Beyoncé numărul unu în top, luptându-se cu Mariah Carey. Melodia a intrat în topuri și în Marea Britanie. Pe 19 martie 2010, Rob Fusari a dat în judecată compania de producție a lui Gâgă, Mermaid Music LLC, spunând că a fost că el să primească 20% din profit. Avocatul lui Gâgă, Charles Ortne a descris pretenția lui Fusari ca fiind "ilegală" și a refuzat
Lady Gaga () [Corola-website/Science/313769_a_315098]
-
Marea Britanie. Pe 19 martie 2010, Rob Fusari a dat în judecată compania de producție a lui Gâgă, Mermaid Music LLC, spunând că a fost că el să primească 20% din profit. Avocatul lui Gâgă, Charles Ortne a descris pretenția lui Fusari ca fiind "ilegală" și a refuzat să mai zică și altceva. De multe ori, ea se referă la fanii ei, cum că ar fi "Mici Monștrii", ea făcându-și un tatuaj special pentru ei. Lady Gâgă este apreciată de presa
Lady Gaga () [Corola-website/Science/313769_a_315098]
-
"Paparazzi" este un cântec al muzicienei de origine americană Lady Gâgă, lansat că ultim single de pe albumul de debut, "The Fame". Compus de Rob Fusari și Gâgă, piesa prezintă încercările acesteia de a deveni faimoasa, versurile fiind prezentate prin ochii unei persoane care urmărește constant pe cineva pentru a capta atenția și a deveni cunoscut. Discul single a fost lansat pe 6 iulie 2009 în
Paparazzi (cântec de Lady Gaga) () [Corola-website/Science/316107_a_317436]
-
baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), sabiță ("Pelecus cultratus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), rizeafcă ("Alosa tanaica"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morun ("Huso huso"), cegă ("Acipenser ruthenus"), păstrugă ("Acipenser stellatus"), caracudă ("Carassius carassius"), scobar
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
este un cântec al interpretei americane Lady Gâgă. El a fost produs de Rob Fusari pentru materialul discografic de debut al cântăreței, "The Fame" (2008). Compoziția a fost extrasa că disc single promoțional al albumului pe 16 septembrie 2008. Este o piesă uptempo dance-pop în care se poate observa utilizarea intensă a sintetizatoarelor. Din punct
Beautiful, Dirty, Rich () [Corola-website/Science/325733_a_327062]
-
moderat și este scris în tonalitatea și minor, alături de un tempo cu 120 de bătăi pe minut. În timpul înregistării, Gâgă a ezitat să adauge beat-uri dance cântecului, insistând să păstreze versiunea rock originală. Cu toate acestea, producătorul muzical Rob Fusari a convins-o că sintetizatoarele de ritm nu vor dăuna în întregime, spunându-i că și trupa Queen, una din sursele de inspirație ale lui Gâgă, a folosit această tehnică. Fusari a comentat: „Cred că ăsta a fost ceea ce a
Beautiful, Dirty, Rich () [Corola-website/Science/325733_a_327062]
-
versiunea rock originală. Cu toate acestea, producătorul muzical Rob Fusari a convins-o că sintetizatoarele de ritm nu vor dăuna în întregime, spunându-i că și trupa Queen, una din sursele de inspirație ale lui Gâgă, a folosit această tehnică. Fusari a comentat: „Cred că ăsta a fost ceea ce a determinat-o în cele din urmă să îi dea o șansă [...] Am finalizat 'Beautiful, Dirty, Rich' în acea zi. Este unul din cântecele pentru albumul ei de debut”. Acreditari adaptate de pe
Beautiful, Dirty, Rich () [Corola-website/Science/325733_a_327062]
-
arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina") sau broască râioasă verde ("Bufo viridis"); Pești cu specii de: zglăvoacă ("Cottus gobio"), țigănuș ("Umbra krameri"), avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), porcușor de nisip ("Gobio kessleri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fâsă mare ("Cobitis elongata"), fusar ("Zingel zingel") sau țipar ("Misgurnus fossilis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
Triturus cristatus"), buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușor de nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar ("Zingel streber"), rădașcă ("Lucanus cervus").
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
care: două specii de mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și brebul ("Castor fiber"); zece specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), fusar (cu specii de "Zingel streber" și "Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri") și sabiță ("Pelecus cultratus"); tritonul cu creastă (un amfibian din specia "Triturus cristatus") și broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"); o scoică din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu, specie considerată
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu () [Corola-website/Science/330576_a_331905]
-
amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); opt specii de pești: avat ("Aspius aspius"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), zglăvoaca ("Cotus gobio"), porcușor de văd ("Gobio uranoscopus"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și fusar ("Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și trei specii de cărăbuși ("Cărăbuș zawadzkii, Cărăbuș hampei, Cărăbuș variolosus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba").
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Amfibieni cu specii de: buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești cu specii de: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel streber"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); În arealul sitului este semnalată prezența unor insecte; printre care o libelulă din specia "Coenagrion arnatum", cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), greierele de câmp ("Paracaloptenus caloptenoides"), lăcusta călătoare ("Locusta
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), fusar ("Zingel strebel"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), o comunitate de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN), precum și un fluture din specia "Euphydryas maturna" ("Hypodryas maturna
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
(cu o denumire mai veche Aspro) cunoscuți în limba română ca fusari, este un gen de pești teleosteeni perciformi din familia percide răspândiți în apele dulci din Europa.. Au corpul alungit, fusiform, necomprimat lateral. Capul este turtit dorsoventral, botul este proeminent, lung, ascuțit sau obtuz. Pedunculul caudal este lung, necomprimat lateral. Ochii
Zingel () [Corola-website/Science/335411_a_336740]