674 matches
-
analitică și comparativă a întregii creații criticul poate scrie cu certitudine: "... itinerarul său creator se identifică, în esență, cu cel al avangardei înseși, de la primele deschideri (realizate prin gruparea Contimporanul) spre un program care, sub dominanta constructivistă, admitea elemente expresioniste, futuriste sau dadaiste, până la tot mai evidentele apropieri de suprarealism. Pe acest drum, Ťsinteza modernăť promovată între anii 1925-1928 în revista Integral va însemna nu numai un moment din propria evoluție a poetului, ci unul întru totul definitoriu pentru specificul demersurilor
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
Un singur lucru îți rămîne de făcut. [...] reneagă-ți calitatea de ortodox." În sensul acesta este și constatarea finală cu valoare de concluzie: "și iată cum, în fauna literelor românești, s-a petrecut o minune spirituală: Un ortodox a devenit futurist!" Înainte de a vedea răspunsul poetului, e util desigur să examinăm afirmația făcută de Sahia, după care Paul Sterian "împarte ortodoxismul pe toate cărările". Mai exact, să vedem cînd a devenit cel în cauză ortodoxist și care i-au fost faptele
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
proslăvire a vieții și a cosmosului?" "Apărarea" e dezvoltată mai departe astfel: "Domnule Duh, să am iertare, dar dacă recunoști unitatea metafizică a inspirației noastre literare, nu înțeleg cum nu poți vedea obiectiv, unitatea spiritului modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului. Ce altceva înseamnă paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în vecinic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea tăcută, dar teribilă metafizică, halucinația
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
zelosului critic. Domnul de Sainte-Beuve era un gentilom. Călinescu nu." 11 În G. Călinescu, Cronici și recenzii literare, București, Ed. Minerva, 1992, vol. II, p. 34; textul apăruse în magazinul citat la 5 iunie 1932. 12 Alexandru Sahia, Ortodox și futurist, în "Rampa", anul XVI, nr. 3985, p. 1-2; reprodus în volumul Scrieri, ed., pref., tabel cronologic și bibliografie de Valentina Marin Curticeanu, București, Ed. Minerva, 1978, p. 230-234. 13 În "unu", anul IV, nr. 35, mai 1931. 14 Inițial (vezi
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
îi aparține. În condițiile date (inclusiv a puținei experiențe scriitoricești), însă, prevalează viața exterioară a grupului și aici doar petrecerile, distracțiile lui. Astfel, capitole speciale sînt consacrate pasiunii automobilistice (Automobilul 468 sau Poezia citadină, unde se enumeră, ca în versurile futuriste, tipurile de mașini ce circulă pe străzile capitalei: Ford, Cadillac, Buick, Chevrolett, O. M. Studebacker, Salmon, Citroën, Mercedes etc.), cinematografului (Concesii sentimentale, cu remarci subtile asupra jocului actorilor Rudolf Valentino, Jacques Catelain, Rod la Roque, Paul Richter, Gaidarov ș.a.15
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
tot Într-un interviu, Marcel Iureș : „ Pe român succesul Îl crispează, fiindcă n-are o cultură a succesului!”. Aici ar Încape totuși, o nuanță : pe unii dintre români. Amuzant de-a dreptul este, azi, Marinetti, care-n celebrul său Manifest futurist (1913-1915) cerea ca actorul ...să aibă oroare de succes imediat și „să se abolească obișnuința grotescă a aplauzelor, care pot servi drept barometru elocinței parlamentare, nu valorii!”. E adevărat. Dar nu am detectat, pe aceste tărîmuri, histrion frigid În fața aplauzelor
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
semnalează , tot Într-un interviu, Marcel Iureș : „ Pe român succesul Îl crispează, fiindcă n-are o cultură a succesului!”. Aici ar Încape totuși, o nuanță : pe unii dintre români. Amuzant de-a dreptul este Marinetti, care-n celebrul său Manifest futurist (1913-1915) cerea ca actorul ...să aibă oroare de succes imediat și „să se abolească obișnuința grotescă a aplauzelor, care pot servi drept barometru elocinței parlamentare, nu valorii!”. E adevărat. Dar nu am detectat, pe aceste tărîmuri, histrion frigid În fața aplauzelor
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
întîlnirile și seratele oferite în saloanele restaurantelor cu rang diplomatic, urma să fie și această cină intimă, pe care o anunțase Basarab Cantacuzino. Cantacuzino nu era aviator și nici măcar nu se poate spune că era un admirator al acestui "mod futurist de a te sinucide", după cum obișnuia să graseieze, împușcînd mai multe păsări cu același glonte, arăta că e la curent cu toate panglicăriile italienilor ălora, Marinetti și D'Anunzio, care "voiau să răstoarne Europa cu curu-n sus, pardon de expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cosmice, uzine atomice și hoteluri de lux, o Întreagă lume Închisă În vitrine de sticlă. În tr-un port modern, fără comparație cu docurile infestate de șobo lani de la Tanjong Priok, se vedeau muncitori fericiți și nave aerodi namice, cu forme futuriste. Pe o canapea portocalie dintr o sufragerie de tip occidental era așezată o Întreagă familie În fața unui televizor de mărimea unui mic ecran de cinema. În jur, casa era Încărcată cu tot felul de aparate electrice menajere pe care Margaret
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
brăilean. Dar după șase luni, sinteza a fost citită în Camera Lorzilor: Nu vrem Trecutul pe cap. Și așa avem teroriști din viitor. Dar Brăila terorizată de trecut mergea înainte, spre deosebire de alte orașe care mergeau de-a-ndăratelea, căutând să implementeze idei futuriste într-un prezent rămas în trecut. Noi evoluam, deși brăileanul din prezentul englezului stagna vorba vine! pentru că bietul de el inventa noi metode de a sta mai comod ca să nu-și afecteze niciun oscior din trupul lui obosit de stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
specie umană, născându-se, astfel, spiritul de gaură. De unde până unde veni și moda curentelor în artă? De la esteticienii viitorului, de bună seamă, care trebuiau neîntârziat puși în ghips și, la fel, moda cenaclurilor literare, a sectelor de prozatori postmoderniști, futuriștilor, scientiștilor și a altor scursuri din ploaia diluviană a prozodiei. Așaaaa! Șobolanii se refugiau în găurile lor construite pe ruinele celor vechi, fără a mai mișuna prin dedesubturile lumii, ca și cum depresia poeților îi lovise și pe ei. Stăteau ore, zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu minunații critici de artă sau se face intrarea pe diferite piețe de desfacere. Mi s-a întâmplat aici ceva de poveste și, din nefericire, unii au antrenat și numele tău în istoria asta. La cocteil participa și Jean-Pierre Berger, futuristul întârziat, cum îi spun criticii, un dandy retro, cum îl caracterizez eu pe franțuz. Omul are oarece talent, trebuie să recunoaștem, ține prima pagina a ziarelor mondene, dar nu este neglijat nici de critici. Este o voce interesantă, distinctă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de o pradă proaspătă de cărți pe care de-abia aștept să le rumenesc așa cum se cuvine în fața lămpii aprinse. Înainte de toate însă, decid să mă abat puțin din drum pentru a mă plimba prin Nishikoen, parcul de lângă superba clădire futuristă ce adăpostește mediateca. Citesc o vreme așezat pe o bancă, mestecând conștiincios un sandviș cu ton și cu maioneză, după care, constatând că s-a făcut târziu, mă îndrept agale spre stația de autobuz. La ieșirea din parc, dau peste
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
românești a anilor '20. O dovedesc luările de poziție nu doar ale celor de la Contimporanul (al cărui Manifest activist către tinerime, din mai 1924, datorat lui Ion Vinea, purta, în rama "constructivistă" afișată, și marca imediat recognoscibilă a vehemențelor demolatoare futuriste, alături de substanțiala energie constructivă, renovatoare, emanată de aceeași sursă, în conjugare cu alte aporturi): sincronizarea cu "ritmul epocii" primea acolo eticheta de sursă futuristo-constructivistă a "fazei activiste industriale", identificabilă și în " expresia plastică, strictă și precisă a aparatelor Morse", în
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
figurii "reporterului iscusit", a "teatrului de pură emotivitate", a identificării cu colectivitatea creatoare dinamică - dincolo de sloganul necruțător, reluat aproape ad litteram, "Să ne ucidem morții!". În paginile revistei vor fi, de altfel, prezente în acești ani nume importante ale mișcării futuriste, în frunte cu Marinetti, iar referințele la documentele doctrinare, cu traduceri în sprijin, nu vor lipsi nici ele. În ce măsură asemenea sloganuri au mobilizat conștiințele creatoare ale vremii se poate urmări în prelungirile de ecouri către grupări de avangardă românești precum
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
și "practică". La fel cu Nicolae Davidescu odinioară, junele insurgent amenda sclerozarea dinamismului inițial, neuitând să noteze și că "'onomatopeismul' își are un fotoliu numerotat în 'ramolita' Academie fascistă"... Cum au arătat lecturile critice mai vechi și mai noi, filonul futurist a rămas, totuși, unul dintre cele mai fecunde pentru avangarda românească, fiind receptat de marea majoritate a militanților ei, sub semnul acelei dinamici inițiale curajoase, dărâmătoare de idoli și propunând un suflu împrospătat al creației. La un Ilarie Voronca, Stephan
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
esențiale de avangardă, și, în primul rând, conceptul-cheie de 'avangardă'" (v. A. Marino, Echos futuristes dans la littérature roumaine, în "Synthesis", V, 1978, pp. 207-227). Toate mișcările avangardiste ulterioare au crescut, într-adevăr, într-o mare măsură, pe solul ideologiei futuriste. Românul Tristan Tzara a avut contacte strânse cu futuriștii italieni, și înainte, și după lansarea, la Zürich, într-un alt februarie - 1916 - a Dadaismului. Dacă a putut scrie, într-unul din manifestele sale, că față de literatură și artă, mai importantă
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
avangardă'" (v. A. Marino, Echos futuristes dans la littérature roumaine, în "Synthesis", V, 1978, pp. 207-227). Toate mișcările avangardiste ulterioare au crescut, într-adevăr, într-o mare măsură, pe solul ideologiei futuriste. Românul Tristan Tzara a avut contacte strânse cu futuriștii italieni, și înainte, și după lansarea, la Zürich, într-un alt februarie - 1916 - a Dadaismului. Dacă a putut scrie, într-unul din manifestele sale, că față de literatură și artă, mai importantă e, poate, viața, a făcut-o pe evidente urme
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
dispunerea substantivelor la întâmplare, așa cum se nasc", va avea urmări deopotrivă în rețeta Dada "pentru a face un poem" și în "dictarea automată" suprarealistă de mai târziu, care va prelua, ca și insurgenții din Elveția, și esențialul definiției date de futuriști imaginii poetice ca apropiere de elemente cât mai îndepărtate între ele, pentru generarea surprizei, a noului, a unei dinamici și disponiblități absolute a sensibilității, ca extindere la extrem a "analogiilor mereu mai largi", a "imaginației fără șir", a "cuvintelor în
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
realității timpurilor noi. Exemplele ar putea fi înmulțite. Dar aceste manifeste vor putea fi citite și cu pura plăcere a degustătorilor de literatură. Scriind despre ele, Lucian Blaga, afirma chiar că "lucrurile cele mai frumoase ce le-a produs literatura futuristă par a fi manifestele lor" (v. L. Blaga, Ceasonicul de nisip, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1973, p. 120). E o apreciere, în acest caz, foarte corectă. Căci, dacă majoritatea produselor literare ieșite din aceste ateliere n-au rezistat Timpului, textele programatice ale
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
să se formalizeze spectacular, virând către ludic, printr-o, cum zice Marino, "tehnică a ridiculizării generale", a parodiei, caricaturii, grotescului. Când propunea ironic, pe puncte, o altă rețetă, de data aceasta a alcătuirii unui manifest, Tristan Tzara era, pe urme futuriste, perfect conștient de teatralitatea acestei specii. Ca și, mai târziu, un Eugčne Ionesco (v. A. Marino, Le manifeste, în volumul Les avant-gardes littéraires au XX-e sičcle, II, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1984, p. 825-833). Instructivă, așadar, pentru cei interesați de contextul
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
la Universitatea din Moscova (1909-1913), un semestru aflându-se la Universitatea din Marburg (Germania), frecventând cursurile celebrului filosof G. Cohen. După absolvirea universității se dedică activității literare. Începuturile poetice i se orientează spre simbolism, însă în 1914 intră în grupul futurist "Centrifuga". Sinteza simbolist-avangardistă se remarcă în primele-i două cărți - Gemene în nori (1913) și Pe deasupra barierelor (1917). Personalizarea sa "canonică" este evidentă în a treia carte, Sora mea - viața (1922), care ar reprezenta, parcă, un jurnal din vara anului
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
la Universitatea din Moscova (1909-1913), un semestru aflându-se la Universitatea din Marburg (Germania), frecventând cursurile celebrului filosof G. Cohen. După absolvirea universității se dedică activității literare. Începuturile poetice i se orientează spre simbolism, însă în 1914 intră în grupul futurist "Centrifuga". Sinteza simbolist-avangardistă se remarcă în primele-i două cărți - Gemene în nori (1913) și Pe deasupra barierelor (1917). Personalizarea sa "canonică" este evidentă în a treia carte, Sora mea - viața (1922), care ar reprezenta, parcă, un jurnal din vara anului
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
eternității. În articolul programatic "Pocalul negru", poetul își formula crezul (de etapă) astfel: Deci, permiteți-i impresionismului în miezul metaforei futurismului să fie un impresionism etern. Transformarea vremelnicului în veșnic prin intermediul clipei limitative - anume acesta e adevăratul sens al abreviației futuriste". În 1927 Pasternak părăsește LEF-ul (Frontul de Stânga al Artei), orientându-se în albia unui neoclasicism de o distinctă individualitate, în cazul său echivalentă, incontestabil, cu originalitatea. Între anii 1946-1955 scrie una din principalele sale cărți, romanul Doctorul Jivago
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
de dezvoltare a angajaților Învățarea la locul de muncă : Strategii pentru practici eficiente Munca și recompensele - Strategii de creștere a angajamentului angajaților Comunicarea responsabilităților și drepturilor angajaților : un mandat modern de management al relațiilor de muncă Limitele inteligenței artificiale. Dezbateri futuriste Asimilarea singularității tehnologice în economie Smart Society în termenii tehnologiilor calme Smart Society și Smart Cities în termeni de tehnologii calme Următoarele tendințe tehnologice societale. Viziuni viitoare Societate și Tehnologie. Megatendințe tehnologice societale Societate și Tehnologie: Smart Cities și Smart
ANEXĂ din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260201]