1,501 matches
-
cel tânăr și puternic. Iar podul cel nou, trainic pe stâlpii lui de beton, cu balustra dele de fier, părea că sfidează semeț râul cu apă sărată ce cobora dinspre munții Slănicului. La ora aceea, sub soarele arzător, apariția camionului gâfâind sub povara de saci ne-a mai domolit elanul de combatanți și ne-am oprit cuminți, aliniați, așteptându-l să treacă de curbă și de noi. Priveam cauciucurile alea enorme, care parcă îmbu cau șoseaua și mă miram cât sunt
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
sau cu altcineva, dar în nici un caz nu era cumnată-sa! Ce să caute cumnată-sa cu el de mână? Să-l aștepte, și pe urmă să-l apuce ca o zăltată, să-și rupă picioarele cu el pe scări, gâfâind, să ajungă mai repede, unde? De ce? Trebuie să mă ajuți. Am nevoie de tine! Se opri în ușă și-o privi fără s-o vadă, bâiguind buimăcit, trăgându-și mâna. De mine?! Ce să fac? Să mă duci undeva! Miluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
decât mutre străine, țapi ghiftuiți de cărnuri și brânzeturi, tumefiați de băutură, având același aer comun de buimăceală și veselie tâmpită. Faptul că toți parcă dinadins i se așezau în față, îl înfurie atât de rău că ameți. Închise ochii, gâfâind, izbit de-un parfum răcoros, de tămâie. Când și-i deschise, prietena prietenei lui sta în picioare, în rama unei oglinzi sparte, îngropată-n evlavia nerușinării, expusă ca o marfă strălucitoare. Berea, șampania și coniacul băut pe nerăsuflate își făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de centiroane și nu se puteau desprinde unul de altul, cu puștile în spinare și capelele pe ochi, prăfuiți și asudați, dar veseli și nepăsători, sfârâindu-le gâtul după o picătură. Se buluciră, cu plutonierul înainte, țanțoș, gras și gâlcos, gâfâind ca o locomotivă, și bătrâna se rezemă de-o masă, cu cârpa de bradolină în mână, și se uită cum le rămân urmele mari și albe pe podele. 'mneața la toată lumea! Ne dai și nouă oareșce? Să vă dau, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu o altă sacoșă, și-o fată urâtă, bondoacă și târtoșă, în rochie bălțată de mătase, fluturând o sacoșă goală și ea. Luați-o pe lângă bisericuță, le spuse un soldat. Am auzit că se dă mălai, le informă în șoaptă, gâfâind, femeia corpolentă cu sacoșa, ajungându-le din urmă. Nu pe-acolo. Prin dreapta! le strigă alt soldat. Curtea dreptunghiulară a liceului, împrejmuită cu un grilaj de fier, gemea de lume: copii, femei, bătrâni, mame cu plozi în brațe, și, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vânt să se răcorească. Insolația! O să capete insolație! Și-atunci mogâldeața cenușie apăru din nou. Mamă! strigă. Vedenia o auzi. Se trase înapoi. Dispăru în porumb. Ce-i? întrebă bătrâna. Vine! spuse ea. Apleacă-te și seceră. Cine să vină! gâfâi bătrâna șoptit. Nora se aplecă aprinsă-n obraji, buimacă, prostită de căldură. Continuă să secere. Strânse paiele cu spicele grele în vârf. Harști! făcu secera. Un mănunchi! harști! Alt mănunchi, harști! Fată! Ziceai de-un om. Unde-i? Ce om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-i țin pe loc. Fugi la Irina. Ia-o prin canal. Era o nebunie tot ce se-ntâmpla, nu se mai întâmplase și n-avea să se mai întâmple niciodată. Îl trecură fiori din creștet până-n tălpi. Dacă nu gâfâia ca o locomotivă, era numai de frică să nu fie auzit. O găsi singură, în baie. Se uită la ea și uită de frică. Era prima dată când o surprindea așa, când îi putea vedea sânii mici cât gutuile, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lui, nu era lună. Încă nu răsărise luna, motiv în plus să se grăbească. Greutatea mare și grija care-l stăpâneau era cum, cu ce va deschide ușa!? Se chirci cu genunchii la ușă, crispat de încordare, și-ncepu să gâfâie. Doamne-dumnezeule, dar mult mai durează! De unde să găsească un cârlig lung, o sârmă? Ceva cu care, aplecându-se, să poată nimeri ciocul de metal și să-l salte? Tâmpit că nu s-a gândit de la început. Altfel nu va izbuti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aibă acum frică? Sângele îi zvâcnea cu putere în tâmple. Bătăile inimii se amestecau cu bătăile inimii ei și niciodată brațele și trupul lui tânăr, exultând de energie, nu s-au sprijinit de-o povară mai dulce. Îi tremurau genunchii, gâfâia ca o locomotivă sub presiune. Uff! Nu mai pot! Tu știi la ce m-am gândit? La ce te-ai gândit? Mâine să facem nunta. Cum așa? Cum să facem, mâine, nunta? Așa, bine. Ne ducem la biserică, ne cununăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se așternea pe covor, cum începea să mugească, să chiuie apocaliptic, arătându-și colții și scuturând coama. Arabella se topea de râs. Și râdea și el, și se bălăcea într-o tuse penibilă, din care ieșea congestionat ca o sfeclă, gâfâind, ștergându-și sudoarea cu batista lui unsuroasă. Grotesc înseamnă, ca și pentru Baudelaire, ciocnirea idealității cu diabolicul. Doar că, în cazul poetului român, ceea ce s-ar fi vrut sublim eșuează în macabru. "Bufoneria transcendentală" (Fr. Schlegel) este o luare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Luă fiecare mărul oferit și, văzînd cum curge sudoarea pe fața lui, se hotărîră să nu mai meargă așa repede, că doar nu-i fugărește nimeni. Bărzăunul se dădu mai aproape de Nuțu și-l întrebă șoptit: Ce ai tu, de gîfîi așa, ca un balon spart? Nuțu ocoli, la început, răspunsul, mușcînd o bucată mare de măr și grăbind pasul, dar Bărzăunul nu se lăsă: Hai, spune, ce-i cu tine? Da, ce te interessss... vru Nuțu să răspundă, dar își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu un șut în fund direct în baie, de-l făcu pe Gigi Pătrunjel să geamă de durere. Îl puse să strângă în grabă așternuturile și i le aruncă ferm, cu un gest de hoașcă, direct în mașina de spălat. Gâfâind ușor, Gigi Pătrunjel nu-și dăduse seama când ajunsese sub duș și, alături de Corul Vânătorilor ce se revărsa vijelios împiedicându se în omușor, se săpuni temeinic, se bărbieri lăsând o vreme Corul Vânătorilor deoparte, își perie dinții cu gestul cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
l ar putea face să vomite. Gata. A trecut. Crima a rămas în spate. Acum șoseaua e din nou curată și nici o denivelare nu-i mai accidentează monotonia. Iar telefonul a tăcut. Trece un minut și ne depășește în fugă, gâfâind cu limba scoasă. Telefonul bâzâie scurt. Gagarin pune repede mâna pe el, apoi apasă și ține apăsat butonul care îl închide definitiv. Mai trece un minut, care se oprește puțin la geamul mașinii, se uită la noi și își lovește
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
simte chiar aici, aproape, în camera întunecoasă. Lumina farurilor mașinii a dispărut de mult. Își aude propria respirație, amplificată de bătăile inimii, care îi pulsează în urechi și îi trimite valuri de adrenalină în tot corpul. Respiră cu gura deschisă. Gâfâie. Mai mult ca sigur că dihania care îl pândește acum din întuneric simte cum frica iese prin toți porii lui. Sunt om în toată firea. Mai rămâne doar să fac pipi pe mine și-atunci tacâmul e complet. Asta a
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Ar fi așa simplu să mă las să cad... Am smuls-o de-acolo cu o iritare violentă pe care nu mi-o bănuiam și am trântit o în partea opusă a balconului, cu spa tele în instalația sonoră. A gâfâit, și-a pus mâinile cupă pe sâni și a așteptat, bărbia întinsă înainte. Am luat-o în picioare, din față, icnind, izbind-o cu capul în zid și instalație, umplându-mi gura cu praf și pân ze de păian jen
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
tango și am trimis-o cu un bufnet în zid, împlântându-mă din nou în ea. Am zbierat amândoi apoplectic în același timp când ne-a venit, și răcnetul a bubuit nocturn deasupra orașului, instalația sonoră declanșându-se iar noi gâfâind într-o inarticulată magmă de horcăieli cu bale și sufocări amplificate... Haaah-hăăă-haaah!... ieșea din difuzorul minaretului, auzindu-se până pe înălțimile din jurul Kabulului, unde se tupilau talibanii. Am coborât fugind în beznă scările, ea reușind să-și tragă în același timp
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Ești un mincinos netalentat, mi-a mârâit printre dinți. Te pretinzi ocultist, dar n-ai ghicit nici măcar că peste o lună mă mărit. Remora a hăulit la tavan. Năucit, am simțit cum se declanșează ceva electric în mine. I-am gâfâit că nu-mi pasă. Am telefonat după pizza și șampanie. După care am sunat înapoi la restaurant, cerând să ne trimită și ciorbă de pui pentru cățea. A venit toate weekendurile de-a lungul lunii până la căsătorie. Ore în șir
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vreme cu Elephant Man, dar nu vrei nici să pierzi dinții din față. Am lovit la rândul meu cu piciorul în coaie și am fugit hăulind, sperând că, masivi cum erau, nu aveau cum să mă prindă. Desculț, am alergat gâfâind, noaptea, prin pietre și scoici tăioase, până am realizat că de fapt nu mă urmăreau. Am descoperit însă că uitasem la bar pachetul de cărți de tarot pe care le folosesc pentru seducție. M-am întors, strângând în pumn un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
rânduiala noastră, ziseră fără să-l privească. Felul ăsta al lor de a nu-l privi îl scoase din fire. Toc mai se pregătea să răcnească, când se trezi într-un alt vis. Aici mângâia o fătucă. — Bagă-mi-o! gâfâi ea, atât de gramatical, încât Nur Iulian văzu înscris pe ecranul minții lui acest îndemn cu toate liniuțele de despărțire corect puse, ba chiar cu un semn de exclamare la sfârșit. — Pfui, drace, o româncă, fu tot ce ieși din
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
gemând dulce, cum n-o mai auzisem, mângâindu-mă pe față și aplecându-se să mă sărute tandru, când brusc s-a oprit, zicând că trebuie să facă pipi. Am reținut-o de mâini: — Nu pleca. Fă pe mine, am gâfâit. A devenit rigidă. — Idiotule. Fac orice cu alții, dar pe tine te iubesc. împrejurul grădinii zoologice e muntele cu zidul medieval minat, din care coboară în cascadă case din chirpici, fără electricitate, fără apă, cartiere sălbatice, capsule temporale unde oamenii
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
semn, cu degetul arătător, către casa de marcat. Am plătit și m am uitat în ochii ei. Albaștri. Spălăciți. Ochi de curvă cu ecuson, plină de tupeu, dornică de tăvăleală printre rafturi, cu te miri cine. O și vedeam transpirată, gâfâind sub un zdrahon în salopetă, în timp de pachete cu făină cădeau peste ei și se rupeau, albindu-i... Creioanele n-au fost scumpe. Mi-am spus, trecând pe lângă curva aia - pe ecuson scria Margareta, un nume ca oricare altul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să culeagă murele.N-o ascultă pe fată când aceasta o rugă să nu plece.Și pentru că ea era bătrână, ca să nu Înghețe, Îmbrăcă nouă cojoace. Porni baba Dochia spre munte. Și mergea și mergea și Înainta prin zăpadă și gâfâia și ofta, căci dhe, era doar o babă și grele Îi mai erau cojoacele.Ieșise soarele, se anunța venirea primăverii, pe ici colo zăpada Începu să se topească.Baba mergea din greu și nădușea.Își aruncă un cojoc.Și porni
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Își aruncă un cojoc.Și porni mai departe.Urcușul era greu, anevoios, picioarele i se muiau, orele treceau,dar mult mai avea de urcat.Înfierbântată, aruncă al doilea cojoc.Nu-și Închipuise că poiana cu mure era atât de departe.Gâfâia din greu, nădușea, urca,urca.Aruncă și al treielea cojoc.Și tot așa, urcând cu chiu cu vai pe munte, baba Înfierbântată de venirea primăverii aruncă cojoc după cojoc, până ce a scăpat de toate cele nouă cojoace . Când ajunse pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
un ungher al labirintului.Centaurul turba de mânie căci nu putea să-și elibereze cornele, capul Îl durea, Începea să obosescă.Omul puse În calea dihaniei un laț care o prinse, Îi Înclestă picioarele așa Încât ea se prabuți la pamânt, gâfâind ți cu spume la gură. Toți zei acum erau convinși că omul este foarte inteligent, puternic, viteaz, curajos și neînfricat ca un leu.Și toți Îi acordau cea mai mare atenție. Totuși, omul Începuse să se plictisescă de obiceiurile zeilor
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
că și cei doi măresc pasul. Se oprea el, se opreau și cei doi. Și distanța dintre ei scădea. Negustorul o luă la fugă. Începură și cei doi să fugă. Și fugeau și fugeau. Negustorul simțea că Începe să oboseasca: gâfâia, i se Înmuiau genunchii. Era convins, cei doi erau niște tâlhari Înrăiți care Își puseseră În gând să-i fure banii și să Îl omoare. Ce se va alege de nevastă și de copii? Fugea negustorul, dar simțea că nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]