111 matches
-
și presiunile asupra lui îl hotărâseră în final să iasă la pensie și acum, fiul trebuia să trăiască aceleași vremuri ciudate; partidul își întindea tentaculele tot mai adânc și îl sufoca. Trăiau într-o lume tremurândă, indescriptibilă, respirând anevoios cu gâfâieli și numeroase temeri, însă trebuia să supraviețuiască! Deși nu vedea rostul acestei acțiuni, într-o zi a cedat discutând mai serios cu secretarul de partid, încercând să evite intrarea în partid: - Domnule Rebegilă... însă mie nu-mi plac ședințele! - Tu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și sunt atât de aproape să continui și să măresc presiunea, iar ea o vede În ochii mei preț de o clipă, eu văd panica dintr-ai ei și Îmi dau drumu la greu acompaniindu-mă cu o serie de gâfâieli Înăbușite. Îi dau drumul, ea Își desface cureaua de la gât, iar eu pot vedea urma pe care a lăsat-o, vasele din ochi i s-au spart. Încearcă să-și umple plămânii uscați și țepeni cu aer, dar plânge și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
genocid față de prezentul nostru televizual care aleargă întotdeauna mai repede ca noi. Vrând să-l prinzi din urmă poți căpăta amețeli. Nimic nu se desfășoară sub ochii noștri uluiți, nu se argumentează, nu respiră. Clip și cut, crash și flash. Gâfâială, epuizarea timpului publicitar. Dacă ia cineva cuvântul într-un talk-show sau într-o dezbatere, i se taie imediat, pentru o intervenție mai urgentă, o informație de ultim minut, o voce mai bine timbrată. "Mai repede, vă rog, trece timpul." Audiența
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Închisoare. — Băiatul nu face nici un rău... Basie Îi făcu semn lui Jim să se așeze și Demarest se Întoarse În cămăruța lui. — Pentru el nu e destul aer În toată Lunghua. Nu-i așa, Jim? Jim Încercă să-și controleze gîfÎiala - nu avea destule globule roșii, după cum susținea doctorul Ransome. — Ai dreptate, Basie. Avioanele Mustang l-au luat pe tot cu ele. Ai văzut raidul aerian? — L-am auzit, Jim... Basie se uită Încruntat la Jim, de parcă l-ar fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
rămăseseră doar un gând. Ivan stătea În fața lui Ruby roșu la față și gâfâind de la efortul de a se ridica În picioare. Sigur ești OK? Îl Întrebă Ruby cu blândețe. Bănuia că Ivan avea o problemă cu inima. Abordase subiectul gâfâielii de câteva ori, dar Ivan mereu insista că nu era decât astmul pe care-l avusese Încă din copilărie. Respiră adânc și se Îndreptă de șale: Nici o grijă. Sunt acum bine. —Ești sigur? Dădu din cap. Deci cum merge cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
poante, a atâtor cazaci și indieni, nu observase că bătrânul se plângea de lipsă de aer proaspăt. Și doar tatăl său nu vorbise niciodată despre probleme de sănătate, În afară de glumele pe seama durerilor sale de spate. Acum Fima Își aminti de gâfâiala sa, de tuse, de șuieratul care Îi urca din gât sau din adâncul pieptului. Se pare că la despărțire bătrânul Încercase să-i explice ceva ce nu voise să audă. Își spuse: Ai preferat să te cerți cu el din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care să sune mai curând a text din manualul unui student în anul I la anatomie. Și aș putea să fac ca totul să sune ca o scrisoare adresată rubricii de corespondență dintr-o revistă pornografică, o descriere plină de gâfâieli, arcuiri de spate și gimnastică de performanță. Dar o astfel de descriere n-ar exprima cât de minunat a fost totul (inclusiv a treia oară) și cât de fericită m-am simțit. Ar fi mai bine să spunem că toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
chinuitor de Încet. Intrară patru bărbați cu puștile În mînă. Șoapte. „E mort de-a binelea.“ „Să fim foaaaarte atenți.“ „Țărănoi nenorocit!“ O privire rapidă prin cadrul ușii - Mal Lunceford nu se număra printre ei -, apoi pași. Șuturi În coaste, gîfÎieli, pufnituri disprețuitoare. Un vîrf de pantof vîrÎt sub el. O voce rosti: — Grăsan labagiu. Smuci piciorul individului, care se Împiedică și căzu pe spate. Meeks se roti fulgerător și trase de la mică distanță, nimerindu-i pe toți. Patru bărbați doborîți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
priză. Lynn Îl trase În ea. Se rostogoliră, mișcîndu-se la unison și prăvălind mobilele. Totul s-a terminat la fel de brusc precum Începuse. Ed simțea cum Lynn ajunge la orgasm. Alte cîteva secunde, a fost binișor, odihnă... Povestea lui, spusă printre gîfÎieli, ca și cum ar fi fost o povară prea grea ca s-o mai poarte. Jack Vincennes, polițistul rebel, drogat și prea greu de ținut În frîu. În stare să facă orice ca să-și ia Înapoi dosarul. Căpitanul E.J. Exley trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
capetele unor nefericite animale sălbatice de diverse specii care își sfârșiseră zilele pentru a împodobi pereții exprimau o deznădejde fără margini. — Pyles trebuie să fie pe aici, dar precis că la ora asta e deja beat mort, explică Roddy, între gâfâieli. Ia să vedem dacă asta va avea efect. Apucă șnurul unui clopoțel de deasupra patului și trase tare de el de șase, șapte ori. Îi auziră ecoul în măruntaiele îndepărtate ale casei. — Cred că da, spuse el, gâfâind puternic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ea! Apoi și-l imagină intrînd și văzînd tot sîngele... Începu să plîngă din nou. Stătu și-și sprijini capul de perete, plîngînd fără să se oprească, dar atît de lipsită de vlagă, că suspinele ei erau ca niște mici gîfÎieli de durere. Încă plîngea cînd Reggie se Întoarse. O adusese și pe bătrînă. Era Îmbrăcată În cămașă de noapte și capot, dar Își trăsese un palton pe deasupra și-și pusese o pălărie și galoși de cauciuc. Probabil că erau hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Îmi aminteam de genunchii săi grei, de pulpele puternice, Îmbrăcate Într-un fel de cord negru, și de tălpile profilate ale Încălțărilor, care scoteau un zgomot de sucțiune pe podeaua de piatră, singurul sunet pe care-l mai auzeam În afară de gîfÎielile mele sugrumate. Eram sigur că avusese mare grijă să nu mă rănească, evitîndu-mi vasele de sînge mari și laringele și aplicînd exact atîta presiune cît să mă sufoce, nimic mai mult. Dincolo de aceste detalii n-aveam mai nimic ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lui Venus. Când terminară de miorlăit, de zbătut, de înfipt ghearele, încăierându-se, nu se mai miră că, în înfierbântarea luptei de pisici, Melania se eschivă, apelând la o stratagemă: E timpul să facem ca iepurașii, zise ea, printre aprigi gâfâieli. Nu mai băură decât o carafă de whisky, pe care o consumară în doi, cu deplină camaraderie, dar făcură cum propusese Melanie: ca iepurașii! Apoi, procedară precum hamsterii și poneii, precum buburuzele și cărăbușii, revenind, într-un târziu, la minotauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de orgoliu masculin. Porni, oftând, să reconstituie incomoda traiectorie a întoarcerii, trăgându-se din ram în ram, sprijinindu-se cu bastonul în țesturi de rocă ce-și mai dezgoleau rotunjimile din frunzișuri, așezând pas după pas și ascultându-și precipitatele gâfâieli și bătăile nerăbdătoare-i inimi. Când, în fine, se cățără pe muchea platoului Contemporaneității, lumina era atât de difuză și de diminuată, încât ghidul-șofer, cu inel de platină în lobul urechii și flăcăul cu proeminențe musculare ilustre tresăriră surprinși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
arunc venin. Alegerea unui octombrie Ana-Maria Onisei Trei femei. Un bărbat. Și toamna. Acest frame simplu înglobează însă tot ce poate fi trecut la capitolul „dileme“ în viața amoroasă a cuiva. Despărțiri, reveniri, blazări, pasiuni, angoase, duplicități, tandrețuri, gelozii, lentori, gâfâieli, minciuni, adevăruri, tristeți, fericiri, îndoieli, atingeri, îndepărtări... O plasă introspectivă ne întinde unul dintre cei mai importanți autori danezi contemporani, Jens Christian Grondahl, și noi ne aruncăm în plin, așteptând să fim salvați. Cumva, zbuciumul interior al personajului principal (un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
peretele din spatele aragazului, Steluța icnea strângând lingura aia În mână. Trebui să tragă zdravăn Laur ca să i-o smulgă, ferindu-se din calea lui Andrei care o ghida cu mâinile Încleștate de șolduri pe drumul icnelilor și nechezăturilor punctate de gâfâielile lui. Dar mai degrabă ea Îl ghida pe el, cu o legănare arcuită viguros Între flacăra aragazului bătându-i pe pântece și marginea mesei de care se apropia și se depărta dosul ei. Avusese boală s-o dezbrace de tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-se fără oprire - picioare, sâni, coapse, sex... Se pare că bătrânețea pune obsesiile trăite într-o altă lumină. În realitate, n-a fost vorba decât de un pretext ca să pot să schimb o stare pe care n-o mai toleram. Gâfâială Înlăuntrul meu am simțit permanent un gol imposibil de umplut, alternând cu momente de totală indiferență, de parcă aș fi dorit să trec de granițele lumii cunoscute și m-aș fi pregătit, în orice clipă, să-ncep o călătorie mult așteptată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
gol imposibil de umplut, alternând cu momente de totală indiferență, de parcă aș fi dorit să trec de granițele lumii cunoscute și m-aș fi pregătit, în orice clipă, să-ncep o călătorie mult așteptată. Pe urmă însă surveneau banalitatea și gâfâiala vieții zilnice care sfârșeau, încă o dată, prin a mă înghiți, și uitam de viziunea aceea fulgurantă. Topire Se va ajunge la o metamorfoză catastrofală. Toate formele se vor topi într-un fluviu gigantic și geneza o va lua de la capăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fac o plimbare pe munte: "Mă cățăram sprijinindu-mă de ea. Era deci cât se poate de firesc să ne găsim dintr-odată una în brațele celeilalte (sic). Respirațiile noastre se amestecaseră într-un suflu în care se împreunau aburii gâfâielilor. Îi simțeam mâinile cuprinzându-mi mijlocul, umerii, trăgându-mă spre ea. E-o nebunie ce-o să facem, îmi șopti. Însă buzele ei deja le atinseseră ușor pe-ale mele. Capul mi se învârtea cum nu mi se mai întâmplase niciodată
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
un băiat înalt cu chip de latin, cu privirea intensă, care o numește "mica mea prințesă". Acesta îi citește poezii, discută cu ea despre Nietzsche și despre literatură. Curând o sărută și își petrece mâna de-a lungul picioarelor ei. Gâfâielile noastre mă lăsau uluită". "Când îmi săruta pavilionul urechii, apăreau trăsnete pe cer". Când "unele dintre mângâierile lui devin mai lămurite", se simte încă și mai tulburată. Îl iubește cu-adevărat? Tânăra nu poate spune. Jean "o îmbată întrucâtva". Atunci când
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să privească, sedusă de fantasticele reverii ale pictorului. De vreo altă expediție asemănătoare n-am mai avut parte. La următoarea vizită, peste un an, cu greu a mai putut să ne conducă până în preajma stației de metrou. Obosea repede, apărea gâfâiala și se îndeseau senzațiile de sufocare. Era mulțumită, dacă se poate spune așa în starea ei de epuizare, că Marta Petreu se făcuse luntre și punte să-i scoată în colecția "Apostrof" partea definitivată din cartea proiectată, Duminică seara. Pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că nu mai era nimeni în spatele lor. Se opresc să-și tragă sufletul, iar poetul, care nu mai era în puterile tinereții, se prăbușește de tot, în mijlocul trotuarului. — Ești bine, Sachi ? — Un fleac de julitură, domnișorule Cristian, îi răspunde, printre gâfâieli, în timp ce-și șterge sângele de pe bărbie. Am crezut că nu se lasă până nu ne prinde, jur ! râde Mamutu’. — Ei, gata, gata. Să nu ne văităm, domnilor, pentru puțin antrenament ! — Ce antrenament, Sachi, că dacă te prindea jupânul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
este dotată cu vagoane de dormit. Compartimentele sunt cu două cușete, dar destul de incomode. Urmează micul haos al îmbarcării. Nu știu cum se întâmplă că în vagonul nostru urcă mai mulți inși și trece aproape o oră până își găsește locul fiecare. Gâfâieli, blocaje, cârteli de nemulțumire. Cele două zile la Madrid au trecut parcă mai repede decât sejurul de la Lisabona. Semn că începem să ne acomodăm, să intrăm în uzura obișnuită a traseului. În sfârșit, trenul pornește, se lasă întunericul, unii colegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
malul pârâului Ucii până se termină și el, de aici continuând o potecă ce urcă pe firul văii până la Cabana Turnuri, la 1500 și ceva de metri altitudine, iar de aici până la cabana Podragu, după vreo 2.5 ore de gâfâială. De cabana Fata Pădurii și de împrejurimile sale mă leagă foarte multe amintiri pe care le voi pomeni ceva mai încolo, dar să mă întorc la muchia Tărâța și la frumusețile ei. Poteca urcă mai întâi în stânga foarte abrupt vreo
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
nevăzută încearcă să-l îndepărteze fizic pe Alfonso, chiar să-l lovească, în momentul în care încearcă să mă atingă. Alfonso concluzionează că am ceva care mă protejează după care respiră din nou adânc și începe să mă curețe cu gâfâieli ca și cum ar fi la cine știe ce război. Sunt prea șocată după episodul cu lumânarea ca să mai încerc măcar să înțeleg ceva din ce se întâmplă acum. S-ar părea că deși nu am habar despre ce se întâmplă în lumea spiritelor, ceva
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]