259 matches
-
și de la patrie, de la țara și de la pământul neamului tău. ( convins, trist ) De acolo trebuie să vină, de la pământul îmbibat cu sufletul și sângele strămoșilor. (după câteva clipe ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (țipetele pescărușilor se aud foarte aproape, dureros) La început prea gâlgâia totul în mine. Raza vederii era gâlgâire. Așa cum lumina unei lumânări ar arde prea puternic, și ar topi prea repede biata lumânare. (respiră adânc, geme, ca și cum ar plânge ) Pământul ăla, pământul ăla care e cultură, nu e piatră, ori substanță
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
când ară plugul pe plai românesc ară prin sufletul dens care s-a tot depus cu fiecare mort, și s-a bătătorit ca pământul din tindă. Țăranul român când mănâncă pâine, mănâncă suflet. Și la început era atâta suflet că gâlgâia prin mine ca vântul prin fluier. (amintindu-și) Puteam să mă prăpădesc. Vântul ala mă sufla ca pe un fulg. El m-a suflat la Târgu Jiu, de aici la Craiova, și m-a dus ca pe o corabie cu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
sub rafale bat mătănii, cum gem bolnav sub cerul cel buimac când vălmășite-n frunze trec jigănii, îngălbenite gânduri din iatac. Orfeu își plânge iar pe-a toamnei strună iubita lui plecată în Infern și văd prin înserarea verde-brună cum gâlgâie destinul toamnei tern. Cu aripi bete trece-acum prin strune Un alt Orfeu , un alt Orfeu, Cântările-i sunt spumegări nebune... Eu sunt Orfeu...Orfeu...Orfeu Comănești, 30 sept..2013 Leonid IACOB Referință Bibliografică: orfeu / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ORFEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345655_a_346984]
-
las ceva mai în umbră unele aspecte mai întunecate - deși nu le voi uita nici pe acestea - și să scot la iveală cu lumina și căldura sufletului, ceea ce a fost demn de reținut și de transmis peste generații, căci amintirile gâlgâie de atâtea vieți și imagini din trecut, demne de reliefat.” Obiceiuri și ritualuri ale localnicilor țigăneșteni, specifice fiecărui anotimp în parte și care multe astăzi au dispărut, în cartea doamnei Buică prind viață: “Pe vremea copilăriei mele, la lăsata secului
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
Păreți umăr la umăr că trageți la jug- Să urnim carul istoriei, să fim tari- Și vă doare-n cot când ochi-ne plâng Îngâmfarea ați pus-o floare la butonieră La rang de principiu ridicară-ți minciuna Visele voastre gâlgâie și fierb în frapieră Serviți cu cinism viclenia și hoția, totuna- Ne-a ajuns cam de mult cuțitul la os Simțim lama lui împungând carotida Ne-am săturat de jocu-vă tenebros Renunțați, că pierdură-ți partida! Pretextați crize, o ducem
GATA BĂIEŢI, NE-A AJUNS ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355711_a_357040]
-
și-l combatem sistematic, măturând și ștergând cu nădejde, alungând „murdăria” din spațiul nostru civilizat, deși știm prea bine că zadarnică ne e zbaterea. Cu greu își stabilește prin forțe plăpânde firava Românie aseptică câte o insuliță minusculă în oceanul gâlgâind la cheremul naturii, lighioană neîmblânzită, matrice glorioasă din cernoziom plebeu, statornic. De te-ntrebi, față cu efortul cvasi-supranatural, cum Doamne iartă-mă pot ține curat alții, dar noi nu? Doar la hărnicie nu ne-ntrece nimeni, la răstimpuri, când ne
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
Așa am alunecat la venire pe un țipat de glorie, în spasmele materne, învingând moartea sub al carei scut m-am așezat imediat ca să mă simt ocrotita! Puterea mea venea din propria-mi slăbiciune, din strigatul de moarte al mamei gâlgâind de sânge. Nu știu ce m-a înduplecat să rămân totuși, aici. Poate scorpia care m-a îmblânzit, Scorpia mea, Singurătatea...care poartă numele Poesiei... Lașasem libertatea în urmă, închisoarea aceea călduța rotundă, umflată precum balonul, din care sorbeam printr-un soi
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
Adad, mi-a întors spatele de mare culturist și fâlfâindu-și pelerina albă, a trecut prin geam, împrăștiindu-se precum se adunase. Pe pervaz, ploaia încă mă atenționa. Mai aveam câteva ore până plecam la muncă. Pământul se îneca, apa gâlgâia încet, grăbindu-se undeva spre vreun emisar. M-am grăbit spre pat, poate adorm măcar în seara asta, dar mi-am adus aminte ca somnul este un crâmpei infim din moarte și- atunci am închis numai un ochi. Celălalt va
APROAPE DE FINAL de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369476_a_370805]
-
cuib. Ochii creaturii aveau să-i folosească A-Mei la accelerarea procesului de înmugurire. O explozie apropiată, sfâșie una dintre aripi, făcându-i să se rostogolească de câteva ori în aer, gata de prăbușire. Sângele angarului împroșca fierbinte fruntea cercetașului, gâlgâind la fiecare zvâcnire a aripii sănătoase. -- Cred că ultimul lucru pe care am să-l fac pe planeta asta va fi să te duc pe tine înapoi la regina ta! Cercetașul nu răspunse. Simțea în întreg trupul pregătirile din cuib
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
al cărții”; „a permite, sau chiar a încuraja acest troc abominabil constituie, cred, treapta cea mai de jos a degradării culturale a societății noastre”; - Mizerabilul troc al cărții ca monedă penitenciară”). Câteva subiecte aparent exotice ( Femeia cu barbă și Eurovisionul) gâlgâie de umor și satiră șugubeață, dar și de îngrijorare pentru lumea în care trăim ale cărei repere morale s-au șubrezit. În toate aceste editoriale se simte o lumină strecurată difuz, dătătoare de speranță, autoarea făcând trimiteri către Divinitate și
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
epocii românești. . Doi ani mai târziu "Anotimpuri", romanul aventurii aviatice după cel al spațiilor marine, consfințea nu numai prezența unui prozator autentic care lărgea cercul cititorilor - și așa numeroși - ai lui Radu Tudoran. Iar în 1944 - "Flăcările", fresca lumii petrolului gâlgâind pe dealurile Buștenarilor unde Radu Tudoran își va petrece a doua parte a copilăriei și adolescenței, consfințea opera unui romancier cu o viziune tragică asupra lumii, cu o paletă densă reunind multiple formule expresive. În timp ce fratele său, Geo Bogza, s-
RADU TUDORAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354247_a_355576]
-
copt de gând, e suveran, miroase-a clorofilă de departe. Cu luna de pe cer contemporan, privighetori plantează-n zări de carte. Poetul, plin de muguri, mulge oda sătulă de păienjeni și de dor, Dă dracului și turnul și pagoda și gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște flori iar rimele, cochetele! ades le înțarcă de moloz și, dintre nori, aduce miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi
CITEŞTE ŞI VEI VEDEA CĂ POEŢII SUNT,DAR NU EXISTĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357203_a_358532]
-
copt de gând, e suveran, miroase-a clorofilă de departe. Cu luna de pe cer contemporan, privighetori plantează-n zări de carte. Poetul, plin de muguri, mulge oda sătulă de păienjeni și de dor, Dă dracului și turnul și pagoda și gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște flori iar rimele, cochetele! ades le înțarcă de moloz și, dintre nori, aduce miei și zei de pluș în iesle. Poetul, stol de păsări, pune schele să tencuiască vechi figuri de stil. Așijderi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
NU EXISTĂPoetul, copt de gând, e suveran,miroase-a clorofilă de departe.Cu luna de pe cer contemporan,privighetori plantează-n zări de carte.Poetul, plin de muguri, mulge odasătulă de păienjeni și de dor, Dă dracului și turnul și pagodași gâlgâie luceferi din urcior.. Poetul, prin cuvinte, paște floriiar rimele, cochetele! ades leînțarcă de moloz și, dintre nori,aduce miei și zei de pluș în iesle.Poetul, stol de păsări, pune schelesă tencuiască vechi figuri de stil.Așijderi, dă cu praștia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
tineri de succes, băieți dă băieți, adevăratele modele ale noii generații. La sfârșit se comandă câte o bere. Beau, pupând scurt sticla, pe gură, ca în filmele americane cu personaje pozitive, că ălea negative sunt mexicani și beau ca nesimțiții, gâlgâind din sticle nespălate. - Așa-i trendy, bă, vitelor, spune cel ce pare a fi șeful lor, numit Bobby, apoi râgâie și, pătruns de un frison ideatic irepresibil mai rostește una, bună de cartea recordurilor: - Bă, dovlecilor, știți voi care-i
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
trebuit să apună; să fie înecate nopțile de neguri și de lună. A trebuit, dinadins, să plouă, fluxuri de căldură s-aducă secetă; cerul să-mbrățișeze pământul, piatra să ardă, albindu-se cretă. A trebuit toate sevele să văd cum gâlgâie-n frunze și muguri; cum plânge vie de-i prăpăd, savurându-i elixirul din struguri. A trebuit și-o stea să văd cum arde pe cer cu coadă, să mor și să-nviez de-atâtea ori precum Hristos, într-o
A TREBUIT... de GEORGE PENA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358461_a_359790]
-
Stareanațiunii.com și face ocolul lumii. Suntem în plin Shakespeare. Nu ăsta l-a plagiat pe Bacon?!? Cinismul celor de la Kamikaze și Noua Republică (!) m-a luat prin surprindere. Băieții l-ar fi vrut cu găurile la vedere, cu sângele gâlgâind șiroaie, iar reporterii, de tot soiul, să-l întrebe insistent: „Cum vă simțiți, domnule Năstase, cu cătușele la mâini?” Faptul că avem și noi câțiva polițiști profesioniști este de condamnat. N-ar fi exclus să fie dați afară! Se pare
TABLETA DE WEEKEND (6): ŞOCANT ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358150_a_359479]
-
Era foarte surprins să-l audă vorbind despre intențiile sale, pe care nu le divulgase aproape nimănui. Dar acum ți s-a tăiat cheful să mă târăști iarăși prin tribunale. Nu-i așa? Un hohot de râs abia stăpânit îi gâlgâia zdrahonului în fundul gâtlejului. Nu-mi pasă că a mierlit-o Domide. Nicio pagubă! Oricine de aici ar fi mai mult decât bucuros să-i ia locul. Și fii atent, adăugase cu vocea mai scăzută, dacă nu-ți bagi mințile în
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
naiul să vă cânt. a început să bată vânt peste amintiri duioase, hai, ieșiți afar din case, primăvara să vă cânt! a deschis ochii în soare, cu destinul în spiral, a venit fără egal primăvara vrăjitoare. curg fântânile prin mine, gâlgâind izvoarele, luminează soarele raze dulci, raze divine. noaptea stelele scânteie, parcă-s niște lampadare, luna cade în izvoare în culori de curcubeie. natura a-nverzit caisul cum cos femeile pe ii cadrane dragi de veșnicii punând în ele dorul, visul
GLAS DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359337_a_360666]
-
-o ramură de spini. Dacă-mi lipesc urechea de cimentul celulei,/ ascult, ascult/ cum sângele temniței, ca un mare tumult,/ ca un geamăt abrupt,/ curge pe dedesupt,/ curge torent de veninuri amare,/ ținut în pământ sub zăvoare./ Sângele temniței, prizonier,/ gâlgâie`n cruntă durere/ pe sub piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
degetele lui butucănoase și puternice s-au încleștat în jurul palmei mele, și prin mână mi-a trecut o furnicătură ciudată, făcând-o să se umfle pe osul brațului, ca și cum McMurphy mi-ar fi împrumutat propriul lui sânge. În mâna mea gâlgâia sângele și puterea.’’ Brom, ca și ceilalți pacienți, de altfel, este cutremurat de prezența acestui om. În film toate acestea se reduc la un “How!” aruncat de McMurphy aproape în batjocură. Dar nu mi-aș fi imaginat vreo altă figură
Mirela Teodorescu – Cronică de film: Zbor deasupra unui cuib de cuci () [Corola-blog/BlogPost/339535_a_340864]
-
acela de a face păguboasă reclamă unui sfânt, care nu a scris, a vorbit unor oameni, și a fost surprins în aceste momente de genială expansiune spirituală. Cartea aceasta are simplitate, are oralitate, are părintească dojană și mânie și mângâiere, gâlgâie de viață și sinceritate. Este un compendiu de verticalitate. Ce să fac ? mă întreb și eu. Să o redau - în totalitate - cu sublinierile mele, nu pot. Atunci aleg un orizont de timp în care îmi este frică să cred, al
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
momentu-acela să-l glorific. Din tălpi în creștet ne-au fulgerat fiori Și basmul și-a urmat un curs atipic, C-un arsenal de întâmplări prolific, Mustind de farmec, suspansuri și culori. Pluteam fericiți pe înălțimi astrale, Setea de zbor gâlgâind în artere, Azurul îl placam cu albastre dale, Să nu-ți intre vreo aripă-n sandale. Dragostea ne era unica avere Și speram că-i ultima care piere. ZBOR Prin pustiu, tu îmi ești fântână, De-aceea de moarte n-
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
imenși și unsuroși) începe meciul. Mătușa dă să spună ceva, dar volumul televizorului, parcă din proprie ințiativă, crește simțitor: „- O întreagă generație așteaptă...O întreagă generație trebuie...O întreagă generație merită să poarte un nume: Mutu!” Mamaie, dă în râs. Gâlgâie. Râmâne fără aer și, la ceva vreme după, reușește să horcăie știrb: - Așa ca primărie...La primărie! Mutu, laaa primărie! La primăriiiiie!... Ce te-a mai votat proștii...Tot satu’...La primărie! Mutu, laaa primărie... Am fi plecat, era clar
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
La unele dintre ele am apelat si eu cu succes, oftalmologie, stomatologie și cea mai recentă dintre bube:ortopedie. Într-o zi, genunchiul meu drept a început să plângă. Pe mutește, puțin câte puțin, până a umplut un burduf care gâlgâia greu la fiecare pas. Pe stângul îl durea la fel când îmi mai lăsam greutatea în el, dar s-a ținut mai tare și n-a vărsat o picătură. Am mai avut acum niște ani apă la cot. L-am
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]