88 matches
-
985 lei); vană Dn 150 (val. =3.665.252 lei); apometru Dn 200 (2 buc., val.=51.670.000 lei); apometru Dn 150 (val. =19.749.999 lei)". - poziția 462, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Adresa: Gâlma Moroieni. Clădire zidărie cărămidă. Achiziții în anul 2000: aparat clorinare (val.=44.480.410 lei)", coloana 5 se modifică și va avea următorul cuprins: "44.480.410". - poziția 468, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Localitatea Fieni
HOTĂRÂRE nr. 1.975 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164763_a_166092]
-
Str. Justiției, S - Calea Domnească"; - poziția 437, coloana 5 va avea următorul cuprins: "valoare clădire = 288.555 lei, valoare teren = 42.596 lei"; - poziția 438, coloana 2 va avea următorul cuprins: "VIII. Clădiri aflate în administrarea Consiliului Județean Dâmbovița - C.J.F.P.P. Gâlma"; - poziția 438, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Gâlma, comuna Moroeni. Imobilul este format din: - trei clădiri (pentru cazare P+1, cantina P și corp C P+1 cazare și masă), - centrală termică, - cabină portar, - depozit combustibil subteran, drum
HOTĂRÂRE nr. 166 din 14 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului D��mboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.975/2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187955_a_189284]
-
avea următorul cuprins: "valoare clădire = 288.555 lei, valoare teren = 42.596 lei"; - poziția 438, coloana 2 va avea următorul cuprins: "VIII. Clădiri aflate în administrarea Consiliului Județean Dâmbovița - C.J.F.P.P. Gâlma"; - poziția 438, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sat Gâlma, comuna Moroeni. Imobilul este format din: - trei clădiri (pentru cazare P+1, cantina P și corp C P+1 cazare și masă), - centrală termică, - cabină portar, - depozit combustibil subteran, drum parcaj și teren sport, - rețea alimentare energie electrică, - rețea apă
HOTĂRÂRE nr. 166 din 14 februarie 2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului D��mboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, precum şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.975/2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187955_a_189284]
-
public al comunei Săulești *Font 7* Anexa 20 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Scoarța *Font 7* Proprietate publică a H.C.L. nr. 30/2008 Vîrjan Nicolae; H.C.L. nr. 30/2008 - Boanta Elena; Arsenie Constantin; Mincea Alexie; Gîlma Alexandru; Stăiculescu Petre; Stăiculescu Petre Anexa 21 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Stoina *Font 7* - Pârâu Păișani Anexa 22 COMPLETĂRI la inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Țânțăreni *Font 7* Lățimea părții carosabile
HOTĂRÂRE nr. 534 din 6 mai 2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 973/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213245_a_214574]
-
să pot continua lupta, să nu las atâția oameni în suferință. Am probleme mari de sănătate, de 13 ani am o erupție pe piele de la stres, nervi, agitație, uitați, am mâinile mov, se vede. Mi-a ieșit cu timpul o gâlmă în spate, care crește de la o zi la alta, nu mă duc încă la doctori că mă sperie, vreau mai întâi să rezolv cu casa, dar o să merg. M-a afectat foarte tare povestea asta, am ajuns la 30 kg
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
sanatoriu. Dealul La În, cu înălțimea de 798 m, este așezat de o parte și alta a pârâului Clincioaia. Prin formă, și orientarea să, dealul este propice amenajării, pe panțele de est, a unei părții de schi cu telescaun. Dealul Gâlmei, a cărui înălțime, de pește 880 m, domind panoramă văii Ialomicioara și a satului Dealu Frumos. De pe culmea de sud-est a dealului se poate admira o parte din comuna Pietroșița și orașul Fieni. În prelungirea de nord a dealului se
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
admira o parte din comuna Pietroșița și orașul Fieni. În prelungirea de nord a dealului se întinde Plaiul Oilor, la începutul căruia se mai păstrează rămășițele unei cruci de piatră, ridicate în anul 1945 de Nicuta Mocanu, din satul Ferestre. Gâlma Brebului. Este dealul cu altitudinea cea mai mare de pe raza comunei Runcu. Aflat în partea de nord a satului Brebu, cu înălțimea de 887,5 m, el dominând de departe o bună parte din Valea Ialomicioarei și așezările învecinate. În
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
perimetrul așezării se află și alte dealuri mai mici cum sunt: Vârful Fetei sau al Fetiței, Poiana Lacului, Vârful lui Ene, Dosul lui Gheorghe, Colții Baciului, Muchea Catinei și Vârful Lilei. Altitudinea maximă a dealurilor runcene este dată de vârfurile Gâlma din nordul satului Ferestre, de pește 886 m și Gâlma Brebului, cu înălțimea de 887,5 m. În general, înălțimea dealurilor scade progresiv către sud, vârful Tamaslacu Runcului având cota cea mai mică, sub 400 m. Vom încheia succinta prezentare
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
sunt: Vârful Fetei sau al Fetiței, Poiana Lacului, Vârful lui Ene, Dosul lui Gheorghe, Colții Baciului, Muchea Catinei și Vârful Lilei. Altitudinea maximă a dealurilor runcene este dată de vârfurile Gâlma din nordul satului Ferestre, de pește 886 m și Gâlma Brebului, cu înălțimea de 887,5 m. În general, înălțimea dealurilor scade progresiv către sud, vârful Tamaslacu Runcului având cota cea mai mică, sub 400 m. Vom încheia succinta prezentare a dealurilor runcene, subliniind farmecul și bogăția livezilor și pajiștilor
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
și ațiganii mai sus-ziși, iar după moartea ei să fie sfintei mânăstiri de ocină și de ohabă..."” (Leonăchescu, 2001). La 16 aprilie 1533 sunt menționate hotarele moșiei Stroești cu toponimele aflate și azi în uz: „"de la piscul lui Vlad până la gâlma Mălinișului și până la piscul Șcheaului din sus și de aici, drept la gura Cernețiului și de aici, pe vale, până la piscul lui Giurgiu și de la piscul lui Giurgiu până la culme și de aici, pe culme, până la obrăjia Boului și de
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
gura Cernețiului și de aici, pe vale, până la piscul lui Giurgiu și de la piscul lui Giurgiu până la culme și de aici, pe culme, până la obrăjia Boului și de aici la piscul Gorunetului din sus și de aici pe culme până la gâlma Păișului și de aici, peste obârșia Călugărului și de aici până la obârșia lui Pătru și de aici, tot pe culme până la stejar, la obârșie pe drumul Târgului și de la stejar până la muchia Strâmbei și până hotarul Costeștilor și de aici
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
La origine este un culoar tectonic în care eroziunea diferențială s-a grefat puternic scoțând la iveală multe particularități morfologice. Culoarul este împărțit în trei sectoare: cel nordic situat între Bran și culmile din centru, sectorul central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor, cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
s-a grefat puternic scoțând la iveală multe particularități morfologice. Culoarul este împărțit în trei sectoare: cel nordic situat între Bran și culmile din centru, sectorul central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor, cheilor, lapiezurilor, abrupturilor calcaroase și circulația carstică. În cadrul sectorului sudic al culoarului se întâlnesc trei depresiuni: Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței și Rucăr. Depresiunea Dâmbovicioara este situată la confluența dintre Valea Izvorului și
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]