139 matches
-
acest om care mă va ajuta cu divorțul. Întotdeauna seara mă fascina orașul, mergeam pe jos să-i respir aerul rece și să-i iau pulsul, era ora întâlnirilor, fete grațioase răspândeau în jur un aer tineresc de sărbătoare cu gânguritul lor de porumbițe, îmi părea rău că nu mai sunt la vârsta lor să-mi încep viața aici, fără amintiri și fără remușcări, s-o încep cu astfel de întâlnire cu una dintre aceste fete fermecătoare, într-un cămin sfânt
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
pot să te-nfrunt!”; „La Gura Portiței păsări de jad își culeg aripile cu gesturi obosite de zbor. În chilia mea, disperat, mătur în grabă cuvintele de pe covor. Și apuc să tac!”; „Și eu voi auzi din groapă cântul, cel gângurit de păsări și culoare, țipătul bufniței mâna-mpietrește, rana din sânge, ah, cum mă doare!” Și în Evanghelia Tăcerii, ca, de fapt, în toate volumele poetului, sunt prezente animalele ca simboluri ale principiilor și forțelor cosmice, materiale sau spirituale, având
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
pentru insolit refugiu. Unul cu atît mai regenerator, cu cît se voia lăsat la marginea zgomotului totalitar. De altfel, frazele sumare de pe dosul ilustratelor asta și intenționau: să se sustragă urgențelor asurzitoare și să se complacă (laș?) în solipsist gîngurit. Gînguritul insului evadînd din atelierul de pe Armeană, în ale cărui mari ferestre bătea insuportabilul toboșar al timpurilor noi. Așadar cele patru ilustrate, pe rînd. Cu la fel de laconice adnotări (în paranteză), acum datate. 1. "Vedere din port", cu un vas impozant, acostat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
generalizare, constanță/stabilitate, constrângere și, în același timp, transmitere la un subiect la altul. NOTĂ. În teoria lui Jean Château, jocurile cu reguli se opun celor fără reguli: jocuri fără reguli: jocuri ale inteligenței concrete (jocuri funcționale vezi, de exemplu, gânguritul, încercările de a merge ale bebelușului etc.; jocuri hedoniste când bebelușul caută un rezultat deosebit, inedit, al acțiunilor sale; jocuri de explorare în căutarea noului; jocuri de manipulare activitatea funcțională este acum orientată către obiecte), jocuri de afirmare inferioară a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
primordială: mamă, tată, copii, bunici, moși, mătuși, prieteni. E rădăcină, filiație, amintire, proiecție, e loc al Întâlnirii dintre cei care au fost și cei ce sunt, un loc al joncțiunii trecutului cu prezentul, spațiul În care te manifești prin primul gângurit, iar apoi Îți dai duhul. E un axis mundi, centru al universului din care totul poate fi revalorizat, pregustat. E sălașul iubirii față cei de jos și față de Cel de Sus. E refugiu și perimetru al regăsirii sinelui și al
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
changements de registre et de termes mal choisis qui affectent la poéticité du texte cible. 5. 2. 2. Simplifications et changements sémantiques Nous avons identifié dans notre corpus des simplifications du message source qui mènent parfois à des démétaphorisations : " cu gângurit de aur " (" avec un gazouillement d'or ") " en gazouillant " (Din copilăria mea/De mon enfance) (Villard, 2008 : 71). La métaphore source fait référence au son produit par un oison. Le traducteur supprime le déterminant " d'or " qui suggère à la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
păstor doi prunci, care urmau să fie crescuți izolați, într-o colibă goală a stânei, fiind alăptați de capre. Suveranul voia astfel să afle „care va fi prima vorbă pe care o vor rosti copiii, după ce vor trece de vârsta gânguritului fără noimă”. Într-o zi, după vreo doi ani de completă izolare, cei doi copii au început să strige cuvântul bechos, care înseamnă „pâine” în limba frigiană (19). „în acest fel - conchide Herodot -, încredințați prin dovada faptelor, egiptenii au căzut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în care copilul își întrerupe suptul pentru a zâmbi ca răspuns la discursul afectiv al mamei. Ulterior, pe la 4‑5 luni, copilul înțelege unele aspecte ale comunicării după mimica și gestica adultului. Cu timpul, comunicarea nonverbală se subordonează comunicării verbale; gânguritul constituie forma incipientă a vorbirii care cuprinde mai întâi vocale neclare, apoi acestea devin clare (a, e, i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cuprinde mai întâi vocale neclare, apoi acestea devin clare (a, e, i, o, u). După 4 luni se produc articulări de vocale cu consoane și diferențierea lor. În jurul vârstei de 5 luni începe procesul de lalațiune ca fază superioară a gânguritului care se traduce printr‑o intensă emisie de repetiții de silabe. Spre sfârșitul lunii a zecea interesul copilului este evident îndreptat spre cuvinte care devin elementele cele mai importante ale adaptării și comunicării. Toate aceste observații sunt elemente relativ comune
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
doar imaginează, e străină nonsen sului, am face iarăși din ceea ce socotim realitate un reper 116 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 104. exclusiv. Wittgenstein adaugă într-o paranteză: „Nici o poezienonsens nu este nonsens în felul în care este, să zicem, gânguritul unui copil.“ Recitind această spusă, înțelegi că termenul „nonsens“ este acum eliberat de o veche accepțiune, for mală sau indiferentă. În același timp, destule propoziții pe care le socotim cu sens se pot dovedi lipsite de sens. Cel care spune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
întrucât doar imaginează, e străină nonsen sului, am face iarăși din ceea ce socotim realitate un reper 116 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 104. exclusiv. Wittgenstein adaugă întro paranteză: „Nici o poezienonsens nu este nonsens în felul în care este, să zicem, gânguritul unui copil.“ Recitind această spusă, înțelegi că termenul „nonsens“ este acum eliberat de o veche accepțiune, for mală sau indiferentă. În același timp, destule propoziții pe care le socotim cu sens se pot dovedi lipsite de sens. Cel care spune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
azi un alt remember un alt fulg ce va face loc printre pașii grei de vise pe pământul negru-ntins pe fața albă a primului cuvânt două steluțe aprinse un surâs și cerurile se deschid în inima ta cu primul gângurit auzit la pieptul mamii suav colind alunecând ușor în diminețile fără margini când seara se-aprind felinare, o carte, o pagină ninsă în gând și un zâmbet de copil... Mădălina DONOS <biography> Sunt elevă la Colegiul National Mihai Eminescu IAȘI
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Amintire indiferent de vârsta celui care le deapănă. Amintiri nu numai de poeți și scriitori evocate, ci de orice muritor care a simțit dragostea față de cea care l‐a purtat în pântece, l‐a legănat, i‐a vegheat și călăuzit gânguritul, călcatul primilor pași, primele cuvinte, primele litere sau cifre puse în operă, legătura și descifratul cuvintelor, a rugăciunii, drumul în viață. Cu urcușurile și coborâșurile lui. Bucurii când se întrevăd piscurile, îngrijorările și lacrimile coborâșurilor, nu întotdeauna anunțate ori prevăzute
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
mese. „Faceți cumva aluzie la cei prezenți?” Întrebă Bikinski. „Păi ar avea vreun rost să-i zgândăr cu vorba mea pe cei absenți?” Spunând acestea, starea de depresie a lui Noimann se accentuă. Ciripitul vrăbiilor, pleoscăitul apei din havuz, precum și gânguritul guguștiucilor ce se fugăreau, umflându-și mereu gușile, pe acoperișul de olane al terasei Îl aduse Într-o stare de muțenie. Noimann se pleoști și se adânci În sine. Ceilalți Îl Întrebau câte ceva, dar medicul Îi privea absent. La ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cu Încetul, buna dispoziție Îi reveni. Nu-l mai indispunea acum nici mirosul de mici, nici zarva de la mesele din jur. Conversația, nu se știe de ce, Îi părea din ce În ce mai vie. De altfel, și dinspre havuz venea o răcoare plăcută, iar gânguritul păsărilor Îi crea acum o cu totul altfel de dispoziție. „Cui pe cui se scoate”, gândi Noimann. „Probabil”, Își spuse el, „dacă n-aș fi făcut această glumă oarecum macabră, atunci m-aș fi simțit În continuare deprimat...” Veselia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
127 și nimic nu‐ți tulbură chipul ascuns. Dar ele, mamele muritoare, în chinuri grele, cu țipăt, născutu‐ne‐au. Plânsetul le‐ ai dat, ca limbă a bucuriei, și dorul, sunet al zilelor mari . În leagăn mic legănatu‐ne‐au gânguritul, ah, legănate și ele de tine cu cerești, secrete mișcări, sub mute rotiri, aceleași de secole‐ntregi. Trecerea‐i drumul spre tine. Moartea - o formă a înțelegerii noastre. Ci singură strigând mereu după mine, mama s‐ a stins, acolo, sub
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fiii ! Victor Eftimiu (n.1889 - d.1972) „Eu sunt patriarhul bisericii ortodoxe, iar Victor Eftimiu este patriarhul poeziei românești.” Prea fericitul Patriarh al României. Iustinian (Bârladul odinioară și astăzi, p.819) MAMA Cât e de drag cuvântul sacru «mamă» ! Un gângurit când pruncul vrea s‐o cheme, E lângă noi, în clipele supreme, Din leagăn pân‐la cea din urmă vamă. Din veșnicii, ca focul unei steme Își flutură a dragostei maramă ... Păstrează‐ i chipu‐ n aurită ramă 131 și de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
despre pregătirile noastre? Nu se poate sși cu certitudine, sectorul era oricum protejat, Liakov Îl Încredințase unuia dintre ofițerii săi cei mai iscusiți. Rațional, Fazel ordonă fără Întârziere Încetarea operațiunii, ceru să se dea semnalul de retragere, un soi de gângurit prelung; combatanții dădură Înapoi. Câțiva, Între care Moore, erau răniți. Unul singur nu se Întoarse. Baskerville. Fusese omorât fulgerător, Încă de la prima salvă. Vreme de trei zile, Tabrizul avea să trăiască În cadența condoleanțelor, condoleanțe discrete la Misiunea Presbiteriană, condoleanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
dintre noi este prea mare; important este să închid ușa după mine, speriată, dar fericită, ce părere are el, că mă face nefericită, iar eu nu i-o întorc, am impresia că aud în spatele meu un plâns ușor, întretăiat, ca gânguritul unui copil, dar nu mă răzgândesc, nu-mi pare rău, să-i pară lui rău de data aceasta. Nu ai uitat nimic, întreabă el, autoritar, gata să preia controlul și acum, lungit pe bancheta din spate, iar eu răspund cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
portofelul, îmi spune, eu sunt Zohara, și coșul ei începe deodată să se miște, ea scoate de acolo o fetiță micuță și începe să o alăpteze stând în picioare, ținând-o strâns în brațele ei slabe. Gâtul fetiței eliberează un gângurit zgomotos plin de plăcere, iar eu sunt uimită, cum de iese atât de mult lapte din pieptul acesta plat, o privesc mirată și suspicioasă, oare va putea să ne salveze? Pare că ea însăși are nevoie de salvare mai presus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
așa cum iarna nu vezi mai departe de doi pași prin viscol ? Exclamațiile de aprobare ale tânărului îi aduc mulțumirea că a fost înțeles. Iar canaturile ușii se aud, în sfârșit, deschizându-se. Brusc, pătrunde în salon forfota îndepărtată a casei, gânguritul Sophiei (la telefonul din hall), o exclamație uimită - dar Titi Ialomițeanu a încetat să mai fie atent ; nu dintr-un exces de bună creștere, ci pentru că zgomotele apropiate îl bucură mult mai mult. Ușorul scârțâit familiar al măsuței de servit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
noastre profilate noaptea pe peretele roșu al livingului. Noi mergând prin casă, în tot soiul de pași ciudați - ritm de vals, mers încet, mers rapid, legănat -, așa cum dictează corpul lui Eric și plânsul sau suspinul lui Eric, și râsul sau gânguritul lui, și căderea lui în somn în brațele mele, cu cea mai mare încredere pe care un corp a avut-o vreodată într-altul. Și spun corp pentru că noi încă suntem un singur corp. Un corp inteligent, cu gânduri-senzații. Suntem
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
în dulapul lui, plecă de la școală și coborî spre Sauchiehall Street, unde trotuarul era aglomerat și se putea simți anonim. își cumpără o plăcintă de la lăptărie și, mîncînd dus pe gînduri, o luă pe Sauchiehall Lane, care era liniștită, în afară de gînguritul porumbeilor care mai ciuguleau din cînd în cînd printre pietrele pavajului. Dimineața aceea fusese ca prima zi în orice școală. îi crease un sentiment de anxietate, de programe supraîncărcate și serbede, de minți conduse spre diverse rutine. Nimic nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tremuratul ritmic al crengilor așternute pe jos și după foșnetul veșmântului său de in mi-am dat seama că se afla, cine știe de când, la câțiva centimetri de noi; mai mult ca sigur, clătina din cap și țopăia acolo, ascultând gânguritul Zenobiei; în plus, poate vedea tot ce vedeam noi în centrul peliculei, poate că ne rodea și ierburile, ne murdărea mica latrină sau, ce era mai grav, se încălzea în cele mai intime cârpe ale noastre. „Ascultă, scârnăvie“, i-am
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
miezul aprins de hibiscus făceau alt amalgam, dar el nu le știa chiar pe toate. Maică-sa și cumnatele ceruseră roibos îndulcit cu vanilie și asprit cu o urmă de sâmbure de cireașă. Era în paradisul mirosurilor peste care trecea gânguritul femeilor, ca o briză. Omar simțea asta drept muzică. Atunci, în Kerman, auzise cântatul unor voci care nu există decât între sufletele pornite în aceeași călătorie. După ceai, sosiră bărbatul și femeia lui farhavită să îi ducă la Turnul Magilor
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]