122 matches
-
ce s-aude. Un asemenea om face cucoși de hârtie și-i pune să joace comedie pe masă, e-nstare să-ți spună dacă o muscă surâde, ce planuri diplomatice îmblă pin capul unui painjen, ce idei asupra lumei are un gânsac. Și dacă-ți spune vo anecdotă or vo istorie, ea se-ntîmplă totdeuna pe terenul naturei minime. Dacă o foaie de trandafir a căzut pe un gândăcel smălțuit, a fost cu intenție... regina a aruncat batista, în taină, uimitului ei servitor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
păr de vacă, de bou/ Păr în păr Păr de cal, păr de iapă/ Păr în păr/Păr de mâță, păr de motan/ Păr în păr,/ Păr de găină, păr de cocoș/ Păr în păr,/ Păr de gâscă, păr de gânsac/ Păr în păr,/ Păr de ghițá, păr de ghițăl/ Păr în păr,/ Păr de nouăzeci și nouă de neamuri/ Să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare/ Să rămână Tinca curată și luminată/ Ca argintul strecurat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind purtate și de către generațiile din ziua de astăzi. Enumerăm, spre exemplificare, o parte din poreclele întâlnite în zona Onceștiului: Aruxandei, Oacă, Amaziliței, Cioric, Haplea, Briciu, Șotroagă, Gheoguța, Ciocănel, Veneticu, Ghebosu, Șchiopu, Floșcanu, Buzatu, Mustăciosu, Vulpoi, Munteanu, Iepure, Iepuroaica, Chițâgoi, Gânsac, Broscoi, Olteanu, Acrișor, Băbuță, Bâzgoi, Bursuc, Cap de Cal, Cartofoi, Ceas rău, Chioru, Ciorsoi, Covrig, Fleașcă, Pârțoi, Piciu, Butelie, Tuluc, Țâganu, Turculea, Vrăghioi, Zdrea, Sugurel, Ciot, Mocanu, Lungu, Pruna, Boureanu și Belciug. După cum arată academicianul Iorgu Iordan, „toponimia poate fi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copiii să învețe sau să facă ceva ce nu le place. Acest lucru îl considera un abuz, un atentat la libertatea individuală. Niciodată nu-și va da copiii pe mâna vreunui preparator, care să-i îndoape forțat cu cunoștințe, precum gânsacul pus la îngrășat. În calitate de părinți, vor veghea ca generația nouă să nu repete nenumăratele greșeli făcute de ei. Dar cine să aibă grijă de copii, în timp ce părinții își îndeplinesc sarcinile la locul de muncă? Cine îi vor ajuta la lecții
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
admirație; albă; animale; apreciere; aripi; aur; bec; bun; bună; bunica; bunici; cacao; carte; carul; cerc; cheală; creață; creier; cucurigu; cuibar; curcă; de curte; delicioasă; desene animate; difterovariolă; domestic; domestică; durere; ea; fiartă; ficat; fricoasă; fuge; fulg; galbenă; găină; găinaț; gălăgioasă; gînsac; grasă; grill; gustoasă; hamster; iarbă; ie; isteață; îmbătrînire; încălțată; înceată; mamă; mică; moartă; moarte; monstru; mort; moțată; neagră; nu; oală; ouă; ochiuri; ogradă; ouătoare; pălăvrăgeală; pasăre casnică; cu pene; fără pene; perne; pestriță; piele de găină; piept; pistol; prăjită; prăjitură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deschis; desfrînare; dezamăgită; dezbrăcat; dezolare; dezonorat; dobitoc; durere de cap; dureros; de el; emoționat; etica; eveniment; expresia feței; faimă; familie; fapt rușinos; fapte; farfurie; fără; fără curaj; fără simț; ferit; firav; foame; a fost; frumoasă; frumos; fugă; furt; gafă; gest; gînsac; gol; grea; greșeli; greșit; greu; haine; hoț; iertare; ignoranță; incomoditate; inovație; inutilă; ipocrizie; îmbujorat; închis; încleștare; îndrăzneț; însărcinată; învinuit; jena; jenare; laudă; lenevie; lipsă de curaj; lume; mama; medic; mică; mincinos; minciuni; minte; mîhnire; modestie; mohorîre; moment; multă; mulțime; mustrări
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o coadă, este făcut după fată, iar de va rotund, după băiat. Ca o femeie să facă o dată copil și apoi fată, e bine ca, cînd se duce să-și facă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la neamuri, după moarte îi bagă pietre și o undrea* pe buric, și atunci zice poporul că nu mai poate învia. Se zice că peste mormîntul unui strigoi e cu neputință a face să treacă un armăsar negru ori un gînsac. Ca să se știe dacă un om s-a făcut strigoi, se duce un cal armăsar și se trece peste mormînt; cînd calul nu vrea să treacă, dovadă că omul din acea groapă s-a făcut strigoi. Mai ales în noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și doi boi frumoși pe care vrea să-i schimbe pe alții mai mici, iar cu banii rămași să-și cumpere un car. La îndemnul fratelui său, pleacă la târg, schimbă pr rând boii cu un car, o capră, un gânsac, o pungă goală. Întors acasă, fratele său rămâne uimit de nepriceperea lui Dănilă, îi împrumută totuși, carul și boii pentru a merge la pădure, dar doboară un copac peste ei; fură iapa fratelui ca să fugă în lume, ajunge la un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-și vinde boii pentru a-și cumpăra alții mai mici și un car, pleacă spre târg și face tot felul de tranzacții păguboase, schimbând boii pe un car care merge singur la vale, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă. Apoi, cerându-i fratelui său, după obicei, boii și carul, merge în pădure să ia lemne, se rătăcește, aruncă cu toporul în niște lișițe și-i cade toporul în heleșteu, sălașul dracilor. Pierde boii și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
boii pentru a-și cumpăra alții mai mici și un car, pleacă spre târg și face tot felul de tranzacții păguboase, schimbând boii pe un car care merge singur la vale, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă. Apoi, cerându-i fratelui său, după obicei, boii și carul, merge în pădure să ia lemne, se rătăcește, aruncă cu toporul în niște lișițe și-i cade toporul în heleșteu, sălașul dracilor. Pierde boii și carul fratelui
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
să scap de râia asta.” [...] Bun întâlnișul, om bun, zise Dănilă. Cu binesă dea Dumnezeu! Nu vrei să facem schimb, să-ți dau capra asta și să-mi dai gâsca? N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i gânsac: l-am cumpărat de sămânță. Da dă-mi-l, dă-mi-l! că-ți dau și eu o sămânță bună...[...]” (Dănilă Prepeleac, p. 177-178). Dialogul scoate la iveală adesea un contrast care există între starea socială a personajelor și limbajul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Și astăzi mai păstrez într-un buzunar al rucsacului, ca amintire, câteva bombonele colorate, ca niște biluțe. Zic, ca amintire, pentru că în anul următor n-am mai avut cui da bombonele, bobocul, care acum ar fi trebuit să fie ditamai gânsacul, n-a mai apărut deloc, nici cu cârdul și nici singur. Și atunci, am înțeles. Temerea noastră se adeverise sau, pur și simplu, pentru a nu-l pierde, stăpânul lui îl tăiase. Mare păcat! Și ceva mai târziu, peste vreo
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trăiești astfel, încît când te vei stinge Să părăsești zâmbind amicii, ce te-or plânge. IMITATORII (Pfeffel) Și prefăcut în lebădă la Leda Zeus pornește; Ar vrea să fac-asemenea un tânăr, ce iubește. Amicul nostru cel posac Se duce - ca gânsac. AUTOR ȘI EDITOR (Pfeffel) E. De ce așa de trist, obscur? A. Ah! un nemernic mi-a furat Poemul meu neimprimat! E. E. Sărmanul fur! LEOAICA ȘI SCROAFA (Pfeffel) Ca mine-n toată lumea nu-i O mamă, care s-aib-atîți copii - Scroafa
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cânta cuiva vecinica pomenire! țesală - seceală De 3 ori 30 90 și cu 50 fac o sută... nu șchioapătă capra de-o ureche! Toamna se numără bobocii. Multe: "ține fine! na cumătre! " miea - miele - miel - miei burlac - fătălău / cotiugă - potâng gânsac răsteu / rudă * - oiște - proțap lambă *, leucă 2307 pe șleau - mai pe de rost de-a șederea cât de-a-ndeletea [CUVINTE RĂZLEȚE] [SUBSTANTIVE] 2255 surghiun 2257 prispă vechitur[i]* șiruri sămîncer 112 {EminescuOpXV 113} 2258 merinde, drojdii prostiri hoștină 2259 bărbăcari [sg.
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prindere, apucare, reținere, fiind exprimat de n. Românescul ghindă denumește fructul stejarului, care conținea hrana omului primitiv; gândac, sufixat cu -ak, denumește o specie de insecte, inclusiv viermele-de-mătase, având ca bază faptul că ele rod, ronțăie hrana bucățică cu bucățică; gânsac își trage denumirea de la faptul că ciupește, ciugulește; a zgândări, „a irita, a răscoli”, adică „a scobi în interiorul a ceva”. Cf. lat. gomphus (γόμφος) care însemna ceva de prins, de strâns: „țepușă, cui, șurub”; fr. gond „balama” este piesa de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de șampanie, cutii de bomboane și țigări cartonate. Eram totdeauna de serviciu, atât când avea clienți, cât și după aceea. Presupun că tăiai lemne, cărai apă...Nu-i așa!? se interesă Vladimir. Băutorul cu ochi mari, triști, verzi ca la gânsac, zâmbi amarelor amintiri, clătinând din cap: Asta n-ar fi fost mare corvoadă pentru un moldovean ca mine, neam vârtos de dincolo de Prut. Aveam de îndeplinit slujbe mult mai grele... Tuși îndelung, trase nervos din țigară de câteva ori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zise: Doamna era exhibiționistă, sublinie el o intimitate anume, pe când își ținea pleoapele coborâte strâns, ca și cum ar fi vrut să se cufunde într-un somn greu. Constatând că nu e suficient de enunțiativ, omul cu ochi verzi și triști de gânsac, deschise pleoapele, relatând mai departe: Doamna era exhibiționistă... Adică, avea pornirea de a se dezbrăca în fața a cel puțin unui bărbat. Adesea, neavând la îndemână pe alți spectatori, ad-hoc, mă considera folositor pe mine. Pe mine, un copil speriat, străin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Era, dacă vreți, un fel de împăcare cu toată lumea. Am fi fost de acord cu iertarea păcatelor tuturor, indiferent de dimensiunile și numărul lor, acumulate de la naștere. La ieșirea din comuna Ruginoasa un cîrd de gîște conduse de un falnic gînsac trece drumul tacticos, fără grabă. Sub îndrumarea șefului, cîrdul mergea prea încet și, văzînd că am oprit, furiosul sultan mi-a tras vreo două înjurături, adică vreo două găgăituri. Scuzați, șeful, îi răspund supus. Acceptînd scuzele mele se grozăvește la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
termeni esențiali: de frumos și de a visa. Strălucirea rostuită în operă este frumosul spune Heidegger frumusețea este unul din felurile în care ființează adevărul 23. Dar care adevăr ? ne imaginăm că ar întreba Eminescu, cel văzut clar de un gânsac sau cel abia întrevăzut ca printr-o negură de Kant24?... Cel văzut de Kant, evident: lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru 25, iar această lume, spune poetul poeților (Hölderlin) într-o scrisoare din ianuarie 1799 adresată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cel negru al tătâni-său , cu fața albă și gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, cânele de la stână, pe care îmbla și călare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai mult. Toți căutau, cu ochii mijiți pe cer, stolul. Țipătul gâștelor se apropia tot mai mult până ce li se păru că-i chiar deasupra lor. Apoi, trecu prin dreptul lunii un șirag negru, alungit, desfășurat în două șiruri de gânsacul din frunte. O clipă, gânsacul conducător intră în cercul de lumină al lunii, ca o cruce neagră, care-și desfăcea și-și închidea brațele, apoi trase după dânsul, cele două șiruri în afara lunii, pe cerul întunecat. Toți schimbară priviri mute
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ochii mijiți pe cer, stolul. Țipătul gâștelor se apropia tot mai mult până ce li se păru că-i chiar deasupra lor. Apoi, trecu prin dreptul lunii un șirag negru, alungit, desfășurat în două șiruri de gânsacul din frunte. O clipă, gânsacul conducător intră în cercul de lumină al lunii, ca o cruce neagră, care-și desfăcea și-și închidea brațele, apoi trase după dânsul, cele două șiruri în afara lunii, pe cerul întunecat. Toți schimbară priviri mute între ei, și stăpânindu-și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Aveam un colț al meu de joacă acolo. Mi-amintesc că Într-o zi am și dat foc și a ars tot acolo. Îmi mai aduc aminte că În curte aveam păsări și În una din zile m-a mușcat gânsacul - semnul Îl am și acum. Cam la atât se reduce copilăria mea... Altceva nu mai țin minte ce s-a Întâmplat... — Dar puteți să vă aduceți aminte cum a Început să se Înrăutățească situația evreilor? — Da, Îmi aduc aminte. Mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
căruia îi mănâncă câinii din traistă și toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos”. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o traistă goală, seria de schimburi catastrofale, mai întâi amuză, apoi, însă, scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neștiinței sale. Rareori prostia și-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]