310 matches
-
Îl va pune peste multe, că-i vrednic și înțelept ! Ispravnicul necredincios Cel trândav, ce-o mânca și bea și slugile le-o chinui, Prin bătăi, sau chiar cu viața, Stăpânului îi va plăti... Femeia gârbovă vindecată Pe o femeie gârbovă, ce-avea un duh de neputință, DOMNUL IISUS a vindecat-o, cu Milă pentru-a ei Credință ! Chiar în Ziua de Sabat, scăpată de duhul Rău. Sub mâinile lui MESIA, ÎL Slăvea pe DUMNEZEU ! Bolnavul vindecat în Sabat IISUS la
DE LA CEI 70 DE UCENICI, LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371747_a_373076]
-
în altele mai puține, dar le întâlnim peste tot! Dacă termenii om, bărbat, femeie sunt latini, o mulțime de cuvinte care arată însușiri fizice sau sufletești sunt slave: blajin, destoinic, drag, dârz, strașnic, sfânt, vrednic, zdravăn, dar și cârn, gângav, gârbov, lacom, nătâng, năuc, netrebnic, prost, tâmp, știrb, vinovat, apoi obraz, gât, gârb, cârcă, crac, gleznă, trup, nevastă, mașteră (mamă vitregă), ca ocupații, grădinar, precupeț, vraci, zidar, zlătar. În agricultură, terminologia esențială este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la ureche vina sa - acesta fuge, el îl împușcă. Unul tânăr - item. El vine la mănăstirea de piatră * și cere ș-acolo dezlegare. Preoții îi spun s-aștepte și pîn-atuncea să ude bățul cel uscat. Trec ani. Bătrân, slab și gârbov - au înfrunzit bățul. El îl scutură, rămân numai două mere - e tatăl și maica sa. El cade mort. [ACTUL I] 2254 (Suceava. O sală frumoasă gotică, ferești înguste. În stânga spectatorului, în prosceniu, tronurile Domnului și a Doamnei; în dreapta, în semicerc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
, Tiron (2.III.1887, Gârbova de Sus, j. Alba - 12.IX.1976, Oradea), ziarist și prozator. La șase ani, Chirion, cum figurează A. în actul de naștere, fiul lui Amos și al Justinei Albani, țărani cu stare, rămânea orfan. După trei clase elementare făcute în
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
, Grigore (7.III.1942, Gârbovi, j. Bihor), poet și gazetar. Urmează clasele elementare la Câmpanii de Sus, liceul la Beiuș (1956-1960) și Facultatea de Filologie la Cluj (1960-1965). Profesează în localitatea Pădurea Neagră, lângă Aleșd, stabilindu-se după aceea la Satu Mare. Lucrează ca metodist la
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
, Grigore (21.IX.1856, Gârbova, j. Alba - 26.XII.1907, Cărpiniș-Gârbova, j. Alba), folclorist și prozator. Frecventează cursurile primare în satul natal și Institutul Teologic-Pedagogic din Sibiu, absolvit în 1875. Este mai întâi învățător la Poeni, iar din 1884 învățător și preot la Cărpiniș, localități
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
POPA, George (19.X.1912, Mediaș - 19.IX.1973, Mediaș), poet. Se trage dintr-o familie de țărani - mama se numea Maria (n. Ghecășan), iar tatăl, Gheorghe Popa, era zilier. Urmează școala primară la Biertan, Târnava Mare și Gârbova. În 1930, absolvind Școala Normală din Deva, este numit învățător în Ghelința și Lemnia, din Covasna, apoi în Dârlos și Valea Lungă, din județul Sibiu. În 1937 se află, ca învățător, în Mediaș. Debutase cu versuri la „Gazeta Hunedoarei” în 1930
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
cu toate florile lui până la noi. Iată, Petru Vintilă (Oamenii și faptele lor - n.n.), a recunoscut la Sinaia pentru prima oară primăvara adevărată: «În primăvara asta copacii au Îmbrăcat Pentru Întâia dată cămăși de clorofilă Și nu mai stau nici gârbovi cu gâtul aplecat Și nu mai au privirea pierdută și umilă» Dan Deșliu (Goarnele inimii - n.n.) găsește și el nu numai că primăvara Înnoiește natura, ceea ce știau să spună și poeții pastorali În versuri parfumate săltate În ritm de menuet
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
opt luni de zile avusese grijă de ea și de casa ei. Cele două bătrâne, atât de diferite, care trăiseră la o distanță atât de mare una de cealaltă, păreau a fi fost făcute aproape după același calapod. Nu cumva gârbova și necruțătoarea bătrânețe, ajustând puțin câte puțin fiecare trăsătură, fiecare gând, fiecare simțământ, reduce ființa umană la caricatură, la o fantoșă a sa, făcându-l să semene mai degrabă cu cine știe ce specie de animal ce-a existat cândva pe planetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
la muncă în fiecare zi... și, în fond, de ce s-ar duce oamenii la muncă în fiecare zi? Cine le-o cere? De ce nu mi s-a cerut și mie părerea? Vă dăruiți diminețile, după care vă târâți cu merii gârbovi la casa voastră cea de toate zilele cu aerul după-amiezii ei. Nu mai permiteți așa ceva. Organizați-vă! Distrugeți fabricile. Nu se poate spune că trăiți cu adevărat, atâta timp cât mergeți zilnic la serviciu. Într-un fel, trebuie să fie o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sub icoana Adormirea Maicii Domnului, registru de deasupra ferestrelor cuprinde scene cu o parte din minunile Mântuitorului. Ca și la sud, registrul începe cu brâul răsucit de lângă catapeteasmă unde avem scenele: Iisus vindecă doi orbi, Iisus o vindecă pe femeia gârbovă, Iisus îi vindecă pe cei doi îndrăciți, Iisus îl vindecă pe fiul femeii cananience, Iisus îl vindecă pe un bolnav căzut jos, însoțit de alt personaj, Iisus vindecă doi surdo-muți, peisaj bogat, Iisus îi vindecă pe cei 10 leproși, unul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unse de soarele roșu. Cel de la capătul uliței. Lângă zid, sub fereastra scundă străjuie trandafirii. Cu securea în mâna e sclipitor. Fără ea rămâne maroniu-roșcat și neras. Fără pușca de lemn, crăpată și lucioasă de mângâieri, e un lăcătuș oarecare, gîrbov și deșirat. Cu ea însă făptura îi miroase a iscusință și strategie. Coiful briceagului de vânătoare și binoclul. Cadența nocturnă îl strecoară nebănuit până la poartă. O cadență dusă la perfecțiune. La parola de ieșire, însă, sprâncenele negre-stufoase i se încruntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Poate că de acum înainte va face roadă; dacă nu, îl vei tăia." 10. Isus învăța pe norod într-o sinagogă în ziua Sabatului. 11. Și acolo era o femeie stăpînită de optsprezece ani de un duh de neputință; era gîrbovă, și nu putea nicidecum să-și îndrepte spatele. 12. Cînd a văzut-o Isus, a chemat-o și i-a zis: "Femeie, ești dezlegată de neputința ta." 13. Și-a întins mîinile peste ea: îndată s-a îndreptat, și slăvea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pragul unei case joase de pe strada Faidherbe, dintr-un cartier mărginaș. În mijlocul scării răcoroase și împuțite îl întâlni pe Joseph Grand, funcționarul, care cobora să-l întâmpine. Era un om de vreo cincizeci de ani, cu mustața gălbuie, înalt și gârbov, cu umerii înguști și membrele subțiri. \ E mai bine, spune el când se apropie de Rieux, dar am crezut că o să-și dea sufletul. ÎȘI SUFLA NASUL. LA AL DOILEA ETAJ, ULTIMUL, PE UȘA DIN STÂNGA, RIEUX CITI, SCRIS CU CRETĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
baga ce constituiseră o viață întreagă unicu-i și strictul regim. Deplorabil“. Textul are ceva din funambulescul suprarealist, dar și din „exhibițiile” primelor poeme ale lui Tzara, la care face și o aluzie transparentă: „E jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gîrbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se încurajă pe sine mestecînd un cîntec de drum lung. Un cîntec suspect. Cîntec din România Mare. La Moară la Hîrța...” (n.b., ceea ce cînta la Cabaret Voltaire tînărul dadaist...). Povestea de dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Dă vina pe toți bărbații din sate că au fost lași și nu au venit în ajutorul orașului Cividale, aflat sub asediu, că sunt vinovați de toate câte au săvârșit avarii. Dar Grasulf trăiește. Și-a văzut de drum apoi, gârbov, blestemându-l pe Dumnezeu. La poarta principală a orașului făceau de pază longobarzi cu crucea patriarhală cusută pe piepții tunicii. Ne-au ieșit înainte amenințători, țintuindu-ne cu lăncile. Ceva din privirea lui Rotari i-a oprit la cinci pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-n față cu exarhul Isacco Platone, așezat pe unul dintre jilțurile papale, având câte doi soldați de-o parte și de alta. Mi s-a părut că avea cam o sută de ani, pe-atât era de zbârcit și de gârbov, plin de pete negricioase pe piele. Însă nu și ochii. Semănau cu cei ai unui băietan, ceea ce-l făcea și mai monstruos, de parcă o altă ființă ar fi locuit înlăuntrul său. - Tu ești Stiliano? Glasul îi suna ciudat. Tonuri ascuțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
odaia de la demisol cu maestrul. Cum ceilalți locuitori ai casei le făcuseră o altă ieșire, direct în stradă, nimeni nu a stat să-i numere pe cei care intrau și ieșeau, mai ales că, din spate, umerii lor păreau la fel de gârbovi. Într-o bună zi, maestrul lui a intrat într-o meditație în care respirația i s-a tot rărit. Păstrase pe chip un zâmbet înțepenit, ca unul care își dovedise puterea supremă : moartea a venit când a chemat-o. Sau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tristețe (2); zbîrcit (2); adolescent; amic; ancestral; aproape; are nevoie de ajutor; atotștiutor; bătrîn; bătrîna; bătrînă; bătrînețe; bătrînică; bebeluș; bogat; boli; bucurie; bun; buni; bunicii; calm; călit; căruntețe; celebru; cenușiu; chel; copacul; dor; drag; dragoste; durere; enervant; expirat; fericit; frică; gîrbov; gîrbovit; gras; greu; greutăți; inimos; inteligență; istorie; iubire; în viață; înaintat în vîrstă; încet; încovoiat; înșelat; învățat; învechit; leagăn; liniștit; lipsă de putere; mamă; maturitate; milos; Moș Ene; moșneagul; muritor; necăjit; nene; nepot; nepoți; nou; oboseală; odihnă; olog; pat; părinte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un țîr; calorii; fără caracter; casă; cățel; compasiune; copaci; copil african; copilaș; costeliv; crăcănat; cruce; deshidratat; dezvoltat; dominare; dorește; dorință; doritor; duh; el; elev; emotiv; evoluție; fain; fată; fete; finuț; firesc; fizic; foaie; în formă; fotomodel; frică; frîu; frustrare; gingaș; gîrbov; gîrbovit; gol; grav; grăsuț; ieftin; incapabil; indiferent; inflamabil; influențabil; inimă; intelect; împuținat; încercare; îndrăgostit; înfometat; înger; jele; josnic; limitat; limonadă; lipit; lipsa puterii; lipsă; lipsit de putere; Lore; mai bine decît gras; malnutrit; micuț; mintal; de minte; mînca; mîrțoagă; model
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cărăuș; ceafă; cîrcă; cocoașă; cojoc; corp omenesc; coșuri; cremă; culturism; cur; curiozitate; dar; decupat; dezamăgire; dezinteres; diferit; dragoste; duce; durere de spate; dureri; dușman; echilibru; fața; în față; feminitate; fioros; fitness; formal; formă; fratele mai mare; furiș; gagică; geacă; geantă; gîrbov; griji; grup; haine; hoț; ignoranță; ignorare; incert; inferior; închis; încordat; îndărăt; îndurare; întins; legătură; lenevie; linii; lovit; lung; marți; mașină; măgar; mărește; melc; mi pasă; mic; mîini; moș; muncă; muncitor; murdar; necunoscut; neglijență; negru; neinteresant; nepăsare; nepăsător; nesiguranță; nevăzut; nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale: Am umblat astfel veseli toată ziua. III.3 Predicatul circumstanțial Referindu-se la aceeași propoziție fetița aleargă voioasă Silvia Niță consideră că sensul acestei propoziții poate fi redat nu numai prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mult în numele lui Dumnezeu pe care-l reprezintă și care i-a dat o misiune ce trebuie dusă la bun sfârșit: Cel-de-sus varsă darul său și peste cei neputincioși; se vede că așa place sfinției sale. Nu căuta că mă vezi gârbovă și stremțuroasă, dar prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ce au de gând să izvodească puternicii pământului și adeseori râd cu hohot de nepriceperea și slăbiciunea lor. [...] Of! Crăișorule, crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai sărac om din țară, nu mai are nimic, a dat totul zestre fetelor și și-a împroprietărit feciorii înainte de a le da tuleele în barbă. Matei Brâncoveanu la nici șase ani, - mare proprietar la Târgoviște, Doicești, Dăbuleni, Drincea, Girul, Gârbovi, Jepăneni și câte și mai câte! Uite așa, vodă a ajuns să nu mai aibă nimic și atunci padișahul de ce să-l mazilească? E ușor să-ți dai seama că orice s-ar dovedi despre el, moșiile sunt ferite de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Atunci Domnul a făcut să se suie împotriva lor împăratul Haldeilor, și a ucis cu sabia pe tinerii lor în casa locașului lor cel sfînt. N-a cruțat nici pe tînăr, nici pe tînără, nici pe bătrîn, nici pe omul gîrbov sub povara perilor albi, ci a dat totul în mîna lui. 18. Nebucadnețar a dus la Babilon toate uneltele din Casa Domnului, mari și mici, vistieriile Casei Domnului, și vistieriile împăratului și ale căpeteniilor lui. 19. Au ars Casa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]