227 matches
-
noastre pe sticlă și ruine printr-o intrare mică de blocuri se auzea un cor bisericesc am mers printre pereții albi înguști pictați cu grafiti până la intrarea în acea bisericuță albă cu o cupolă mică în care slujea un popă gârbovit nici ea nu banuia că acolo ar putea fi am intrat și ne-am rugat câteva minute apoi am coborât și urcat câteva străduțe și mai înguste m-am oprit în fața unui bar cu un poster cu ronaldo cu imagini
PAIXÃO de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1480275400.html [Corola-blog/BlogPost/376262_a_377591]
-
mari sorbeau căldura, se aprindeau și deveneau tăciuni încinși, având puterea de a topi cositorul așezat în lingură. Peste cositor Mama Leana arunca puțină cenușă și amesteca cu o baghetă mișcându-și buzele mărunt. Din fântâna lângă care o salcie gârbovită își purta în tihnă bătrânețile, Albert aducea îndată apa. Cana de tabla era umplută numai pe jumătate cu apă sălcie, urmând ca în ea, Mama Leana să toarne amestecul de cositor topit și cenușă. Sfârâitul și aburul ce se ridica
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467524018.html [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
o „întâlnire” pe Skype și veșnicele cartonașe cu diferite icoane pe ele. Original, cu voia Dumneavoastră, este această felicitare deschisă. Dar... Luna decembrie este luna moșilor. Începe cu Moș Nicolae, apoi vine Moș Crăciun și se termină cu Moș Gerilă, gârbovitul an care se pierde în neant făcând loc unui an nou asemănat cu un copil, nu prunc care este simbolizat de Moț Crăciun. În exact o săptămână pruncul devine copil. Ce bine ar fi dacă ar crește și-n realitate
SĂRBĂTORI FERICITE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419456625.html [Corola-blog/BlogPost/368900_a_370229]
-
30.253 de persoane, în timp ce în întreg anul 2009, scăderea a fost de 34.825, conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică.“ (s.n.) Adică aruncându-se de către clasa politică și intelectuală, cu analiști cu tot, povara crizei pe umerii gârboviți ai maselor largi populare, priponite fără medicamente în semiîntunericul tv, s-a reușit cu brio o aproape dublare (!!!) a mortalității sau a emigrabilității, oricum, a scârbei de a mai trăi în RO și chiar în DRO sau WO. Iar prognoza
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
o fanfară încropită dintre instrumentiștii scăpați ca prin minune de efectul reducerilor în masă, încep să se perinde la locul cu pricina reprezentații instituțiilor statului, ai partidelor de toate culorile în succesiunea putere-opoziție, și la final câteva ong-uri de rezerviști gârboviți, topiți de durerea bolilor incurabile. S-a mai întâmplat câte odată să apară, voluntar, după ce crainicul și-a încheiat citirea listei sale oficiale, pâlcuri de copii, majoritatea elevi de clase mici, conduse de dascălii de viță veche, cu remanențe vocaționale
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar by http://uzp.org.ro/ziua-armatei-romaniei-intre-ipostaze-politizate-si-mesaj-identitar/ [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
Avem Rege la șosele,De moravuri ușurele.... VI. UMBRA TARANULUI ROMAN, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 2059 din 20 august 2016. Umbra țăranului român Ilie Marinescu Pe ulițe bătătorite De pașii zvelți de altădat, Mai trec doar umbre gârbovite De timpul care le-a trădat. Nu le-a trădat însă cărarea Către spital sau cimitir, Sau zilele când sărbătoarea Le poartă pașii să ia mir De la biserica semeață Pierdută într-un loc viran, Ce-i singura ce mai dă
ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
praguri de cuvinte și nu pot să te strig, iubite, s-aprinzi iar cerul cu sălbăticia unui joc, să-i ceri pământului să-ți cânte dorul tău. Ruine dintr-un templu au rămas; din „praznicile” lumii, niciun glas... * Doar timpul gârbovit, tresare când și când, și iarba înrourată se scutură de gânduri, ca de un zeu lepros, ce fără milă ne-a lăsat uitării, în piatră tăinuind ... un flaut fermecat, ... un flaut fermecat... 11 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: Un flaut fermecat
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1424938728.html [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NICOLAE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 6 Decembrie 2011 Gârbovit mi-e gândul, Trupul, nu mai știu, Vindecă-mi-l, Doamne Și îi dă putere, Limpede-i Auzul Cerului când scriu Și-i ascult porunca Dintru Înviere... Simt cum mă cuprinde În întreg cuvântul, Dacă port povara Unui nume sfânt
NICOLAE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/364491_a_365820]
-
lună plină și-n sat nu s-au aprins lumini, măicuța mea cu glas de flori de tei ai coborât aseară în cimitir cu turma de mioare și de miei și ai aprins candelele cu mir, măicuța mea cu mersul gârbovit și pasul împiedicat pe drumul vieții, bătaia clopotului a înțepenit când roua se îmbrăca cu pulsul dimineții, măicuța mea tu ai plecat de acasă pe-un drum necunoscut de mine și-n fiecare seară, eu te aștept la masă, și
MĂICUŢA MEA NU MAI VINE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1471462857.html [Corola-blog/BlogPost/340257_a_341586]
-
cei 12 apostoli ai Domnului, a colindat satele și cetățile lui Israel primind învățătura direct de la sursă, de la Iisus Hristos, Domnul și Mântuitorul tuturor. A fost martor la vindecarea demonizaților, a orbilor, a slăbănogilor, a bolnavului de hidropizie, a femeii gârbovite, a femeii cu scurgere de sânge, la învierea tânărului din Nain, la învierea fiicei lui Iair, la învierea lui Lazăr, la înmulțirea pâinilor cu care au fost hrăniții mii de oameni și la multe, multe altele care nu sunt menționate
SF. APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/30_noiembrie_sf_apostol_andr_ion_untaru_1385786828.html [Corola-blog/BlogPost/344716_a_346045]
-
O briză amăruie îmi umple...paharul Tristețea ce-o simt...mă arde ca jarul! De ce-am venit pe-o Lume... fără îndurare? De ce îmi este gândul plin de consternare Pământul când îl văd, cum suferă-n tăcere Cu oameni gârboviți și fără de putere? De ce există Mame ce-și părăsesc copiii? Unde s-ascund Tații ce își reneagă fii? De ce există oameni lipsiți de omenie Ce Lumea otrăvesc cu-a lor grosolănie? Unde-a dispărut a noastră tinerețe? Când oare-am
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN de DOINA THEISS în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_un_prieten_doina_theiss_1381441495.html [Corola-blog/BlogPost/352420_a_353749]
-
Mihu Publicat în: Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Pe drumul crucii Când pentru treizeci de arginti L-a trădat Iuda pe Iisus Cu toți priveau triști si cuminți La cum L-au dus. Cu trupul gârbovit și frânt Purta în spate Sfânta Cruce Cu cap plecat, fără-un cuvânt Povara-Și duce. Și drumul Golgotei Îl urcă Cu greu și multă-amărăciune Lovit cu pietre și scuipat Nimic nu spune. Pe crucea ce-a purtat-o-n
PE DRUMUL CRUCII de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1461694088.html [Corola-blog/BlogPost/381655_a_382984]
-
Acasa > Literatura > Proza > PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului Niște babe gârbovite se tot lăfăiau pe lângă patul meu. Îmi deschideam ochii umezi și cruzi ca două mărgele semilichide abia obișnuite cu lumina difuză din camera în care m-au așezat două făpturi uriașe. Organele ciudate pe care nu le văd, dar le
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1489265694.html [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
prin dârele de lacrimi în obraz. Nesigură m-am ghemuit sub mantia-i de frunze, În tulbura-i neliniște și-n freamătu-i gemut, Și m-am topit prin golul din sufletu-i fierbinte, Ce sta strivit și stors de sânu-i gârbovit. În sufletul de toamnă găsit-am ascunziș, Și-am îngropat pe veci durerile-mi amare, Și-apoi prelinsă-n ruginiu eu m-am lăsat, Și pribegită de cărări de frunze de uitare. Referință Bibliografică: ȘI TOAMNA ESTE VIE / Angela Mihai
ȘI TOAMNA ESTE VIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1474453986.html [Corola-blog/BlogPost/384398_a_385727]
-
a grăbit să spele Cu o lacrimă curată, Ce din cer a fost vărsată Haina plină de pământ... Vântul cocoțat pe luncă A dat verdelui poruncă Să mai țeasă un covor Dintr-un fir de in ușor... Pe un munte gârbovit Iarna șade într-o rână, Cu zăpezile pe mână, Soarele le-a mai topit. Baba Dochia își poartă An de an aceiași soartă, Mână turma sus pe creste Și-a rămas doar o poveste. foto sursa internet 25.02.2017
O POVESTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1488346192.html [Corola-blog/BlogPost/369227_a_370556]
-
și hidronim (pîraiele care își au obârșia sub aceste vârfuri), prin poziția relativ centrală în cadrul regiunii a vârfurilor cu aceste nume, cît și prin înălțimea lor de aproape 1 900 m. Cea de a doua denumire este legată de înfățișarea ,gîrbovită" a munților și culmilor de la est de Prahova, care apare pregnantă drumețului, mai ales atunci când privește de pe meterezele Bucegilor. Munții Baiului se caracterizează prin uniformitate structurală și petrografică. Ei se desfășoară pe un vast anticlinoriu, numit de geologi “anticlinoriul Baiului
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
lui de aur. Cu aripile-nstelate Noaptea, plină de fantasme, Zboară-n zări Îndepărtate, Ca un fluture din basme. Peste drum, măturătorii, Care-alungă noaptea-n lături, Urmăresc sosind cocorii, Sprijinindu-se pe mături. Și cu scripcile-n cutie, Ghemuite subțioară, Gârboviți, prin colbărie, Lăutarii se strecoară. Iată și patronul iese, Somnoros și indispus. Scaunele dorm pe mese, Cu picioarele În sus. Un client a mai rămas, Moțăind lângă-un sifon, Care-i cântă-ncet, pe nas, Ca părintele Ion. Monopedul cerșetor
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
amorul între două femei!“ Rădăcini (1938) nu schițează decât un proiect de căsătorie al lui Lică (unchiul) cu Mika-Lé (nepoata, fata sorei), după cum reiese din dialogul moșicăi Mari cu înapoiata Aneta Pascu; mai mult, căsătoria este dorită de o mătușă gârbovită (ramură colaterală), care, în senilitatea ei constrângătoare, vedea astfel singura modalitate de stabilitate financiară. În această lume, cuplul Ina / Lucian, creat sub auspiciile maestrului Marcian și ale consoartei Elena (născută Hallipa, fostă Drăgănescu), nu se lovește decât de propriile rezistențe
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
rochie sfâșiată, oboseala din gesturile soției când Își eliberează părul și odată cu el suferința unei frângeri, imaginea finală a celor două, fiecare purtând pe chip și În suflet propria singurătate și la mijloc singurătatea lui, redată de trupul negru, ușor gârbovit, prins În căruciorul prea mare pentru puținătatea timpului rămas. Subtilul joc al dublului imperfect: Ea (femeia tânără, frumusețea, misterul, viața care va continua cu multitudinea ei de posibilități) și ea (soția, stabilitatea și Îndârjirea, forma definitivă a vieții cuprinse Între
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
poveștii apoteotic. Miturile exploatate artistic sunt mai ales cele acvatice, amintind de Voiculescu. Natura, elementele se alcătuiesc simbiotic alături de om: "Stăpân peste un ținut dezolant, în aer vârfurile sălciilor plângătoare deveniseră geamanduri de avertizare, Anton contempla apele de dedesubt, trunchiurile gârbovite, sprijinite de cioturi cavernoase, mlaștinile puturoase, în smârcurile tulburate. Încercând să-i agațe de undiță, peștii se sufocau în aer. Ajuns acolo, piciorul teafăr, întreg, rămânea nefolositor, suspendat, în vreme ce celălalt, altoit în trunchiul de salcie, se nutrea, furnicător într-o
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
să se sprijine, cu toată îndemînarea unui tinerel. De altminteri vocea dezmințea etatea generalului. Se înțelege că iritarea și violența dă omului o putere juvenilă extraordinară, dar cu toate aceste, în toate împrejurările de emoțiune, am trebui să recunoaștem pe gârbovitul bătrân. Să nu crează că d-sa își pierde mințele în momente de aceste. Când aude că fiica lui era singură la braț cu marchizul, vocea, mișcarea și figura d-sale nu arată că aceasta îl surprinde și-i inspiră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
amintirii", fiorul metafizic al tabloului cosmogonic. Sub razele pline de lini?te ?i splendoare ale astrului nocturn, risipite „peste-a tomurilor bracuri", „cuget?torul" cu fruntea luminat? de „gânduri ce-au cuprins tot universul", „usc??iv a?a cum este, gârbovit ?i de nimic", cuprinzând „universul ???? margini", „În degetul lui mic" Întruchipare deci a În?elepciunii ?i a genului uman — retr?ie?te, cu o emo?ie religioas? aceast? „dram? a devenirii cosmice" : „Pe când luna str?luce?te peste-a tonurilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
creștin al Părintelui Stăniloae, spre deosebire de cel postmodern, omul nu este un "microcosm", ci un "macrocosm", pentru că "le poate cuprinde și stăpâni pe toate", viziune care, observă profesorul Codreanu, se apropie de cea kenotică eminesciană din Scrisoarea I, unde bătrânul dascăl "gârbovit și de nimic" cuprinde întregul univers fizic prin dimensiunea spiritualității sale. Viziune căreia nu i-a fost supus și Eminescu în "Dilema" anului 1998 de către Mircea Cărtărescu. Un alt reproș adus postmodernismului ține (după formularea "kynică" a lui Alain Finkielkraut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plan să-i scrie lui Julius Rosenwald de câte ori citea că a mai donat niște bani. Își dădea banii întotdeauna negrilor, niciodată evreilor, spunea ea, ceea ce o supăra îngrozitor, și striga, „Un Yehuda neamț!“ La un astfel de strigăt cățelul ei gârbovit și alb se ridica și încerca să tropăie către ea. „Un Deutsch!“ Totuși îl admira pe Julius Rosenwald; el făcea parte din cercul ei select de oameni de același calibru cu ea; acolo se aflau ei, cu o înțelegere diferită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
o floare de ici, alta de dincolo... așa că o vecina spusese că are grija de noi, că e rudă cu noi și deocamdată ne lăsaseră în casă... (bătaie în "ușă", ușa se deschide și intră o bătrâna "ca în povești" , gârbovită, cu basma de lână, îmbrăcată în maro-negru, cu un coș în mână și un băț în care se sprijină, în cealaltă; scoate o pâine, o sticlă cu lapte, o farfurie cu ceva de mâncare) Bătrâna: Hai, mâncați și voi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]