91 matches
-
în stare proaspătă sau refrigerată 50 % din dreptul vamal MFN Hrean, în stare proaspătă sau refrigerată 50 % din dreptul vamal MFN Varză fără căpățână Castraveți și cornișon, în stare proaspătă sau refrigerată 10 % Ciuperci, în stare proaspătă sau refrigerată 10 % Gălbiori, mânătărci Ardei grași, în stare proaspătă sau refrigerată 12 % Legume, negătite sau gătite prin fierbere în apă sau în aburi, congelate 7 % Grâu și borceag, altele 15 % Porumb, altele 9 % Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate 6 % Margarină 20 % 1601 00
22005A0128_02-ro () [Corola-website/Law/293311_a_294640]
-
merișor) - Rubus idaeus (zmeur) - Fragaria vesca (fragi) - Cornus mas (coarne) - Malus sylvestris (mere pădurețe) - Pyrus pyraster (pere pădurețe) - Cerasium avium (cireșe) - Aesculus hypocastanus (castane comestibile) - Aesculus hypocastanus (castan porcesc) II. Ciuperci colectate din flora spontană - Boletus edulis (hribi) - Cantharellus cibarius (gălbiori) - Armillaria mellea (ghebe) - Armillaria mellea (crăițe) - Hydnum repandum (bureți țepoși) - Rhodophyllus clepeantus (bureți de prun) - Craterellus cornucopioides ---------- *) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București sau entitățile mandatate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. **) Se vor declara toate punctele de
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de marimi, forme și culori diferite. Cele comestibile: hribul (Botelus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius), iuțiarii (Lactarius piperatus), vinețica (Russula vesca); iar cele de care ne ferim: hribul țigănesc (Rubroboletus sin. Boletus satanas), scuipatul dracului (Russula emetica). În părțile umede ale pădurii crește mușchiul de pământ (polytrichum sp.). În zonele împădurite și nu
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
o specie - relict terțiar: vornicerul pitic (Evonymus nanus), pe valea Tarcăului. Demne de menționat mai sunt plantele medicinale cum ar fi afinul (Vaccinium myrtillus), arnica (Arnica montana), coada șoricelului (Achillea millefolium), mușețelul (Matricaria chamomilla), pojarnița (Hypericum perforatum), sau dintre ciuperci gălbiorul (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune luvice și soluri brune eu-mezobazice, iar
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Livadă de Bihor) • (Mișcă) • (Oradea) • (Râpă) • (Sânnicolau Român) • (2 Mai) • (23 August) • (Adamclisi) • (Agigea) • (Albești) • (Băltăgești) • (Băneasa) • (Bugeac) • (Canlia) • (Capidava) • (Casian) • (Castelu) • (Ciobanu) • (Cobadin) • (Cogealac) • (Constantă) • (Corbu) • (Costinești) • (Credință) • (Crucea) • (Cumpănă) • (Cuza Vodă) • (Dorobanțu) • (Dunărea) • (Eforie Sud) • (Fântânele) • (Floriile) • (Galita) • (Gălbiori) • (General Scărișoreanu) • (Ghindărești) (Grădină) • (Gură Dobrogei) • (Hațeg) • (Istria) • (Izvoarele) • (Lazu) • (Luminița) • (Moșneni) • (Năvodari) • (Negru Vodă) • (Nisipari) • (Nistorești) • (Nuntași) • (Ostrov) • (Palazu Mare) • (Palazu Mic) • (Pantelimon) • (Pădureni) • (Pecineaga) • (Petroșani) • (Rasova) • (Săcele) • (Șibioara) • (Sinoie) • (Straja) (Traian) • (Tuzla) • (Vadu) • (Vama Veche) • (Agighiol) • (Babadag) • (Baia
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Calafat unde Stânga a pornit pe motivul exprimat cu humor în textul baladei: “N-am văzut galbeni de Țară, haid să mergem, frătioară!”. Altă dată motivul trecerii în Țară Românească este exprimat cu sobritate: “Acolo trăiesc ciocoi! Să iau câțiva gălbiori, Să mai dau și la săraci, Să-și cumpere boi și vaci”. Autoritățile din Țară Românească identificuau în Stânga pe autorul unor atacuri haiducești săvârșite în ținutul Mehedinți. La 11 Noembrie (1840), comitetul carantinelor și ocârmuirea Mehedintului raportau la București că
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
aereus"), vinețica ("Russula veșca"), oița ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus" cunoscut și sub denumirea de "pita pădurii" sau "râșcov de brad"), pălăria-șarpelui ("Macrolepiota procera"), iuțari ("Lactarius piperatus", cunoscut și sub denumirile populare de "burete usturoi, burete iute" sau "burete lăptos"), gălbior ("Cantharellus cibarius"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), ghebe ("Armillaria mellea"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate prin
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta") și piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de o mare varietate de specii (mamifere, păsări
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
conifere, în lizierele acestora, dar și în tufărișurile de mesteacăn), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agaricus silvatica"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), hulubițe ("Russula aurea sin aurata"), pâinișoară ("Russula alutacea"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta"). Fauna sitului este una bogată și variată în
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Pe suprafața teritorială a sitului vegetează o gamă diversă de ciuperci; dintre care: vinețică ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agarius silvatica"), roșcovul de brad ("Lactarius deliciosus"), iuțari ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), hrib ("Boletus edulis"), buza caprei ("Boletus subtomentosus"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de bălegar ("Agaricus campestris"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrăv de fag ("Pleurotus ostreatus"), piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"), oiță ("Russula virescens
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Buretele se decolorează cu anilină mai întâi auriu, apoi brun-roșcat, cu fenol roșu-portocaliu apoi roșu-cărămiziu, cu Hidroxid de potasiu imediat brun-gălbui și cu sulfat de fier galben. Văzut de sus, buretele seamănă tare cu gălbiorul și specii înrudite, dar se deosebește clar prin aculeii săi (Himenoforul genului "Cantharellus" constă din pseudo-lamele), dar de asemenea cu "Albatrellus cristatus" sin. "Albatrellus ovinus" (are spori, comestibil), "Hericium cirrhatum" sin. "Creolophus cirrhatus" respectiv "Hygrophoropsis aurantiaca" (are lamele, carnea și
Flocoșel () [Corola-website/Science/336049_a_337378]
-
ciupercă de bună calitate, în special exemplarele tinere. Carnea devine la cele bătrâne ceva scorțoasă. Mai departe buretele are atunci un gust amar din cauza aculeilor care însă pot fi îndepărtați fără probleme. El poate fi bine adăugat la mâncăruri cu gălbiori, ambele specii fiind de consistență asemănătoare, pentru care se cere un timp de gătit mai lung.
Flocoșel () [Corola-website/Science/336049_a_337378]
-
Craterellus tubaeformis (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Cantharellus tubaeformis (Elias Magnus Fries 1821), care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este cunoscut în România sub numele trompeta căprioarei sau gălbiori iernatici, fiind o ciupercă comestibilă din ordinul "Cantharellales", în familia "Cantharellaceae" și de genul "Craterellus". Această specie este răspândită în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând în grupuri mari, adesea în mase, dezvoltându-se, mereu pe sol mai mult
Trompeta căprioarei () [Corola-website/Science/337238_a_338567]
-
quieta", "Hygrophoropsis aurantiaca" cu toate comestibile, dar și cu una din speciile otrăvitoare al genului "Cortinarius", cum ar fi "Cortinarius orellanus (Cortinara de munte)" sau "Cortinarius rubellus (pălărie ucigașă)", ambele fiind letale. În bucătărie, această specie poate fi folosită ca gălbiorul. posedă în mod signifiant vitamina D. Se aude din când în când, că gălbioarele și trompeta căprioarei ar provoca simptomele de natură gastrointestinală care ar includ greață și chiar vărsături. Dar buretele nu este toxic. Asta se poate întâmpla printr-
Trompeta căprioarei () [Corola-website/Science/337238_a_338567]
-
neurologice sunt foarte rare. Nu există un antidot specific. Pentru tratament se aplică măsuri terapeutice simptomatice, constând in administrare de antispastice, antidiuretice, antiemetice si reechilibrare hidroelectrolitică. Ciuperca este confundată cel mai ades cu "Cantharellus cibarius", deosebindu-se prin faptul că gălbiorul nu are lame propriu zise ci doar niște pliuri, precum "Omphalotus olearius" are carnea în picior de culoare portocalie în loc de albicios-gălbuie. Mai departe buretele poate fi confundat cu „gemenii” săi "Omphalotus illudens", (diferențele sunt la nivel de ADN respectiv la
Buricul măslinului () [Corola-website/Science/335919_a_337248]