168 matches
-
o rubrică permanentă, printre colaboratori mai putând fi întâlniți Mihail Sadoveanu (nuvela Un dușman), Zaharia Bârsan, Ioan Scurtu, G. Topîrceanu, Natalia Iosif, N. Țimiraș, Al. Anestin, Sergiu Cujbă, Claudia Millian, Alceu Urechia (Un sfat pe zi), P. Botzan, Ioan Adam (Gărgăuni). Natalia Iosif traduce din Samain, Andrei Naum din Lenau, Al. Anestin din Victor Hugo (Și cosmosul surâde) și Leconte de Lisle (Amiaza). „Cronici vesele” dă Al. G. Doinaru, care semnează și Ivan Turbincă. Criticul oficial este Ioan Scurtu, care consacră
MINERVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
v-o fi amenințat cu Strabo, dar degeaba face pe leul-paraleul, nu știe un lucru: că Strabo refuză să mai intervină pentru oricine de atunci încoace. Nici măcar pentru fiu-său, căruia, din câte am auzit, îi umblă tot felul de gărgăuni prin cap. Hârâie înecat: — Seius Strabo e om dintr-o bucată. Vestea este atât de neașteptată încât Ianuarius nu știe ce să facă. Nici ce să creadă. Îndeasă, mecanic, capacul fără să-și dea seama că unul dintre suluri nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Vor femei clasice. Casnice. Speriate de propria lor dependență. Unele la care să le dea peste bot când au chef, să le mai rupă un dinte, o șiră. De, se mai defulează omul. Femeilor lor li s-au așezat bine gărgăunii emancipării în cap. Le e frică și li se cam înmoaie mâna, că protestează și îi bagă la gherlă. Atunci, ce să facă? Mai dau câte o raită la triburile de retardați, mostly eastern. Își racolează câte o băștinașă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a tatei și am preferat să ies să mă aerisesc olecuță. Am Înghițit În sec. — Dar ce se Întîmplă? — Habar n-am. Noaptea trecută, sora mea Bea s-a Întors foarte tîrziu. Tata o aștepta treaz și un pic cu gărgăuni la cap, ca-ntotdeauna. Ea a refuzat să spună de unde venea și cu cine fusese, iar pe tata l-au apucat toate pandaliile. PÎnă la patru dimineața a tot zbierat la ea, făcînd-o de la tîrfă În sus și jurîndu-se că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ani, luând Premiul Nobel. Dacă va fi consecvent și dacă cei patru copii pe care îi are nu-și vor impune împreună cu energica lor mamă punctul lor de vedere (o mamă e mai atentă la bani decât un tată cu gărgăuni), Günther Grass va refuza acest premiu. Un singur lucru însă e necesar ca acest eveniment să aibă loc. Günther Grass să nu mai scrie romane de valoare îndoielnică (Toboșarul îi ajunge) și miracolul economic al țării sale să nu se
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
asociere cu serviciul, prestigiu. Reieșea din meditația forfetarului că șeful e stăpîn. El îi are pe toți la mînă: dacă vrea, îi învoiește, dacă nu, nici la premă nu-i trece. Îndefinitiv puterea se definea prin chef. Tovarășa directoare, Aneta Gărgăun, cum vrea ea așa face. „To be or not to be”, iată problema șefului. Învățătoarele își fac cheful cu copiii, directoarea cu școala întreagă; primarul cu comuna și, mai departe, cine-or fi ei aceia, cu ditamai raionul. Așa-i
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
problemele, putea să dispună de soarta concetățenilor, fapt care îi procura o plăcere vie. Se răzbuna pe toți cei ce-l minimalizaseră cîndva. * În ciuda aparenței tinerești, bărbătoasă și înaltă, cu o cunună groasă de cozi castanii pe cap, directoarea Aneta Gărgăun purat la școală bluză și pantaloni de trening peste care trăgea o fustă „bliomarină”. Cam grosolane, trăsăturile sale nu erau urîte. Tot satul știa că atrăseseră atenția unui instructor de la raion. Părăsită de soț, viața ei sentimentală părea patronată de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
era gustat cu hohote de rîs în cancelarie. Cum rezervele elevilor păreau inepuizabile, mai toată vremea în nobila instituție exista o ocupație pe cît de coerentă pe atât de fructuoasă. * Istoria școlii din Dobrina era istoria gîlcevii dintre două dinastii: Gărgăunii, care o întemeiaseră prin bunicul lor, și Tomuleștii, ceva mai tîrziu sosiți. Bătrînul Savastian Gărgăun fusese om cu inițiativă și, în felul său, inimos. Nu numai că întemeiase școala, dar fondase și o cooperativă de credit; culegea folclor, căuta comori
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vremea în nobila instituție exista o ocupație pe cît de coerentă pe atât de fructuoasă. * Istoria școlii din Dobrina era istoria gîlcevii dintre două dinastii: Gărgăunii, care o întemeiaseră prin bunicul lor, și Tomuleștii, ceva mai tîrziu sosiți. Bătrînul Savastian Gărgăun fusese om cu inițiativă și, în felul său, inimos. Nu numai că întemeiase școala, dar fondase și o cooperativă de credit; culegea folclor, căuta comori pe dealuri și săpase un vechi cimitir unde lumea știa că erau îngropați Uriași. Pe la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
începutul acestui veac a colaborat chiar la cîteva publicații. Pe numeroșii săi copii îi trimisese să se instruiască la școala normală iar aceștia făcuseră din urmașii lor tot învățători, astfel că, în școlile din toată țara, erau răspîndiți vreo optsprezece Gărgăuni. Din păcate zestrea acestora nu s-a ridicat niciodată la valoarea întemeietorului. Doar unul rămăsese în Dobrina, cu o nepoată care acum era directoarea școlii. Fără prestigiul unui descălecat și nici prea numeroasă, dinastia Tomuleștilor era alcătuită din gazdele mele
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acum era directoarea școlii. Fără prestigiul unui descălecat și nici prea numeroasă, dinastia Tomuleștilor era alcătuită din gazdele mele, cu feciorul și cu nora lor. Era însă mai bogată la minte, de aceea, multă vreme, îi pusese în umbră pe Gărgăuni. După război, din cauza politicii și a întîmplării cu Siberia, domnului Tomulescu îi căzuse mazul. Triumful Gărgăunilor a fost deplin: toți Tomuleștii au trebuit să-și pună aiurea căpătîiul. Între cele două dinastii se instalase, veche, o ură necruțătoare. Doar pentru că
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
din gazdele mele, cu feciorul și cu nora lor. Era însă mai bogată la minte, de aceea, multă vreme, îi pusese în umbră pe Gărgăuni. După război, din cauza politicii și a întîmplării cu Siberia, domnului Tomulescu îi căzuse mazul. Triumful Gărgăunilor a fost deplin: toți Tomuleștii au trebuit să-și pună aiurea căpătîiul. Între cele două dinastii se instalase, veche, o ură necruțătoare. Doar pentru că, din inițiativă proprie, mă mutasem la Tomulești, directoarea începu să-mi poarte sîmbetele și mie. Ca
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
toți Tomuleștii au trebuit să-și pună aiurea căpătîiul. Între cele două dinastii se instalase, veche, o ură necruțătoare. Doar pentru că, din inițiativă proprie, mă mutasem la Tomulești, directoarea începu să-mi poarte sîmbetele și mie. Ca pensionar, tatăl Anetei Gărgăun continua încă să profeseze. Față de tineri, pe care-i considera incapabili și indolenți, nutrea un dispreț profund. El însuși slab meseriaș, dar oricînd gata să se laude cu groapa de gunoi pe care, pe vremea cînd era director, a pus
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
abonament la toată presa de partid. În pauza dintre două mandate de conducere, devenea groaza celorlalți directori cărora, zilnic, le trimitea la autorități cîte o anonimă. Ferească-l Dumnezeu pe careva să fi propus în consiliu: „Păi să facă tovarășul Gărgăun treaba asta, că are experiență”. Pe loc se declanșa o criză. Și pensionarul și fiica sa începeau să plîngă: „Cum?! El, om bolnav, bătrîn, care a muncit o viață...” Cu brațe strîmbe și fața scofîlcită în care, din pricina prostiei, bălteau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
are experiență”. Pe loc se declanșa o criză. Și pensionarul și fiica sa începeau să plîngă: „Cum?! El, om bolnav, bătrîn, care a muncit o viață...” Cu brațe strîmbe și fața scofîlcită în care, din pricina prostiei, bălteau melancolic ochii, moșul Gărgăun părea mai degrabă un țăran. Înalt, foarte uscat, cu aer suferind, avea așezat pe gît un cap de pasăre speriată. Îndată ce pleca de la școală, învățătorul Gărgăun azvîrlea de pe dînsul straiele de gală ponosite și le înlocuia cu un ilic vechi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Cu brațe strîmbe și fața scofîlcită în care, din pricina prostiei, bălteau melancolic ochii, moșul Gărgăun părea mai degrabă un țăran. Înalt, foarte uscat, cu aer suferind, avea așezat pe gît un cap de pasăre speriată. Îndată ce pleca de la școală, învățătorul Gărgăun azvîrlea de pe dînsul straiele de gală ponosite și le înlocuia cu un ilic vechi și o pălărie spartă. Se aburca apoi într-un soi de dric cocoțat pe trei roți de căruță și alta de tractor, urnit de o mîrțoagă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de o mîrțoagă cu coada încîlcită. Aceasta era ținută pe picioare de funiile înnodate cu fel de fel de flenduri colorate. Cu picioarele atîrnînd pînă la pămînt, în pantalonii legați de gleznă cu sfoară și labele goale băgate în gumari, Gărgăun pleca la treabă. Odată așezat pe dric, bătrînul începea să învîrtă năpraznic o joardă care se abătea fără milă asupra bietei lighioane. Dopată în acest mod, mîrțoaga o lua la pas, scuturînd din cînd în cînd urechile de măgar ale
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
peste capetele tunse chilug, la orele acesteia elevii ședeau cu ochii pironiți în manual. Cînd suna clopoțelul, la repezeală, profesoara îi întreba ce au înțeles, trîntind cu droaia note rele în catalog. Nu-l cruță nici pe fratele directoarei. Clanul Gărgăun a iscat atunci în școală un adevărat tărăboi. Față de alte tabere, familia Urecheru părea mai independentă. Închipuindu-mi că pot schimba păreri cu dînșii, într-o seară le-am făcut o vizită. În odaie domnea o duhoare de scutec nespălat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
problema „cadavrelor de animale moarte” ce zac pe ulițele satului în timp ce, cu nepăsare, cadrele școlii trec pe lîngă ele. Era semnalul „momentului Mitică”, așa că și directoarea se potoli. Pe jumătate amorțiți, bărbații se ridicau din bănci dar cu aceștia Aneta Gărgăun mai avea o treabă. Trebuia montate panourile pe care le pictase Michea. Grea ca o roabă cu bolovani, fiecare lozincă nu putea fi cărată decît de doi bărbați. Bătrînul Gărgăun se făcuse nevăzut iar Fărocoastă dădea doar indicații. Împreună cu Urecheru
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
amorțiți, bărbații se ridicau din bănci dar cu aceștia Aneta Gărgăun mai avea o treabă. Trebuia montate panourile pe care le pictase Michea. Grea ca o roabă cu bolovani, fiecare lozincă nu putea fi cărată decît de doi bărbați. Bătrînul Gărgăun se făcuse nevăzut iar Fărocoastă dădea doar indicații. Împreună cu Urecheru, am înșfăcat un panou, să-i îngropăm picioarele în fața școlii. Dezorientate, dăscălițele se întrebau: - Și noi ce facem? - Ne așteptați pe noi, le sugeră idilic Urecheru. Horticultoarea găsi prilej să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
consiliu. Tomulescu era prietenos mai ales cu Costică care, deși reținut, manifesta față de dînsul o lipsă totală de dușmănie. Marele secret mi-l destăinui chiar tînărul Tomulescu acasă: obținuse catedra de matematică la Dobrina. Cum mă îndoiam de bunăvoința Anetei Gărgăun, tînărul mă asigură enigmatic: - Se „arinjază”. Bătrînul Tomulescu s-a făcut foc pe feciorul său. - Bre, bre, bre, nu puteai să mai faci naveta? - Taci, tată, azi toată lumea se învîrte. - Noi am fost crescuți altfel, oftă bătrînul cu amărăciune. Din
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
știa să tragă doar foloase. Era născut să fie lider. Cu ambiții mai modeste, ceilalți rămîneau executanții unei morale conformiste. Nimeni nu-și risca pîinea pentru o libertate neghioabă la urma urmei. Ce naivitate să crezi că niște sclerozați ca Gărgăun, intriganți ca Fărocoastă sau o perversă ca Aneta ar fi interesați de adevăr ori de principii. Pentru asta trebuia un exasperat, iar pe acesta la Dobrina nimeni nu-l întruchipa. Bănuielile îmi fură confirmate cînd, legănîndu-și șoldurile de rinocer, primul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
îmi păru simpatică, se ivi un zîmbet. - Merge? - Merge! Mi-am băgat capul între umeri, cu senzația că la atât trebuie redusă strategia mea. Primul îmi întinse laba, cinste de care nu s-au bucurat nici Costică și nici Aneta Gărgăun. Și dintr-o dată nimeni nu mi s-a mai părut vinovat. Dacă asta e viața, de ce să n-o trăiască și Costică? O merita, știind să se descurce. Fără să-mi dau seama, intrasem în altă scară de valori. Cine
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
toamna adunînd vreascuri din pădure și culegînd bureți. La Dobrina soseau în grup, după ce două ceasuri înotau pe cărările înzăpezite. Alte patru se odihneau în clasă, absenți mental la lecții. Colac peste pupăză, profesorii le pretindeau să învețe carte. Aneta Gărgăun ne trimitea să școlarizăm elevii din Humosu. Toamna era frumoasă. Departe de orice zgomot, la hotarul dintre moarte și viață, luminișurile foșneau într-o liniște de rai. De-a lungul pîrîului, cătunul deșira cîteva case; rîpa lui era plină de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a acestui nivel, dînșii îmbinau făgăduiala cu amenințarea deși, asupra oamenilor, amenințarea, și cu atît mai puțin făgăduiala, nu produceau efect. Doar cei care aveau nevoie de un certificat de patru clase ca să intre prin servicii nu căpătau de la Aneta Gărgăun hîrtia decît după ce-i lăsau în palmă cererea. Fărocoastă, la rîndul său, găsise niște țigani fără pămînt pe care i-a lămurit că, de la colectiv, vor căpăta lot în folosință. Cu alte cuvinte, vor fi împroprietăriți din pămîntul celor ce
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]