169 matches
-
într-un moment unic au descătușat zăgazurile îmaginației și efloviile sensibilității. Fără rost devin acum întrebător dacă cerul din fundalul unui peisaj nu este întunecat față de casele și vacile placide, în plină lumină, din planul întâi; dacă mâinile de un galben-verzui chagalian se acordă cu maniera de execuție a capului unui cobzar, sau dacă grupul de dansatori (egali în înălțime deși diferit plasați de ochiul privitorului) plutește în văzduh, undeva aproape de coama dealului, ori bate cu picioarele, drept și sigur, pajiștea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
fiind găsiți în zona de nucleație a calculilor. Medicamentele incriminate au fost următoarele: - pentru 7 cazuri, un analgezic, glafenina. Au fost găsiți 2 metaboliți ai acesteia, acidul glafenic și acidul OH-4-glafenic. Zonele de precipitare a acestor metaboliți au o culoare galben-verzuie pe suprafața calculului; - pentru 7 cazuri, un diuretic, triamterenul; prima observație a fost publicată de Ettinger în 1979 și același autor a făcut cunoscută o serie de 50 000 de calculi în care a găsit 181 de calculi de triamteren
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
pancreatită acută, tumori pleurale maligne (mezotelioame). VI. 4. DIAGNOSTICUL POZITIV DE PLEUREZIE PURULENTĂ Pentru a se pune diagnosticul aceste varietăți de epanșament pleural, trebuiesc întrunite cîteva criterii: aspectul macroscopic al lichidului este tipic, purulent, uneori urît mirositor, de culoare galbenă, galben-verzui sau brun, în funcție de agentul microbian implicat. Uneori, inițial, lichidul a fost limpede, dar s-a infectat ulterior pe parcursul evoluției bolii. lichidul este exsudat. La analiza citologică, numărul total de celule poate fi crescut, în special pe seama polimorfonuclearelor (>25000/mmc). pH
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
ca direcțiile de polarizare să fie perpendiculare. Ce observați? Răspuns: Dacă privim un obiect oarecare sau un punct negru prin cristalul de calcit vedem obiectul dublat și două puncte. O lamă de turmalină obține o lumină total polarizată de culoare galben-verzui. Fenomenul de birefringență poate fi folosit pentru obținerea luminii liniar polarizată din cea nepolarizată, prin eliminarea unei raze (cea ordinară sau cea extraordinară). Un astfel de dispozitiv este prisma lui Nicol, numită simplu nicol, care este tăiată dintr-un cristal
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
cafea comandată, eu mă duc acasă, prietenă cu precupeața, ne-am ales de mărunți toți studenții din grup, gemenele ele înde ele, cafeaua o bem alternativ și o bem simultan, gestul sorbirii deopotrivă respectat, ne îndrumă la diferențieri dezlipirea buzelor, galben-verzui bluzele tricotate la fel. Luni, 15 august, ora 5,50, în acceleratul București Sighetu Marmației, după Vișeu de Jos, plasele cu brînză coborîte, stăteam mereu cu un ochi pe ele, boxa de la capăt de culoar, zi de Sîntămăria Mare umblă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
problema doar din punct de vedere biologic. Căci florile se colorează cu doar două feluri de pigmenți: unul e constituit din antociani, roșii de felul lor dar, dacă găsesc un mediu bazic, devin chiar albaștri; celălalt din flavonoizi, de un galben-verzui. À propos: ghiocelul conține - un fel de a spune și vom vedea Îndată de ce mă exprim astfel - doar flavonoizi. Iar dacă el ne apare ca alb, e pentru că galben-verzuiul lui e mult diluat, iar ochiul nostru imperfect. În fond, nici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un mediu bazic, devin chiar albaștri; celălalt din flavonoizi, de un galben-verzui. À propos: ghiocelul conține - un fel de a spune și vom vedea Îndată de ce mă exprim astfel - doar flavonoizi. Iar dacă el ne apare ca alb, e pentru că galben-verzuiul lui e mult diluat, iar ochiul nostru imperfect. În fond, nici omătul de sub care apare ghiocelul nu e alb, ci un albastru la fel de diluat... Și, dacă tot mergem la diluție maximă, dar și știind că În Natură nu există granițe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o floare nu se face primavară... Spui floare, Moti? Să mai adaug ceva: Păi florile se colorează cu doar doi pigmenți: antocianii, roșii de felul lor, dar și albaștri dacă stau Într’un mediu celular alcalin, respectiv flavonoizii, de un galben-verzui. Ghiocelul de pildă, are numai flavonoizi, iar albul lui e de fapt un galben foarte deschis. La urma-urmei, nici zăpada nu e albă, ci de un albastru cât se poate de deschis. Așa că, orice floare are În sine mărțișorul nostru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Se trece prin coloană amestecul de developare (solventul II), apoi este trecut extractul uscat. În stratul de zaharoză se vor forma două zone: în partea inferioară, o zonă verde albăstruie, care conține clorofila A, și în partea superioară, o zonă galben-verzuie, conținând clorofila B. Prin developarea cromatogramei cu solventul II, clorofilele se separă una de cealaltă. La sfârșitul developării coloana se usucă, iar fiecare zonă se separă cu ajutorul unei baghete efilate și se introduc separat în câte o pâlnie mică de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de extrcția a electronului este , unde V se numește potențial de ionizare. În cazul când într-un tub de descărcare există o presiune mai mică decât 10‾² torr, dispare orice fenomen luminos, însă pe peretele opus catodului apare o luminescență galben-verzuie. Goldestein (1876) explică luminescența respectivă, afirmând că acest fenomen se datorează unor radiații care în interacțiune cu peretele de sticlă produce acea luminescență galben verzuie. Inițial, s-au purtat discuții asupra acestor radiații, însă până la urmă s-a stabilit că
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
o senzație de căldură pe care ne-o dau culorile din gama: galben, galben-portocaliu, portocaliu, roșu-portocaliu, roșu și violet-roșcat. Aceste culori ne amintesc de foc, de zilele însorite, de întinderile de grâu aurite. Dimpotrivă, culorile reci, cele din gama verde, galben-verzui, albastru, albastrulverzui, violet, albastru-violaceu, ne dau senzația de frig, de rece, amintindu-ne de răcoarea pădurii, nopților reci, zilelor ploioase, etc... Cea mai caldă culoare este oranjul, pentru că este rezultatul amestecului a două culori calde (roșu + galben) iar cea mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
un timp la soare, se observă cum se desprind bule de gaz care se adună în partea de sus a balonului. Gazul adunat poate fi identificat prin aprinderea unei așchii care arde fără flacără; este oxigenul. Clorul este un gaz galben-verzui, cu miros înțepător și sufocant. El este de 2,49 mai greu decât aerul, de aceea poate fi cules în vase ținute cu gura în sus. Bromul se dizolvă într-o serie de solvenți organici cum sunt: CCl4, C6H6, CHCl3
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Na2SO4 + CuI + ½ I2 c) Apele iodate se tratează cu un amestec de Na2CO3 și Na2SO3 : 4NaIO3 + 3 Na2CO3 + 10NaHSO3 = 10Na2SO4 + 3CO2 + 2I2 + 5H2O Proprietăți fizice În condiții normale de temperatură și presiune, fluorul este un gaz galben pai, clorul - gaz galben-verzui, bromullichid brun-roșcat, iodul solid violet-negru. Halogenii formează molecule diatomice, cu entalpii mari de legătură sunt diamagnetici și izolatori (termic și electric). Toți halogenii au miros caracteristic, pătrunzător, iritant. Fluorul este extrem de toxic și corosiv, clorul este puternic înțepător, sufocant și
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
la plantele legumicole, este produsă de ciuperci din genurile Bremia (salată), Phytophthora (solanacee), Pseudoperonospora (cucurbitacee), Peronospora (ceapă, spanac, varză). Simptomele produse de aceste ciuperci sunt asemănătoare în mare parte, caracterizându-se prin apariția, pe frunze, a unor pete de decolorare galbene-verzui, cu margine difuză, în dreptul cărora, pe partea inferioară a frunzelor (cu excepția cepei), se formează un puf cenușiu, albicios, sau violaceu, constituit din fructificațiile patogenului. Condițiile care favorizează apariția și evoluția ciupercilor ce produc mane sunt: umiditatea relativă de 98-100 %, prezența
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cultivatoare de ovăz dar produce pagube mari (10 15 %) numai în cazul în care nu s-au făcut tratamentele seminale obligatorii. Simptome. Plantele bolnave se pot recunoaște ușor în lan în momentul premergător apariției paniculelor când, burduful este de culoare galbenă-verzuie și se deschide mai târziu decât la plantele sănătoase. Paniculele bolnave sunt drepte, cu ramificații puțin răsfrânte și cu spiculețele distruse, transformate într-o pulbere brună negricioasă de spori. Glumele pot fi total sau parțial distruse, în acest ultim caz
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semnalarea ei, materialul infectat se distruge prin ardere. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, tulpini, capsule, semințe, fiind mai ușor de identificat în partea a doua a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de identificat în partea a doua a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune. Petele se pot uni și ca urmare apar zone mari, în care tulpina este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune. Petele se pot uni și ca urmare apar zone mari, în care tulpina este brună de jur împrejur (fig. 81). Plantele se usucă înainte de vreme și conțin fibre de calitate inferioară, iar capsulele pătate sunt seci, sau au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultivată în zone mai secetoase sau chiar la Cluj (1953). Simptome. În timpul înfloririi cânepii, pe frunzele plantelor virotice apare o îngălbenire progresivă ce se finalizează cu aspectul mozaicat al foliolelor. Frunzele de la vârful plantei prezintă mai întâi dungi scurte, izolate, galben-verzui, la vârful foliolelor și pe margini. Prin unirea petelor se obțin zone clorotice mari, însă pe lângă nervuri rămâne o zonă verde. Frunzele virotice se îngălbenesc, se usucă în vârful plantelor, inflorescențele se veștejesc și se curbează. Plantele atacate au înălțime
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând pe cultivatori de posibilitatea deprecierii cantitative și calitative a recoltelor. Simptome. Bacteria parazitează toate organele aeriene ale tomatelor. Răsadurile prezintă pe primele 2 frunzulițe și apoi pe frunze și tulpiniță pete galben-verzui până la brune, cu o zonă centrală brună din cauza țesuturilor necrozate (arse), de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă de lacrimi. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă, de 1-2 mm în diametru, cu aspect umed
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala a fost identificată și descrisă în 1969 în Italia, apoi a fost găsită și în Turcia dar cu o frecvență destul de mică. Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apare o marmorare slabă a țesuturilor de lângă nervuri. Plantele ce prezintă decolorări galbene-verzui, manifestă o stagnare a creșterii însoțită de răsucirea frunzelor(care sunt ceva mai mici), spre partea inferioară a limbului, ceea ce duce la apariția de rozete pe frunze. Fructele ce se formează sunt mici, deformate, cu pete de arsură, fără valoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cucumber mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă la frunzele bătrâne, unde alternează petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri evidente. Cozile frunzelor, ca și internodurile vrejilor sunt scurtate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala este cunoscută de foarte multă vreme și este răspândită în țările europene și unele țări asiatice pe soiurile de prun, mălin și porumbar. Simptome. Boala se manifestă la începutul lunii mai, pe fructele tinere; cele atacate au o culoare galbenă-verzuie și sunt mult mai mari decât cele sănătoase. Pulpa este mult mărită, determinând alungirea fructelor și o ușoară încovoiere a acestuia, iar coaja sâmburelui este distrusă. Pe suprafața hurlupilor se constată prezența unui strat catifelat de culoare albicioasă cenușie format
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de către E. Docea în anul 1959, pe piersic. Virusul infectează piersicul, zarzărul, caisul, prunul, corcodușul, migdalul, mahalebul, vișinul. Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală, cât și cele secundare, formând un fel de benzi ondulate. Pe prunul japonez, aceste benzi au un
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sănătoase sau care au fost supuse termoterapiei la 35-38șC timp de 4 săptămâni. Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor. 11. 3.2. Mozaicul crizantemelor Chrysanthemum virus B Simptome. Frunzele tinere manifestă o mozaicare, pete inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune. Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici și decolorate (fig. 203). Transmitere-răspândire. Virusul este răspândit de afide și prin înmulțirea vegetativă (prin butași) a plantelor deja infectate. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]