1,115 matches
-
mânca din nou pînea neagră a exilului, udată cu lacrimi. Un alai de jalnici patrioți l-au petrecut până la marginea târgului, unde, luîndu-și toiagul în mână și scuturând de pe încălțăminte praful unei patrii ingrate, au plecat spre depărtatele deșerturi ale Galiei, unde cu post și în pustnicie să-și petreacă rămășița zilelor, scârbită de răutatea oamenilor. Ci 'nainte de-a pleca a spus de ce. Majoritatea n-a voit să-i primească reformele. Aceste sunt: decentralizarea, reforma legii electorale, electivitatea magistraturii, libertatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să fie actualizat În funcție de circumstanțe. Este curios că, uneori literatura, benzile desenate chiar, creează o istorie emblematică extrem de veridică! Așa se face că galul Asterix prefigurează excepția culturală franceză În lupta sa Împotriva superputerii americane. În diferitele lor călătorii În afara Galiei, la iberi, goți, corsicani, egipteni sau helveți, Asterix și Obelix recunosc Întotdeauna specificitatea și dreptul la diferență al culturilor prin raport cu dominația romană, nu fără a evoca anumite orientări de politică internațională a Franței. Miturile constituie matrice disponibile pentru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a unor indivizi detașați de aceste grupuri dar rămași purtători ai mesajului transmis Fraților și Surorilor Spiritului Liber, care fac joncțiunea cu perioada medievală, apoi renascentistă, a culturii noastre. Marcos, discipol al lui Valentin, devine el însuși magistrul gnosticilor din Galia... Gnosticismul trece din Orient în Occident prin Armenia, Cappadocia, Grecia, Bulgaria, Bosnia; Țările de Jos îl primesc discret, dar cu bunăvoință... Firește, în contextul unei temporalități îndelungate și al unei geografii întinse, unitatea gnosticismului pare greu de imaginat. De la Simon
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
puțin ca singularități, ca subiectivități distincte decât ca niște chintesențe: ele incarnează Femininul, Feminitatea căreia i se consacră un adevărat cult. Iată cum se explică faptul că pe Marcu Magicianul îl găsim alături de femeile cele mai frumoase - mărturisește Irineu. Primatul Galiilor precizează că Marcu a făcut victime până și în ținutul Ronului pe care-l păstorea. Fermecătoare, elegante, bogate, el le inițiază în practicile sale minunate - sau magice - cu ajutorul unor cupe în care transvazează niște lichide de culoare roșie pentru a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pe la 1450, perfecționarea tehnicii lui Gutenberg permite multiplicarea și deci difuzarea acestei opere. în 1472 apare prima traducere latină a lui Diogene Laerțiu. Ediția princeps stabilită de Frobenius la Basel datează din 1533. Lucrețiu supraviețuiește datorită unor manuscrise copiate în Galia sau în Irlanda, apoi în Italia, unde Poggio Bracciolini le descoperă în 1417. în mod evident, raritatea surselor face foarte improbabilă difuzarea gândirii epicuriene. De altfel, dacă, prin minune, aceste opere ar fi scăpat de distrugere, conținutul lor ar fi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
varsă, nu încetează niciodată a curge...”. Istoria hidrologiei este mai interesată de apele terapeutice, comparativ cu cele potabile. Apele terapeutice, cunoscute și sub denumirea de minerale, au o origine foarte îndepărtată (din punct de vedere al utilizării), mai ales în Galia (Gaule), cunoscute încă din perioada anterioară invaziei romane. S-au descoperit situri cu numeroase silexuri tăiate sau polizate în apropiere de Vichy (centrul Franței, în nordul Masivului Central Francez - bazinul superior al Loirei), Bourbon-l'Archambault, monezi la Mont-Dore și Néris
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
polizate în apropiere de Vichy (centrul Franței, în nordul Masivului Central Francez - bazinul superior al Loirei), Bourbon-l'Archambault, monezi la Mont-Dore și Néris, și chiar o piscină angulară anterioară instalațiilor romane la Mont-Dore. Nu romanii au introdus cultul apelor în Galia, meritul lor fiind doar acela de a pune în valoare noi surse și a facilita utilizarea apelor prin intermediul construirii de piscine, devenite celebre în domeniu. Apele subterane au reprezentat tot timpul o importanță vitală. Primele fântâni pentru apă potabilă au
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Rașcu. A tradus, printr-un intermediar francez, câteva fragmente din Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift, precum și din Th. Bailey Aldrich, P. Castanier, H. de Graffigny, L. Boussenard, L. Jacolliot și J. Gros. O încercare de istorie a culturii, intitulată Galia și înrâuririle ei (1898-1908) (I-II, 1915), nu prezintă, ca și așa-zisa teză de doctorat Îndrumări nouă în viața politică și culturală a Franței contemporane și înrâurirea lor asupra noastră (1914), vreo garanție de originalitate sau de corespondență cu
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
ci și opere proprii sau surse de informare și argumente. SCRIERI: Din umbră... Moravuri antice, București, 1901; Originalitatea d-lui Caragiale. Două plagiate, București, 1902; Pentru Cruce, București, 1903; Triumful Crucei, București, 1904; Legionarii Crucei, București, 1904; Note, București, 1905; Galia și înrâuririle ei (1898-1908), I-II, București, 1915. Traduceri: Th. Bailey Aldrich, Copilărie tristă, București, 1898; H. de Graffigny, Povestiri științifice, București, 1898; Jonathan Swift, Trei ani de suferință. O călătorie curioasă, București, 1898; L. Boussenard, L. Jacolliot, Jules Gros
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
cu Ada Steinberg); T. Juravliov, Soldatul Antipov, București, 1951 (în colaborare cu Nina Melincenco); Vsevolod Ivanov, Parhomenco, București, 1951; A.S. Serafimovici, Torentul de fier, București, 1959 (în colaborare cu Ada Steinberg); D. Davurin, Trenul regimentar, București, 1959 (în colaborare cu Galia Faresova); Vsevolod Kocetov, Frații Erșov, București, 1960 (în colaborare cu Mihail Cardaș); Galina Nikolaeva, Bătălie în marș, I-II, București, 1960 (în colaborare cu Nicolae Stoenescu); Vilis Lațis, După furtună, București, 1965 (în colaborare cu Iuri Ionescu); Albert Camus, Caligula
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
agrava cu fiecare zi care trecea. Invaziile barbarilor în Imperiul Roman erau continue și ultima, cea din 410, fusese cea mai înspăimântătoare, chiar dacă, pe plan politic, cea precedentă, din 408, nu fusese mai puțin gravă pentru că desprinsese din imperiu Spania, Galia și Britania. Numai că, în 410, goții lui Alaric jefuiseră chiar Roma, devastaseră Italia până la strâmtoarea Messina și urcaseră apoi spre Provence. Invazia barbarilor îi constrânsese pe mulți romani, dintre care unii de familie nobilă, să se refugieze în Africa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
are originea în proiectul divin gratuit și de nepătruns. Și în afara Africii se discuta însă despre doctrina augustiniană a harului care părea foarte nouă (vom vedea în continuare că doctrina predestinării nu a fost întâmpinată favorabil în cercurile culturale din Galia, mai ales în mănăstirile din Marsilia și Lérins. În 428, Augustin a trebuit să răspundă prin scrierea Despre predestinarea sfinților (De praedestinatione sanctorum) lui Prosperus și Ilarie, doi laici din Galia meridională, care îi trimiseseră două scrisori (nn. 225 și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nu a fost întâmpinată favorabil în cercurile culturale din Galia, mai ales în mănăstirile din Marsilia și Lérins. În 428, Augustin a trebuit să răspundă prin scrierea Despre predestinarea sfinților (De praedestinatione sanctorum) lui Prosperus și Ilarie, doi laici din Galia meridională, care îi trimiseseră două scrisori (nn. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin), în care criticau, împreună cu alții, operele trimise călugărilor din Adrumeto. Tot lui Prosperus și Ilarie, un an mai târziu, Augustin trimite o a doua carte intitulată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Astfel, în urma marilor migrații barbare care s-au succedat începând cu 406, imperiul a pierdut progresiv Britania (niciodată romanizată total), Spania, unde s-au stabilit suabii și apoi vizigoții (aceștia devastaseră Italia în 410 și se stabiliseră la început în Galia meridională), Africa, ocupată definitiv de vandali începând cu anul 435 (anterior, ei se stabiliseră în Galia și apoi în Spania), Galia, traversată de toate populațiile germanice menționate mai sus, apoi dominată definitiv de burgunzi și de franci. Italia, deși supusă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Britania (niciodată romanizată total), Spania, unde s-au stabilit suabii și apoi vizigoții (aceștia devastaseră Italia în 410 și se stabiliseră la început în Galia meridională), Africa, ocupată definitiv de vandali începând cu anul 435 (anterior, ei se stabiliseră în Galia și apoi în Spania), Galia, traversată de toate populațiile germanice menționate mai sus, apoi dominată definitiv de burgunzi și de franci. Italia, deși supusă unor invazii teribil de devastatoare, cum a fost cea a vizigoților din 410-411, cea a hunilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
unde s-au stabilit suabii și apoi vizigoții (aceștia devastaseră Italia în 410 și se stabiliseră la început în Galia meridională), Africa, ocupată definitiv de vandali începând cu anul 435 (anterior, ei se stabiliseră în Galia și apoi în Spania), Galia, traversată de toate populațiile germanice menționate mai sus, apoi dominată definitiv de burgunzi și de franci. Italia, deși supusă unor invazii teribil de devastatoare, cum a fost cea a vizigoților din 410-411, cea a hunilor din 454 și cea a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
invaziilor barbare, literatura creștină din secolul al cincilea nu este săracă și nici modestă; nu atinge, cu siguranță, culmile din epocile precedente (semnificativă este dispariția științei comentariului și a tratatului teologic), dar demonstrează că sunt încă solide (mai ales în Galia) bazele culturale pe care dominația romană le construise acolo în trecut; totodată, oferă un răspuns problemelor momentului, un răspuns pe care, de obicei, nu-l găsim, în schimb, la puținii literați păgâni încă activi. Scriitorii creștini din această perioadă sunt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1989 (A.V. Nazzaro). 4. Tyron Prosperus Prosperus și Ilarie l-au informat pe Augustin în 428-429 prin două scrisori (nn. 225 și 226 din epistolarul lui Augustin) despre reținerea cu care era întâmpinată doctrina harului și a predestinării în Galia meridională; lor le-a dedicat Augustin Predestinarea sfinților și Darul perseverenței. Ilarie nu mai e cunoscut ulterior decât ca prieten personal al lui Augustin și pe atunci se găsea la Marsilia; și Prosperus, originar din Aquitania (nu cunoaștem nici locul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un semn, acesta, al faptului că episcopul din Hippona, în ciuda faimei sale și a hotărârii cu care reușise să smulgă de la papalitate și de la curtea imperială condamnarea ereticului, nu avea încă, la nivel cultural și dogmatic, și mai ales în Galia, acea autoritate ce i-a fost atribuită în secolele următoare. Am spus că e un termen impropriu pentru că susținătorii acestui antiaugustinism nu se revendică niciodată de la Pelagius, ci, eventual, de la învățații greci din secolul al patrulea. Așadar, nu fără motiv
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vorbească despre „maeștri provensali” și nu de „semipelagieni”, iar Pricoco subliniază și el inexistența „semipelagianismului”. Dezbaterea despre semipelagianism constituie una din manifestările cele mai vii ale vieții intelectuale din secolul al cincilea în care sunt implicate mai ales cercurile din Galia, dar și cele din Italia și Africa. Opoziția la ultimele teze antipelagiene ale lui Augustin se baza, între altele, pe afirmația din 1 Tim. 2, 4, unde se spune că Dumnezeu vrea ca toți oamenii să fie mântuiți, afirmație înțeleasă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cincilea. a) Opere în care e combătut semipelagianismul După moartea lui Augustin, Prosperus și prietenul său Ilarie s-au dus la Roma pentru a obține de la papa Celestinus I o condamnare a semipelagianismului. Papa a trimis o scrisoare episcopilor din Galia prin care aproba pe deplin poziția lui Prosperus și Ilarie, cinstea amintirea lui Augustin și îi îndemna să tacă pe cei ce îl criticau. Prosperus nu și-a încetat activitatea de apărător și de continuator al lui Augustin, ci a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
siguranță fără nici o îndreptățire, nestorianismul era descris ca părinte al pelagianismului. O tematică analoagă are poemul atribuit lui Prosperus și dedicat Soției sale (Poema coniugis ad uxorem). Aici, poetul, după ce descrie în hexametri un tablou apocaliptic al nenorocirilor care loviseră Galia răvășită de invaziile barbarilor, trece la exortația propriu-zisă și, folosind distihul elegiac, o îndeamnă pe femeie să renunțe la toate deșertăciunile lumii și să se dăruiască lui Dumnezeu, practicând abstinența împreună cu soțul său. Poemul are o tonalitate gravă și senină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Augustin Despre erezii și se ocupă pe larg de pelagianism și semipelagianism. După trei redactări, Cronica lui Prosperus a fost publicată în 455; judecând după atenția pe care o acordă evenimentelor din acei ani (mai cu seamă invaziilor barbare din Galia), cercetătorii au presupus că prima parte a fost scrisă în Galia și a doua la Roma. Ghenadie, de altfel (Oameni vestiți, 84), ne spune că Prosperus a scris câteva epistole papei Leon, al cărui pontificat a început în 440. d
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
semipelagianism. După trei redactări, Cronica lui Prosperus a fost publicată în 455; judecând după atenția pe care o acordă evenimentelor din acei ani (mai cu seamă invaziilor barbare din Galia), cercetătorii au presupus că prima parte a fost scrisă în Galia și a doua la Roma. Ghenadie, de altfel (Oameni vestiți, 84), ne spune că Prosperus a scris câteva epistole papei Leon, al cărui pontificat a început în 440. d) Vocația tuturor oamenilor În atmosfera creată de discuțiile dintre „augustinieni” și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nella tarda antichità. Actele Congresului... Erice (3-8 XII 1978), Centro di Studi Umanistici, Messina 1980, pp. 195-239; B. Luiselli, Indirizzo universale e indirizzi nazionali nella storiografia latino-cristiana dei sec. V-VIII, ibidem, pp. 505-533. 5. Hydațiu Nu e originar din Galia și nu aparține acelor cercuri din care provine Prosperus, un scriitor, autor al unei Cronici, pe care avem ocazia să-l amintim aici după ce am vorbit aici despre Cronica lui Prosperus. Ne referim la scurta Cronică (Chronicon) a lui Hydațiu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]