565 matches
-
scheme stabilite de serviciul veterinar oficial și aprobate de autoritatea veterinară centrală a României conform procedurii naționale; (îi) în cazul fermelor situate departe de mare, toate bazinele trebuie să fie drenate în scopul curățării și dezinfectării; (iii) toate icrele și gameții, peștele mort și peștele care prezintă semne clinice de boală trebuie să fie considerate materiale cu risc crescut și trebuie să fie distruse sub supravegherea serviciului oficial, conform Normei sanitare veterinare privind stabilirea condițiilor sanitare veterinare pentru înlăturarea și prelucrarea
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 cu privire la măsurile minime pentru controlul anumitor boli ale pestilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
unui tratament pentru a distruge agenții patogeni, în concordanță cu normă sanitară veterinară menționată mai sus, si ca apa folosită este supusă unui tratament care inactivează orice agent patogen pe care îl poate conține; (v) după mutarea peștelui, icrelor și gameților bazinele, echipamentul și orice material posibil să fie contaminat trebuie să fie curățate și dezinfectate cât mai repede posibil, urmandu-se instrucțiunile stabilite de serviciul veterinar oficial, astfel încât să se elimine orice risc de răspândire sau de supraviețuire a agentului
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 cu privire la măsurile minime pentru controlul anumitor boli ale pestilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
epizootologica trebuie să aibă în vedere: ... a) durată probabilă a perioadei de când boală ar fi putut există în fermă înainte de a fi notificata sau suspectată; ... b) originea posibilă a bolii din fermă și identificarea altor ferme în care există icre, gameți și pește din speciile receptive la infecție; ... c) mișcarea peștilor, icrelor, gameților, vehiculelor sau a substanțelor și persoanelor care ar fi putut purta agentul patogen al bolii în sau din fermele în cauză; ... d) posibilă existența a purtătorilor de boală
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 cu privire la măsurile minime pentru controlul anumitor boli ale pestilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
boală ar fi putut există în fermă înainte de a fi notificata sau suspectată; ... b) originea posibilă a bolii din fermă și identificarea altor ferme în care există icre, gameți și pește din speciile receptive la infecție; ... c) mișcarea peștilor, icrelor, gameților, vehiculelor sau a substanțelor și persoanelor care ar fi putut purta agentul patogen al bolii în sau din fermele în cauză; ... d) posibilă existența a purtătorilor de boală și distribuția lor. ... (2) Dacă anchetă epizootologica evidențiază că boala ar fi
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 cu privire la măsurile minime pentru controlul anumitor boli ale pestilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
zonă de captare a apei sau din altă zonă de coastă ori ar fi putut fi contaminată o altă zonă de captare a apei sau altă zonă de coastă ca urmare a unui contact realizat prin mișcarea peștilor, icrelor sau gameților ori a animalelor, vehiculelor și persoanelor sau în orice alt mod, fermele ce aparțin unor astfel de zone de captare a apei sau zone de coastă trebuie să fie considerate suspecte de infecție și trebuie să se aplice măsurile stabilite
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 cu privire la măsurile minime pentru controlul anumitor boli ale pestilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
la aceasta. ... (2) Dacă anchetă epizootologica relevă că boala ar fi putut să fie introdusă dintr-o zonă sau dintr-o altă fermă autorizată ori ar fi putut să fie transferată în altă fermă autorizată în urmă mișcării peștilor, icrelor, gameților, vehiculelor sau persoanelor ori în alt mod, această zonă sau fermă trebuie să fie considerată suspectă și trebuie să se aplice măsurile adecvate. ... (3) Serviciul veterinar oficial poate autoriza creșterea peștilor până când ating dimensiunea comercială, pentru a fi comercializați. Articolul
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 cu privire la măsurile minime pentru controlul anumitor boli ale pestilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
să fie puse sub supraveghere veterinară oficială fermele infectate, pentru a se asigura că, prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (1) din normă sanitară veterinară sus-menționata, singurele mișcări autorizate din fermele infectate sunt cele de pește viu, icre sau gameți destinați fie altor ferme infectate cu aceeași boală, fie pentru tăiere în vederea comercializării pentru consumul uman. ... (2) Autoritatea veterinară centrală a României poate stabili și pentru o perioadă determinată, sub supravegherea serviciului veterinar oficial, un program opțional sau obligatoriu pentru
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 cu privire la măsurile minime pentru controlul anumitor boli ale pestilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
oficial, un program opțional sau obligatoriu pentru eradicarea bolilor din lista ÎI, din fermele neautorizate sau din zonele neautorizate. În această perioadă trebuie interzisă introducerea într-o zonă sau fermă supusă unui astfel de program a peștelui viu, icrelor sau gameților proveniți din ferme infectate ori din ferme cu status de sanatate necunoscut. (3) Aceste programe, care vor fi stabilite pe baza criteriilor generale în conformitate cu procedura națională, vor fi trimise Comisiei Europene pentru examinare detaliată și, eventual, pentru aprobare, iar atunci când
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 11 iunie 2002 cu privire la măsurile minime pentru controlul anumitor boli ale pestilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
sub 50%. evoluția hipertensiunii rezecția completă a tumorii vindecă hipertensiunea în cca 75% din cazuri persistența hipertensiunii (25%) se datorează coexistenței unei hipertensiuni esențiale sau modificărilor vasculare ireversibile induse de catecolamine. Răspunde la tratamentul antihipertensiv uzual. GONADELE Prin producția de gameți, sincronizată cu aceea de hormoni, gonadele guvernează comportamentul reproductiv și sexual. Date importante 357 î.e.n. Hipocrat a descris amenoreea de exercițiu și sindromul amenoree-galactoree. 130-200 e.n. Galen a emis teoria izomorfismului gonadelor la cele două sexe, teorie care, susținută de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
transformismului darwinist din punctul de vedere al geneticii. I. Cu toate cunoștințele acumulate până în prezent și cu toate posibilitățile tehnice actuale viața nu a putut fi reprodusă în laborator decât pornind tot de la viață, adică de la cele mai simple structuri (gameții) care posedă în formulă înjumătățită (haploidă) întregul arsenal informațional al speciei și numai al speciei căreia-i aparține. II. Cu toate posibilitățile pe care genetica le oferă pentru aprofundarea științei despre viață, ea nu a reușit să obiectiveze transformarea speciilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
noi specii prin transmiterea noilor caractere la urmași. Genetica a demonstrat însă că, în cadrul variabilității operează două procese majore: recombinarea genetică și mutațiile. Recombinarea genetică nu este altceva decât reasortarea și redistribuția materialului genetic cuprins în două entități genetice diferite (gameții), proces general în natură și care duce la apariția de noi indivizi. În cadrul recombinării genetice se disting 3 tipuri: 1. recombinarea genomică, care nu este altceva decât reproducerea sexuată, deci unirea gameților (structuri genetice haploide) și formarea zigotului (diploidia reconstituită
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materialului genetic cuprins în două entități genetice diferite (gameții), proces general în natură și care duce la apariția de noi indivizi. În cadrul recombinării genetice se disting 3 tipuri: 1. recombinarea genomică, care nu este altceva decât reproducerea sexuată, deci unirea gameților (structuri genetice haploide) și formarea zigotului (diploidia reconstituită genetic); 2. recombinarea cromozomială, care are loc după fecundare și permite o variabilitate care depășește de 8 mii de ori populația globului, fiind practic infinită; 3. recombinarea genică, care se realizează între
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în natură există mecanisme suficient de puternice care împiedică încrucișarea sau hibridizarea speciilor, foarte evidente la animalele superioare, traduse prin așa zisa izolare reproductivă între care două sunt bine argumentate în biologia ultimilor decenii și anume: - izolarea prezigotică (înaintea unirii gameților) ce se realizează prin: - izolare geografică - perimetrul în care specia viețuiește; - izolare ecologică - între specii există diferențe de habitat care se opun hibridizării; - izolare temporală - diferențe în timpul depunerii oălor sau polenizării de exemplu, sau de apariție și manifestare a ruth-ului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se opun hibridizării; - izolare temporală - diferențe în timpul depunerii oălor sau polenizării de exemplu, sau de apariție și manifestare a ruth-ului (perioada de împerechere); - izolare comportamentală - fiecare specie animală are un ritual al împerecherii, întotdeauna specific și caracteristic speciei. Însuși fuziunea gameților este împiedicată de bariere cum ar fi: diferențele de pH, calea de parcurs în tractul reproductiv, tropismul sau tactismul celulei sexuale diferit pentru fiecare specie și care are nevoie de condiții speciale pentru a se produce etc. - izolare postzigotică - care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu transformării lui. Au, prin urmare, un efect de prezervare a caracterelor specifice speciei, adică a acelor caractere care o definesc ca entitate în lumea viețuitoare. Astfel recombinarea genetică, în fapt reasortarea și redistribuția materialului genetic provenit de la cei 2 gameți, prin cele 3 tipuri: genomică (unirea gameților), cromozomială (după fecundare, ce permite o variabilitate extrem de largă) și genică (între genele perechi, care permit o variabilitate înfinită), nu poate fi concepută decât în cadrul speciei. Observația și experimentul au arătat că diferențele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
efect de prezervare a caracterelor specifice speciei, adică a acelor caractere care o definesc ca entitate în lumea viețuitoare. Astfel recombinarea genetică, în fapt reasortarea și redistribuția materialului genetic provenit de la cei 2 gameți, prin cele 3 tipuri: genomică (unirea gameților), cromozomială (după fecundare, ce permite o variabilitate extrem de largă) și genică (între genele perechi, care permit o variabilitate înfinită), nu poate fi concepută decât în cadrul speciei. Observația și experimentul au arătat că diferențele dintre specii fac imposibilă nu numai încrucișarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Observația și experimentul au arătat că diferențele dintre specii fac imposibilă nu numai încrucișarea între ele ci chiar coabitarea. În sprijinul acestei afirmații vine așa zisa izolare reproductivă, bine demonstrată astăzi, care operează prin două modalități: - izolarea prezigotică (înaintea unirii gameților), determinată de izolarea geografică, ecologică, temporală, comportamentală, la care se adaugă aspecte fizice, chimice și biologice care împiedică unirea gameților de specii diferite; - izolarea postzigotică, ce se traduce prin nesincronizarea materialului genetic, diferit ca program de evoluție și dezvoltare pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sprijinul acestei afirmații vine așa zisa izolare reproductivă, bine demonstrată astăzi, care operează prin două modalități: - izolarea prezigotică (înaintea unirii gameților), determinată de izolarea geografică, ecologică, temporală, comportamentală, la care se adaugă aspecte fizice, chimice și biologice care împiedică unirea gameților de specii diferite; - izolarea postzigotică, ce se traduce prin nesincronizarea materialului genetic, diferit ca program de evoluție și dezvoltare pentru fiecare specie, rezultatul fiind moartea embrionului, dezvoltarea anormală a acestuia sau infertilitatea. Mutațiile, la rândul lor, pe care s-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dezvoltă, strict în cadrul speciei prin existența - în potenția - în genotipul individului a acestor posibilități. Ceea ce preia și transmite ereditatea sunt doar mutațiile genice favorabile, mutații care nu pot interesa decât fenotipul și numai dacă acestea se regăsesc în celulele germinale (gameți). Dacă se limitează numai la celulele somatice ele vor dispărea odată cu individul. Mai mult, selecția naturală operând la nivelul structurii genice, recunoaște 3 mecanisme: - eliminarea unei extreme ce se abate de la genotipul speciei (tipul direcțional); - eliminarea ambelor extreme deviante (tipul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
stadiului dezvoltării lor. Convenția asupra Biomedicinii a avut diferite percepții potrivit cărora embrionul uman este o persoană, o existență umană sau un conglomerat de celule umane. Mieth (2000) arată că ultima afirmație trebuie exclusă, deoarece apare o diferență semnificativă între gameții umani și un embrion timpuriu uman. Embrionul are un sex, are capacitatea de a deveni o ființă umană dacă este lăsat să-și urmeze cursul natural, ceea ce nu este cazul spermatozoidului sau al ovulului uman. Obiecția comună, potrivit căreia „natura
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cele trei alele din genofondul populației umane ocupând a locus genic situat subterminal în brațul lung al cromozomului 9 din complementul cromozomal uman (fig. 16.42). În procesul de reproducere, prin combinarea probabilistică a acestor trei alele distincte, purtate de gameți de sex opus, rezultă șase structuri genetice (genotipuri) diferite la nivelul populației umane și patru fenotipuri de grup sangvin ABO, așa cum reiese din tabelul 16.10. După cum se vede în acest tabel, există șase genotipuri distincte și doar patru fenotipuri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
metode de tratament. C) PERSPECTIVELE UNEI PROFILAXII PRIMARE EFICIENTE Deși în prezent nu există nici un sistem operațional de prevenire primară, există două direcții posibile de abordare a problemei, ambele cu implicații bioetice majore: terapia genică și folosirea unui donator de gameți. 1. Terapia genică Identificarea genei specifice permite înlocuirea genei anormale. Datele experimentale ale acestei abordări ridică problema permisivității cercetărilor pe foetus sau copil; deși procesul de aprobare a unor asemenea cercetări este extrem de complex, faptul că cercetarea este dirijată în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cercetarea este dirijată în beneficiul direct al produsului de concepție poate facilita obținerea acceptului de corectare genică pe linia celulelor somatice (nu și pe cea a celulelor germinative, care poate afecta patrimoniul genetic al mai multor generații). 2. Donarea de gameți Folosirea unui donator de ovule sau spermă (în funcție de părintele afectat) constituie o abordare mult mai ușoară a problemei (din punct de vedere tehnic), dar cu implicații etice și sociale la fel de complexe. În concluzie, plurivalența problemelor bioetice pe care le ridică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
menajere; en. housekeeping geneas. gr. gyne (cf. γυνή, γυναικός s.f.) ,,femeie" diagynic "despre transmiterea ereditară a unei boli, care se produce numai prin intermediul mamei" en. diagynic; fr. diagynique (adj.); ro. diaginic (adj.). lat. femella (ae) ,,femeie" female "orgamism care produce gameți femini" fr. femelle (s.f.); ro. femelă (s.f.); en. female. lat. filius (ii) ,,fiu" filiation "legătură de consanguinitate a copiilor cu părinții" fr. filiation(s.f.); ro. filiație (s.f.); en. consanguinity in direct line. Schemă preconceptuală stabilă Metaforă medicală Realizare lingvistică lat.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
gr.γάλα, -ακτος s.n. "lapte"): med. ro. galactogen (cf. fr. galactogène adj.; en. galactogenous); galea- "coif, cască (cf. lat. galea, ae s.f. "coif, cască; moț - la găină): NA galea gale(o)- "nevăstuică, pisică" (cf. gr.γαλή, -ής s.f. "nevăstuică, pisică"); gamet(o)-, -gameto- "gamet" (cf. gr. gamete, γαμετή, -ής s.f. "soție"/ gr. gametes γαμέτης, -ου s.m. "soț"): med. ro. gamet (cf. fr. gamète s.m.; en. gamete); gan(o)- smalț (cf. gr. γανόων, -γανόωσα "care strălucește"); gastro-, -gastro,-gastru "stomac" (cf. gr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]