11,135 matches
-
milă pe acela care, până adineaori, fusese un "cerșetor nemulțumit". - Eu am văzut, d-nă. Știu că a pictat, așa cum îl vedeți, și la biserica din comună, și la troița eroilor, dar făcea și alte treburi mult mai grele, plase de gard și câte și mai câte... Am vrut să plec, că setea nu mă lăsa, dar omul cu capul în piept, m-a lovit ușor cu cârja, voind să-mi spună ceva. M-am aplecat, să-l pot auzi. - Cum te
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
fie individul ? Justițiarul nostru ? Într-un timp record, ajunse la depozitul en-gross de echipamente sportive care reprezenta partea vizibilă și oficială a veniturilor sale. Aici îl aștepta un adevărat dezastru. Cei trei paznici zăceau legați pe lângă zidul de beton al gardului. Numai văzându-i, lui Ady “Bruslea” li se făcu părul măciucă. Începe partea poetică. Mama lui Cosette a murit, mama Marucăi zace în închisoare, nevinovată, bătrîna bunică numără gîndacii de pe pereți! ... Căldărar Zambilica zăcea pe patul metalic din colțul salonului
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
cu șapte inimi“), Făt-Frumos-din-Lacrimă se angajează un an de trei zile să ducă la păscut cele „șapte iepe negre strălucite“ ale Babei Cotoroanțe; în prima noapte reușește să își salveze capul (cerut de al șaptelea par care ținea loc de gard la casa Babei Cotoroanțe) grație intervenției prompte a „prietenului său“, împăratul țânțarilor - ce trimite un «roi nemărginit de țânțari» să scoată din ascunzătoarea pădurii cele șapte iepe; în a doua noapte îi vine în ajutor împăratul racilor ce dă ordin
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
cânte. Pierzi timpul și enervezi porcul (proverb american). Cine nu-ți dorește prezența, nu-ți simte deloc absența. • Hoții îți cer banii sau viața, femeile le vor pe amândouă (Samuel Butler). Când casa se dărâmă, nu e urgent de vopsit gardul. NEGATIV • Punctualitatea e politețea regilor, dar noi nu suntem monarhiști! • I-am spus să stea cu burta pe carte... A încercat și cu cartea pe burtă. E incomod. • Nu poți cumpăra dragostea, dar plătești mult pentru ea (zicere idiș). • Justiția
MOD DE ÎNTREBUINŢARE & NEGATIV de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380214_a_381543]
-
plătesc. O crainică de la o televiziune a rățoit limba prin tonul strident și certăreț pe care-l imprimă unei discuții. Cuvintele limbii noastre sunt dulci, se spun pe un ton potolit. Parc-am fi niște țațe care se ceartă printre gard. Un altul scoate din mâlul limbii cuvântul urât, alături cu pornografia, și-i dă drumul în văzul lumii, ca și cum și-ar dezveli dedesupturile. Alții, trecând ocazional prin Occident, vin cu aere și accente străine, stâlcind cuvintele românești sau înlocuindu-le
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
să oprească taxiul, apoi am coborât și ocrotită de ploaie m-am apropiat cât am putut de mult de Pacoste. Acesta vorbea cu proprietarul vilei sub portalul de la intrarea în curte; am mers pitulită până am găsit o nișă în gardul gros din cărămidă,de aici nu puteam fi văzută, în schimb auzeam tot, vorbeau destul de tare să acopere și zgomotul ploii, dar aveau și siguranța că nu sunt auziți de nimeni. Șofron îl punea în temă pe interlocutorul său cu
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
în: Ediția nr. 333 din 29 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului JOCUL DE TABLE Din când în când, inima Bunului Prinț creștea ca un cozonac. Intrau atunci în ea raze de soare, miros de ploaie și pământ umed, arome de gard putred și rufe proaspăt spălate, întinse pe sârmă, și atâtea și atâtea elanuri și chemări nedeslușite, încât Bunul Prinț devenea bun, tot mai bun, sufletul lui creștea tot mai mare, și în aceste clipe el ar fi dăruit oricui i-
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
La mare, Casa Scriitorilor a fost construită gard în gard cu vilele partidului, stiti Dvs care, astăzi preluate de persoane particulare, stiti Dvs care, si la o aruncătura de băț de vila șefului statului. Trubadurii se țin în preajma seniorilor, pentru a înaltă oricând ode și pentru a fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
La mare, Casa Scriitorilor a fost construită gard în gard cu vilele partidului, stiti Dvs care, astăzi preluate de persoane particulare, stiti Dvs care, si la o aruncătura de băț de vila șefului statului. Trubadurii se țin în preajma seniorilor, pentru a înaltă oricând ode și pentru a fi controlați! Am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
terasa. Matasea verde că jadul a apei Mării Negre unduia sub briză ușoară, mărginita de pietrele în formă de focă, îngrămădite pentru a zăgăzui impetuozitatea valurilor. Mai aproape, măi înspre noi, terenul de bătut mingea pe nisip, aleea din capătul falezei, gardul verde împrejmuitor al vilei și, până sub picioarele noastre, grădină cu iarba, flori și copaci, cireși, meri și mai ales pruni, un nuc, pini, frasini și câțiva stejari în partea stângă, printre care se ghicește stațiunea Olimp: Hotelul Belvedere și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
târâi astfel câțiva pași, piciorul moșului se eliberă din strânsoare. Iapa nu înceta să bată cu copitele din spate în desaga care-i atârna pe crupe. În cele din urmă, desaga căzu prin livadă. Iapa fugi la deal, tocmai sub gardul de la toloacă, și se uita speriată de acolo la vale, să vadă unde-i necuratul. Baba sări în ajutor, ajută pe omul ei să se ridice de la pământ, apoi luă desaga cu cozonacii și pasca făcute ferfeniță, adună și pușcociul
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
casă. Spășit, moșul urcă la deal să prindă iapa, îmbiind-o cu blândețe și cu vorbe de împăcare. O prinse de căpăstru, o luă la vale, și se îndrepta amărât spre casă. Toată acea pățanie a fost văzută de vecinul gard în gard al lui Costan, unul Ilia Polec, un hâtru și jumătate. Se prăpădea de râs văzând cele întâmplate vecinului său . - Pani Costan, ce-ați pățit? De ce sunteți așa de mânjit de iarbă și de noroi pe ițari și pe
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
moșul urcă la deal să prindă iapa, îmbiind-o cu blândețe și cu vorbe de împăcare. O prinse de căpăstru, o luă la vale, și se îndrepta amărât spre casă. Toată acea pățanie a fost văzută de vecinul gard în gard al lui Costan, unul Ilia Polec, un hâtru și jumătate. Se prăpădea de râs văzând cele întâmplate vecinului său . - Pani Costan, ce-ați pățit? De ce sunteți așa de mânjit de iarbă și de noroi pe ițari și pe bundiță!... întrebă
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a desprins semeț în azurul cântării. Înspre tărâmul celălalt,/ E loc închis cu gard înalt;/ dar am văzut, printre uluci, Atâtea cruci, atâtea cruci.../ Părea tot locul țintirim,/ Păzit cu zbor de Heruvim,/ Cu cruci de piatră, albe, mari,/ Cu cruci de brad și de stejar./ Și cruci de-argint și de oțel,/ Cerneau
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Trecea pe lângă parcul din fața școlii unde învăța fetița ei. Multe amintiri o legau de acea școală. Drumul spre casă, pe aceleași urme, de peste 30 de ani. Gardul viu fusese înlocuit cu un gard de sârmă inestetic și inutil. Cățeii de apartament erau plimbați acum pe alei, neavând acces la grădinile de pe lângă blocuri. Mira se grăbea acum, cu veșnicele ei sacoșe pline, țopăind printre „obcine”, așa cum denumise soțul
GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
-
1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Trecea pe lângă parcul din fața școlii unde învăța fetița ei. Multe amintiri o legau de acea școală. Drumul spre casă, pe aceleași urme, de peste 30 de ani. Gardul viu fusese înlocuit cu un gard de sârmă inestetic și inutil. Cățeii de apartament erau plimbați acum pe alei, neavând acces la grădinile de pe lângă blocuri. Mira se grăbea acum, cu veșnicele ei sacoșe pline, țopăind printre „obcine”, așa cum denumise soțul ei micile monumente de excremente animale
GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
-
și plânsete, versurile păreau mai dramatice, era o rugă a iertării pentru cei care vorbeau o altă limbă decât a lor. Un glas din înăuntru cu ultimile puteri a strigat: «Iartă-i Doamne! Că nu știu ce fac!». Ilie, ascuns după ulucile gardului de lângă grajduri, tremurând și închinându-se, își zise în gând: «Asta este vocea boierului nostru». Rușii au aruncat pe fiecare fereastră grenade în interior conacului. Exploziile, una după alta, au incendiat clădirea, care ardea ca o torță. Toată valea Șasei
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
-se, își zise în gând: «Asta este vocea boierului nostru». Rușii au aruncat pe fiecare fereastră grenade în interior conacului. Exploziile, una după alta, au incendiat clădirea, care ardea ca o torță. Toată valea Șasei se luminase. Oamenii, ascunși după garduri, sau privind prin ferestrele întunecate, își făceau cruce și blestemau.” Tulburătoare este și scena morții altui membru al familiei Roșiianu, redată cu un acut și impresionant simț al realității. „Într-un colț de cer apăruseră stelele, licărind. Ascuns după o
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
la ora șase. Și-ntorcând pe ulicioară, către casa părintească, Ion Cipezăr, beat cum cuiul, începu să-și amintească: -Măi nevastă, ții tu minte când erai pe vremuri fată? Uite-aici, pe întuneric am făcut-o prima dată! I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu: -Hai s-o facem înc-o dată să-ți arăt cât sunt de zmeu! Și-o înpinse pe Lenuța drept pe sârmele-alea crețe Și-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinerețe! Când gătară socoteala, Ion îi
MARE SHOW DE ANUL NOU!!! de SORIN OLARIU în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359430_a_360759]
-
Și-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinerețe! Când gătară socoteala, Ion îi spuse-așa, cuminte: -Măi nebuno, dar te miști chiar mai bine ca-nainte! -Cred și eu, răspunse dânsa și sfârși cu un oftat, Că pe vremuri, gardul ăsta n-a fost... electrificat! Referință Bibliografică: Mare Show de Anul Nou!!! / Sorin Olariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II, 01 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Sorin Olariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MARE SHOW DE ANUL NOU!!! de SORIN OLARIU în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359430_a_360759]
-
iesit singur la iveală, dintr-un cuib de viespi. Mergând atât de mult, i s-a făcut sete, si venind înspre lac, a descoperit-o pe Frumusețe. Cu îndoială a fost și mai ușor, căci această stă cocoțata pe un gard, ne putând decide unde să se ascundă. Astfel i-a găsit pe toți, Talentul - în iarbă tânără, Frica - într-o peșteră întunecată, Minciună - în spatele curcubeului (iarăși o minciună... Era totuși la fundul oceanului...), chiar și pe Neatenție, care a uitat
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
lui Caragiale(vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
viață, dacă ai șansa să supraviețuiești. Și ca să-și piardă și ultima iluzie, familiei Gruber i se răpește nu numai libertatea interioară dar și pe cea exterioară, de a merge nestingheriți pe străzi, fiind îngrădiți într-un ghetou, cu un gard înalt de trei metri, prelungit cu sârmă ghimpată, ca un fel de țarc pentru animale sălbatice. Viața din ghetou este cumplită. Sunt repartizați într-o cameră cu mai multe persoane, dorm pe jos, pe coridor, calcă pe alte trupuri lungite
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
dorea ca odată împlinită vârsta de optsprezece ani să se înscrie în armată și după ce-o primi bonetă cu stemă și bocanci cu tureatcă, știa bine, nici o fată nu-i va rezista. Până atunci însă, își urmărea printre ostrețele gardului o verișoară care, nu se știe de ce, făcea zilnic, pe la ora prânzului, baie în bucătărie cu ușa deschisă. Baie este mult spus! Mai degrabă semăna cu o ședință foto, dar nimeni în Gropeni nu auzise de așa ceva. După presupusa baie
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
un metru lungime. Ce ne mai plăcea să ne astâmpărăm setea cu apa topită din țurțuri sau să ne împungem cu ei, de parcă eram adevărați cavaleri Jedi. Zăpada era înaltă cât casa, așa că nu se mai vedea nici grădina, nici gardul, iar copacii își mai scoteau câte puțin capetele ninse din pătura albă. Ca să putem ieși la fântâna cu roată din fața porții, de la care aduceam în casă câte o găleată cu apă, tata făcea pârtie, în urma lui, tunelul de un alb
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]