KorAP: Find »[drukola/base=gastrectomie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

129 matches

Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123

subtotală Tot țesutul de pe mica curbură proximal de joncțiunea eso-gastrică în jos se extirpă cu pediculul gastric stâng, începând cu ligatura ramurilor ascendente ale arterei și venei la nivelul hiatusului. Dacă se observă ganglioni invadați în acest țesut se preferă gastrectomia totală. Extirparea ganglionilor cardiali stângi nu este indicată datorită riscurilor în cancerele distale, când operația nu are șanse de a fi curativă. În partea finală a disecției este separată partea stângă a marelui epiploon de unghiul stâng al colonului, și

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
identificate, artera fiind primul ram al arterei splenice vizibil în hil. Se leagă și 2-3 ramuri scurte gastrice inferior lângă stomac pentru a permite mobilizarea largă a marii curburi. Stomacul restant rămâne în întregime vascularizat de vasele scurte gastrice proximale. Gastrectomia totală fără splenectomie și pancreatectomie distală Continuăm rezecția cu ligaturarea arterelor scurte gastrice cât mai în hil, preferabil după incizia peritoneului (ligamentul spleno-renală lateral de splină și mobilizarea 143 splinei și cozii pancreasului. Dacă ganglionii hilului par invadați se disecă

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
polul superior al splinei. După secționarea vagilor și vaselor mici din jurul esofagului inferior, stomacul rămâne atașat numai de esofag. Lungimea esofagului mobilizat depinde de marginile de rezecție necesare. Figura 30: Secționarea pancreasului cu disecție retroperitoneală; ligatura venei și arterei splenice Gastrectomia totală cu splenectomie și pancreatectomie distală ridică probleme mai dificile în abordul abdominal, datorită spațiului limitat. De obicei se secționează peritoneul parietal lateral și se mobilizează splina și pancreasul distal spre dreapta. Se poate face și prin mobilizarea pancreasului la

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
de absorbție a intestinului. Este foarte important ca printr-o reconstrucție cât mai adecvată a tractului digestiv superior și supravegherea stării de nutriție să asigurăm cât mai adecvat calitatea vieții în perioada fără manifestări ale recidivei. Figura 32: Montaj după gastrectomie totală cu ansă jejunală în continuitate trans-mezocolică, anastomoza Braun; excludere duodenală. Figura 31: Montajul Roux după gastrectomia totală, cu excluderea duodenului din circuitul alimentar. Excluderea duodenului: bontul duodenal este închis și se asigură continuitatea digestivă prin anastomoză cu jejunul proximal

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
superior și supravegherea stării de nutriție să asigurăm cât mai adecvat calitatea vieții în perioada fără manifestări ale recidivei. Figura 32: Montaj după gastrectomie totală cu ansă jejunală în continuitate trans-mezocolică, anastomoza Braun; excludere duodenală. Figura 31: Montajul Roux după gastrectomia totală, cu excluderea duodenului din circuitul alimentar. Excluderea duodenului: bontul duodenal este închis și se asigură continuitatea digestivă prin anastomoză cu jejunul proximal. Rezultă din punct de vedere al digestiei un amestec mai puțin fiziologic al bolului 145 alimentar cu

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
jejunul proximal, important pentru digestie și ea duodenului în circuit se poate face fie prin anastomoza bontului gastric la ezavantaje sunt reprezentate de intestinale. Reconstrucția cu rezervor jejunal a entar și în consecință necesarul eficientă în asigurarea nutriției optime după gastrectomie. absorbție optimă, este străbătut de alimente fără ca acestea să fie amestecate cu bilă și sucuri pancreatice. Scurtându-se ansa jejunală, apare predispoziție la probleme de reflux. Păstrar duodenul restant (figura 33Ă, fie prin interpoziția unui segment jejunal între esofag sau

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
și de frecvența mare a complicațiilor postoperatorii, legate de complexitatea procedeelor. Aceste anastomoze nu sunt recomandate în cancere avansate care pot recidiva în patul gastric, ducând la obstrucția anastomozei sau a ansei fost introdusă pentru a combate sațietatea precoce după gastrectomia totală care reduce aportul alim caloric. Acest procedeu are la bază modificări ale ansei Roux sau formarea unui rezervor jejunal aparte. Anastomozele sunt mai mult teoretice decât practice, nefiind remarcată o îmbunătățire a nutriției. Supravegherea riguroasă dietetică pare să fie

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
continuă. Administrarea apei per os în timpul aspirației, ușurează eliminarea unor e sfaceluri. Dacă respirația devine rău mirositoare și se însoțește de scurgeri sanghinolente pe tubul nazo Ischemia mucoasei difuză poate traduce un stomac neviabil și în acest caz reintervenția cu gastrectomie completă și esofagostomie proximală este necesară. În general defectele produse după a 7-a zi sunt reduse și se datorează unei ischemii tardive la nivelul anastomozei. Se rezolvă în general prin deschiderea plăgii cervi și ușoară meșare. Dieta orală se

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
o scădere ponderală neexplicabilă se va practica CT toracic Cancer gastric Nu vom lua în considerație complicațiile generale chirurgiei, rezumându-ne doar la cele asociate specific cu rezecția gastrică și reconstrucția după aceasta. Frecvența acestor complicații este mai mare după gastrectomia totală și în particular s-a asociat rezecția splinei și pancreasului distal. Este esențial este preferabil zona va fi debridată și drenată. la cele la care recunoașterea complicației cât mai rapid și abordarea acesteia cât mai eficient, în special cele

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
sunt mai evidente. Aplicarea acestei conduite a întâmpinat rezistență în vest, din motive subiective. O a față de occident, aponeză are ca rezultat încadrarea pacienților în stadii mai peciale (spray esențiali în boala metastatica și ca pentru rezecția curativă este necesară gastrectomia explicație pentru supraviețuirile stratificate stadial diferite în Japoni este reprezentat prin fenomenul de migrare stadială. Disecția mai extinsă a ganglionilor în cazuistica j avansate. Aceasta explică de ce pacienții încadrați în stadiul I în rapoartele occidentale, au o supraviețuire la 5

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
mai mare siguranță în abordarea bolnavului. Investigațiile endoscopice singure, prin tehnici s cu indigocarmin, insuflație cu aeră oferă date asupra dimensiunilor reale ale tumorii, caracteristicile suprafeței și estimează profunzimea invaziei tumorale. Aceasta permite selecționarea pacienților pentru rezecția locala endoscopică sau gastrectomie cu disecție ganglionară. În occident, selecția inițială vizează în special cazurile care nu beneficiază de rezecție chirurgicală, cu leziuni locale avansate sau metastaze, la pacienți cu risc operator. Aceasta a dus la alte metode de stadializare: laparoscopie, ecografie via laparoscop

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
radicală cu disecția „profilactică” a ganglionilor limfatici regionali. În occident, atitudinea tradițională consideră că ganglionii limfatici invadați reprezintă indicatori u existat date oferite de trialuri prospective randomizate. Până recent, la 5 ani nu au fost superioare. mortalitate mai mare după gastrectomia totală, cu supraviețuire neconcludentă. ai bolii metastatice și că invazia lor reprezintă o boala sistemică cu prognostic prost. Rezultatele unor studii randomizate au fost dezamăgitoare datorită unei morbidități și mortalități mai mari după rezecțiile radicale, extinse, fără diferențe în supraviețuirile

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
în supraviețuirile la distantă. Analizele japoneze și olandeze au ajuns la concluzia că printre factorii cunoscuți și necunoscuți, limfadenectomiile extinse ar putea avea un rol în creșterea supraviețuirilor. În Japonia rezecția D2 este tratamentul standard de mult timp. Totuși, locul gastrectomiei extinse sau limfadenectomiei nu este clar, deoarece până de curând, nu a numai 6 trialuri prospective randomizate în acest scop, 4 studiind locul limfadenectomiei extinse și 2 asupra locului gastrectomiei totale “de principiu“. D1 (limfadenectomia limitatăă a fost comparată cu

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
rezecția D2 este tratamentul standard de mult timp. Totuși, locul gastrectomiei extinse sau limfadenectomiei nu este clar, deoarece până de curând, nu a numai 6 trialuri prospective randomizate în acest scop, 4 studiind locul limfadenectomiei extinse și 2 asupra locului gastrectomiei totale “de principiu“. D1 (limfadenectomia limitatăă a fost comparată cu D2 (limfadenectomia extinsăă, a rezultat că rezecția D2 s-a asociat cu un necesar crescut de sânge, morbiditate și spitalizare crescute fără îmbunătățiri în supraviețuire. Un al doilea trial, efectuat

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
rezultat că rezecția D2 s-a asociat cu un necesar crescut de sânge, morbiditate și spitalizare crescute fără îmbunătățiri în supraviețuire. Un al doilea trial, efectuat în Hong-Kong nu a fost în favoarea limfadenectomiei extinse. În acest trial a fost comparată gastrectomia subtotală D2 cu gastrectomia totală D3 pentru cancere antrale. Rezultatele au fost din nou în defavoarea rezecției extensive, care a fost asociată cu o morbiditate crescută (infecții intraperitoneale în exerezele largiă. Alte două trialuri randomizate, din Olanda și Marea Britanie, asupra comparării

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
s-a asociat cu un necesar crescut de sânge, morbiditate și spitalizare crescute fără îmbunătățiri în supraviețuire. Un al doilea trial, efectuat în Hong-Kong nu a fost în favoarea limfadenectomiei extinse. În acest trial a fost comparată gastrectomia subtotală D2 cu gastrectomia totală D3 pentru cancere antrale. Rezultatele au fost din nou în defavoarea rezecției extensive, care a fost asociată cu o morbiditate crescută (infecții intraperitoneale în exerezele largiă. Alte două trialuri randomizate, din Olanda și Marea Britanie, asupra comparării disecției D1 și D2

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
disecției D1 și D2 au fost finalizate în 1993. Ambele trialuri cu un mare număr de cazuri (711 și respectiv 410Ă au demonstrat că limfadenectomia extinsa comparata cu limfadenectomia limitată, a înregistrat o morbiditate și mortalitate mai mare, în timp ce supraviețuirile Gastrectomia totală și subtotală “de principiu“ pentru cancerul antral a fost comparată în două trialuri: Gousi (Franțaă nu găsește nici o diferență în mortalitatea postoperatorie și rata supraviețuirilor, în timp ce Bozzetti, constată o morbiditate și 158 Cu o proporție mai mare ca oricând

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Franțaă nu găsește nici o diferență în mortalitatea postoperatorie și rata supraviețuirilor, în timp ce Bozzetti, constată o morbiditate și 158 Cu o proporție mai mare ca oricând de rezecați, o morbiditate și mortalitate ridicate care însoțesc procedeele extinse (D2 până la D4 și gastrectomie totalăă, limitele ituația adaptată stadiului bolii, ai reduse in disecția D2 in Japonia ( 31% in SUA si 3% etastatica diferite, dar daca limitam ției naturale și morile prezintă unele caracteristici de bază, ca tendința la diferențierea rezultatelor doar prin tratament

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
endoscopic ca o alternativă la rezecția chirurgicală. Importanța stadializării Implicarea ganglionilor limfatici este în relație directă cu stadiul T al leziunii. Folli a făcut un studiu multicentric retrospectiv pe 584 de pacienți cu cancer gastric precoce care au mers la gastrectomie D2. Doar 3,7% din aceștia, cu implicare doar a submucoasei aveau metas retrospectiv pe 1051 pacienți cu cancer gastric precoce tratați prin gastrectomie cu disecție D1 sau D2 a ganglionilor limfatici. Incidența implicării ganglionilor a fost de 2,3

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
un studiu multicentric retrospectiv pe 584 de pacienți cu cancer gastric precoce care au mers la gastrectomie D2. Doar 3,7% din aceștia, cu implicare doar a submucoasei aveau metas retrospectiv pe 1051 pacienți cu cancer gastric precoce tratați prin gastrectomie cu disecție D1 sau D2 a ganglionilor limfatici. Incidența implicării ganglionilor a fost de 2,3% pentru tumorile mucoase și de 19,8% pentru tumorile submucoase. Câteva tumori mucoase cu implicarea ganglionilor limfatici au fost ulcerate, așa că autorii au concluzionat

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
dozele mai mici „paleative” au efect incert. Tratamentul paleativ al corpului și antrului gastric obstrucția pasajului gastric este ral cuprind seg n or cât și motilitatea. Tra ară a tumorii pentru am o Opiniil asupra tipului intervenției, totală sau subtotală. Gastrectomia tota p orbiditate crescută și chiar sat al bolii. Rolul rezecției oversat si nu oferă beneficii la bolnavii cu metastaze că boala este limitată la stomac sau ganglionii limfatici regionali, se pot e 12 luni prin gastrectomie totală. În cazul

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
totală sau subtotală. Gastrectomia tota p orbiditate crescută și chiar sat al bolii. Rolul rezecției oversat si nu oferă beneficii la bolnavii cu metastaze că boala este limitată la stomac sau ganglionii limfatici regionali, se pot e 12 luni prin gastrectomie totală. În cazul leziunilor distale rită rezultatelor proaste, nu se mai practică anastomozele dificilă indiferent de modalitatea terapeutică. Aceste tumori în gene me te întinse ale stomacului afectând atât funcția de rezerv tamentul endoscopic este riscant și rar posibil. Rezecția

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
supraviețuiri d nerezecabile, se practică gastro-jejuno anastomoze precolice, cât mai sus pe marea curbura a stomacului. Dato posterioare sau by-pass-ul cu excludere Devine. În cazul tumorilor corpului gastric care se manifestă cu sângerări și/sau cu obstrucție, se poate tenta gastrectomie totală care însă are o morbiditate crescută. Această operație nu este recomandată în prezența metastazelor hepatice sau peritoneale sau invaziei pancreasului sau diafragmului. Chimioterapia și radioterapia a fost folosită în unele centre cu scopul ameliorării simptomelor, dar are dezavantajul toxicității

CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN (2006) [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222

Iași. În decembrie 1970, prin concurs, a devenit șef de Secție Chirurgie la Spitalul de adulți Bârlad. La Institutul de Medicină și Farmacie Iași, la 9 decembrie 1972, a obținut titlul de doctor în științe medicale, specialitatea Chirurgie, cu teza Gastrectomia subtotală în cancerul gastric, sub conducerea științifică a prof. dr. doc. Gh. Chipail. În anul 1978 s-a transferat la Spitalul de Urgență din Iași, unde a funcționat până în 1980. La insistențele oficialităților din județul Vaslui, dr. Iorgu Arnăutu a acceptat

Personalităţi ieşene by IoanTimofte (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
Anatomie umană și embriologie al Facultății de Medicină ieșene. După terminarea facultății cu rezultate strălucite, a fost reținut ca preparator (1945-1949), asistent (19671982), profesor (1982). La 15 noiembrie 1960 și-a susținut teza de doctorat cu titlul Urmările îndepărtate ale gastrectomiei pentru boala ulceroasă, obținând titlul de doctor în medicină. La 1 iulie 1970 a fost transferat ca medic primar și director la Spitalul Clinic de Urgență unde a lucrat până la 1 iulie 1986, când a fost pensionat. În perioada 1962-1967

Personalităţi ieşene by IoanTimofte (2004) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]