188 matches
-
și a fost înglobat în satul Agăș. Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de față sunt aproximativ 200 de șomeri, din care cu alocație de sprijin 103 persoane. În comerț lucrează aproximativ 80 de persoane, atât la societați comerciale, cât și la AF-uri. Comuna
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
704 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Locuitorii satului Broasca se ocupă în principal cu agricultura și zootehnia. Se cultivă viță de vie și se cresc păsări. Ferma din sat se ocupă cu producția de ouă, precum și cu viticultura. De asemenea, funcționează un gater și un atelier de tâmplărie. În perioada sovietică, biserica din satul Broasca a fost distrusă până la temelie, de un buldozer. Și în prezent, credincioșii ortodocși români din sat merg să se roage la biserica din Babele . Conform recensământului din 2001
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
documentele Miliției Teodor Șușman era definit ca un mic „industriaș și comerciant al lemnului”. Gospodăria era bine organizată și era formată dintr o casă impunătoare, un grajd, livadă cu pomi fructiferi. Avea și doi angajați (slugi). Avea, de asemenea, două gatere de tăiat cherestea, un magazin sătesc, 7-8 hectare de pământ, două vaci, doi boi, un cal și aproximativ 30 de oi, 295 de familii de albine. Teodor Șușman sn. a intrat în conștiința colectivă în anii ’20, când a militat
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică. Cele mai importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat și sunt îndeosebi exportate. Întinsele păduri de conifere ale Suediei, într-o bună combinație cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloză, hârtie și produse finite pe bază de lemn. Suedia este un important furnizor de hârtie și produse lemnoase pe piețele internaționale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze. Energia hidroelectrică ieftină a
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
locuia în apropiere. El fusese plecat din țară și se întorsese acasă după câțiva ani ca un „fiu risipitor”. După moartea tatălui său, mama sa vânduse fabrica și plecase în America. Cu banii moșteniți, Tudor cumpărase o pădure și un gater, locuind într-o cabană de pe munte. Eva se îndrăgostește de Tudor de prima dată. Temându-se că maiorul ar putea încerca să o abuzeze și pe ea, Eva fuge din casă și se duce să-l caute pe Tudor în
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
adică peste o lună - o lună și jumătate. Până atunci, fata se întoarce în casa maiorului unde-și așteaptă iubitul. Lunile trec, dar Tudor nu-i trimite nicio scrisoare. Eva află de la maior că iubitul ei vânduse la plecare pădurea, gaterul și cabana și începe să se întrebe dacă Tudor se va mai întoarce vreodată. Într-o noapte, pe când mama și sora ei se aflau pentru două zile la Câmpina, maiorul intră în camera Evei și încearcă să o violeze. Fata
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
comorii, dar nu-i menționează acestuia și de existența unei capcane, iar Fancu moare. Atentatul asupra agăi Villara reprezenta un semnal, iar membrii „Frăției” au la dispoziție zece zile pentru a merge cu odoarele bisericești ale boierului Stroe Grădișteanu la gaterul neamțului Schultz de pe granița cu Transilvania și a le preda împreună cu o jumătate dintr-o scrisoare scrisă de Tudor Vladimirescu unui trimis pe nume Trandafirul galben. Boierul Pană, căpitanul Baroncea, Sturzu, Moroiu și Mărgelatu, cărora li se adaugă și actrița
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
gloanțele arnăuților. În cele din urmă, ei reușesc să iasă din defileu și să ajungă în munți. Acolo are loc o luptă îndârjită, iar din tabăra revoluționarilor mor căpitanul Baroncea și Sturzu. Ceilalți trei își continuă drumul cu odoarele către gaterul lui Schultz. Ei înnoptează la o stână de bivoli din munți, iar în timpul nopții boierul Pană încearcă să-l ucidă pe Mărgelatu. Acuzat că a trădat cauza „Frăției”, Mărgelatu îl împușcă și își continuă drumul spre gater împreună cu Agatha, care
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
cu odoarele către gaterul lui Schultz. Ei înnoptează la o stână de bivoli din munți, iar în timpul nopții boierul Pană încearcă să-l ucidă pe Mărgelatu. Acuzat că a trădat cauza „Frăției”, Mărgelatu îl împușcă și își continuă drumul spre gater împreună cu Agatha, care era de fapt iscoada agăi Villara. Ei înnoptează la gaterul aflat în vârful munților, iar dimineața Agatha fuge cu odoarele pe o plută cu care spera să ajungă în Transilvania. La gater ajung și arnăuții, dar cad
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
din munți, iar în timpul nopții boierul Pană încearcă să-l ucidă pe Mărgelatu. Acuzat că a trădat cauza „Frăției”, Mărgelatu îl împușcă și își continuă drumul spre gater împreună cu Agatha, care era de fapt iscoada agăi Villara. Ei înnoptează la gaterul aflat în vârful munților, iar dimineața Agatha fuge cu odoarele pe o plută cu care spera să ajungă în Transilvania. La gater ajung și arnăuții, dar cad într-o capcană plănuită de Mărgelatu. În final, Mărgelatu recuperează odoarele de la Agatha
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
și își continuă drumul spre gater împreună cu Agatha, care era de fapt iscoada agăi Villara. Ei înnoptează la gaterul aflat în vârful munților, iar dimineața Agatha fuge cu odoarele pe o plută cu care spera să ajungă în Transilvania. La gater ajung și arnăuții, dar cad într-o capcană plănuită de Mărgelatu. În final, Mărgelatu recuperează odoarele de la Agatha și se întâlnește pe graniță cu trimișii bancherului Burkhardt din Sibiu. El se recomandă a fi Trandafirul galben și le predă trimișilor
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
fost amplasată lângă cariera de piatră de lângă drumul ce urcă spre Holbav. Aceștia au defrișat pădurile din viitoarea incintă minieră, de pe locul terenului de fotbal de mai târziu, halda de steril și din viitoarea colonie. Tot ei au montat primul gater în incinta minieră pentru debitarea materiei lemnoase ce era necesară exploatării miniere. Primele construcții din incintă au fost birourile, atelierul, lămpăria, remiza pentru vagonetele basculante. În colonia de jos (așezarea a fost împărțită în trei zone: colonia de sus, de
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
local astăzi, activitățile economice principale pe plan local sunt exploatarea lemnului, construcțiile și turismul. Azi în Borșa există peste 2.000 de societăți comerciale având activități diverse. În oraș funcționează în prezent 42 de firme ce explotează și prelucrează lemnul (gatere și tâmplarii), o carieră de piatră, o fabrică de prelucrare a fibrei de sticlă, două fabrici de peleți pentru foc, o stație de betoane, 8 depozite de materiale de construcții, 4 ateliere de strungărie, 5 autoservice-uri, 7 farmacii, 5
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
cu Ucraina. Calea ferată este exploatată atât forestier, cât și turistic, fiind clasată ca monument istoric, cu . Exploatarea lemnului de pe Valea Vaserului a început în secolului al XVIII-lea de către coloniști germani, care foloseau plute pentru transportul lemnului tăiat la gaterele din Vișeu. Construcția căii ferate forestiere a început în 1932, într-o perioadă în care acest tip de căi ferate era foarte la modă în Europa, în special în zona Carpatică. Ecartamentul îngust era necesar pentru a permite căii ferate
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
care circula pe relația Dornești - Rădăuți avea oprire în dreptul fabricii, în locul numit de localnici „La Plop”. În 1835, în Rădăuți exista o fabrică de hârtie deținută de cernăuțeanul Johann Eckert. Pentru că orașul se află în apropierea zonei forestiere, existau numeroase gatere, precum și o fabrică de ferăstraie „Bucovina” (1908). Agricultura a fost mereu un sector important în zona Rădăuților. De altfel în județul interbelic Rădăuți (mai exact în Câmpulung Rusesc, astăzi în Ucraina) se află și una din cele 3 pășuni pe
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
a așezării. În timpul comunismului în oraș a fost dezvoltată puternic ramura industrială, cea mai cunoscută intreprindere din municipiu fiind Electroprecizia Săcele. După căderea comunismului, orașul și-a diversificat economia. În zilele noastre, în Săcele se află câteva fabrici de mobilă, gatere, fabrici de ambalare a cărnii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Săcele se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,65%). Principalele minorități sunt cele de
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
administrativă a comunei este de cca 20000 ha, 2487 ha fiind teren agricol (952 ha - arabil; 916 - fânaț; 569 - pășune), iar restul constituindu-l pădurea. Activitatea industrială constă în exploatarea lemnului și prelucrarea acestuia în cele peste 12 fabrici și gatere, și alte ateliere. Activitatea turistică este slab dezvoltată, dar de perspectivă agroturistică, având în vedere cadrul natural, obiectivele cultural - spirituale și izvoarele cu apă sărată și sulfuroasă (până în anul 1940 existau la Slătioara „Băile Crăescu”). Pincipalele obiective turistice sunt Mănăstirea
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
furnizată de un generator acționat de o turbină de abur alimentat de la un cazan cu lemne, înlocuit in anii 50 cu un grup electrogen pe bază de combustibil Diesel. Pe lângă minerit, se practică exploatarea lemnului, fiind în funcțiune mai multe gatere hidraulice acționate de apa colectată din râu și dirijată prin canale ingenios construite. Au mai funcționat ateliere de tâmplărie, fierărie, un atelier de fabricat pipe, și un atelier de uscat semințe de brad pentru valorificarea potențialului pădurilor din zonă. Se
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
apă încep să fie utilizate la nivel industrial și aceasta încă din secolul al VII-lea, ca prin secolul al IX-lea sa apară diferențierea dintre turbinele de apă verticale și cele orizontale. Apar morile de măcinat, morile de hârtie, gaterele, topitorii de oțel, fabrici de zahăr. arborii cotiți încep să facă parte din mecanismele inventate. Munca manuală a antichității începe să fie înlocuită de cea mecanizată. Aceasta modificare tehnologică va exercita o influență ulterioară asupra revoluției industriale din Europa occidentală
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
directă a Mitropoliei, devenind mănăstire autonomă. Schitul are o obște de călugări, care are scopul să reînvie viața monahală în acea localitate. S-a construit un corp de chilii din lemn alături de atelier, precum și o casă monahală. Mănăstirea are un gater de tăiat bușteni și un atelier de tâmplărie (administrat de către Ocolul Silvic Mănăstirea Neamț a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei) și de ceramică, precum și o cărămidărie. S-a înființat o livadă și o mică fermă agrozootehnică și s-a amenajat un
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
ucraineni. Locuitorii satului Hasan-Aspaga se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale (în special orez) și se cresc bovine. Ferma din sat se ocupă cu producția de carne de vită. De asemenea, funcționează și o presă de ulei, un gater, un atelier de tâmplărie și un punct de prelucrare primară a legumelor. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Perșotravneve era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%), bulgară (%) și armeană (%).
Hasan-Aspaga, Ismail () [Corola-website/Science/318374_a_319703]
-
patru iazuri, ocupând o suprafață totală de circa 50 hectare. Aici a fost construită și funcționează o fabrică modernă de cărămidă. în satul așezat și pe șes, și pe văi și pe dealuri domoale mai există o moară și un gater. Câmpul este împărțit convențional în parcele mai mari, unele dintre care au denumirile de Dumbrava, Mălăiștea, Rediu, Dealul Crucii, Fântânița, Straja, La Mafiei, La Chiriac, în Cot, La Magazin etc. Stăneștii se învecinează cu Privorochia la nord-vest, cu Poienii Bucovinei
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
chimice. Au fost adunați mai mulți subiecți din cadrul populației înconjurătoare, aceștia fiind numiți uneori eufemistic ca „bușteni” (maruta, 丸太). Această denumire a fost considerată la început de către membrii unității o „glumă”, de vreme ce autoritățile locale știau că în cadrul unității funcționa un gater. Printre persoanele folosite pe post de cobai umani s-au numărat copii, femei gravide sau femei în vârstă. Numeroase experimente și vivisecții au fost efectuate fără utilizarea niciunui anestezic, deoarece se presupunea că folosirea lor ar fi denaturat rezultatele sau
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
ca locomotivă de manevră și drept cazan static de aburi, "John Bull" a fost scoasă din funcțiune în 1866 și garată la Bordentown, New Jersey. Spre sfârșitul ciclului de viață, locomotiva a servit și drept motor de pompare la un gater. C&A a fuzionat, curând după aceea, cu United New Jersey Railroad and Canal Company (1869) care la rândul său a fuzionat cu Pennsylvania Railroad (PRR) în 1871. PRR a văzut potențialul publicitar al acestei locomotive vechi și a prezentat
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
comuniste ale vremii, biserica greco-catolică din România a fost interzisă, iar patrimoniul bisericii a fost dat în folosința cultului ortodox și a Statului comunist. Prima ocupație a țăranilor din Sebeș a fost păduritul ca dovadă în sat au fost 4 gatere astăzi toate demolate. Cu timpul păduritul nemaiaducând venituri, sătenii au început să se ocupe mai intens de agricultură. Având o suprafață arabilă de 377 ha, în mare parte realizată prin defrișări, cu pământ dușmănos, opunându-se realizării unor producții spectaculoase
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]