91 matches
-
re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultiva foarte mult poezia cu forma fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și atmosfera), de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, dar cu proiectare în impersonal, „în zone statice“, „sub
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
comedie". A tradus foarte mult din lirica străină și a adaptat prin localizare la sufletul și mediul țărănesc "Eneida" și "Odiseea" ("Iliada" a fost tradusă de contemporanul său, George Murnu) și a introdus specii ale poeziei orientale, cum ar fi gazelul, în poezia română. Toate aceste calități îl recomandă pentru poziția pe care o ocupă, de autor clasic, dar mai ales simțul echilibrului și faptul că a scos în evidență partea solară, idilică, a sufletului țăranului român. s-a născut al
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Grădina florilor" conțin elemente autobiografice, marcate de o simplitate și naturalețe care le-au asigurat popularitatea. În "Grădina florilor" găsim aforisme, sfaturi practice sau precepte morale, precum și observații critice asupra oamenilor din acea epocă. Prin poeziile sale sub formă de gazel, Săadi a cântat natura și dragostea. Un alt mare poet care a utilizat gazelul a fost Hăfez. Printre temele liricii sale putem enumera: dragostea, prietenia, natura, bucuria de viață. Spre deosebire de Khayyám, Hăfez este mai optimist. De asemenea, se remarcă luminozitatea
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
asigurat popularitatea. În "Grădina florilor" găsim aforisme, sfaturi practice sau precepte morale, precum și observații critice asupra oamenilor din acea epocă. Prin poeziile sale sub formă de gazel, Săadi a cântat natura și dragostea. Un alt mare poet care a utilizat gazelul a fost Hăfez. Printre temele liricii sale putem enumera: dragostea, prietenia, natura, bucuria de viață. Spre deosebire de Khayyám, Hăfez este mai optimist. De asemenea, se remarcă luminozitatea, sinceritatea, spontaneitatea și eleganța versului. În cadrul literaturii arabe trebuie menționată opera O mie și
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
atât de cunoscute. De exemplu, pentru a-l putea citi pe Ali Șir Nevâî, care se folosea de o limbă turcă ciagatai, de secol XV, a trebuit să învețe această limbă, în care el însuși avea să compună ulterior un gazel. Imperiul Otoman pășește în secolul al XVIII-lea odată cu semnarea Tratatului de la Karlowitz (tr. "Karlofça"), prin care se repune în discuție poziția statelor din Europa și în urma căruia puterea otomană înregistrează pierderi teritoriale substanțiale. Acestea duc la un profund dezechilibru
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
soluții putea adopta statul în asemenea probleme care se tot înmulțeau: Opera lui Nedim se constituie dintr-un singur divan de poezie, tipărit de trei ori cu litere arabe și o dată cu alfabet latin. El cuprinde poeme în genurile kaside, "türkü", gazel, "rübaʼi", "kıtʼa", "șarkı". De asemenea, a tradus din arabă două volume de istorie, "Sahâ’ifü’l - ahbâr" și "Ikdü’l- Cumân fî Târîhî Ehli’z - zamân". I-a rămas cunoscută, atât o cerere scrisă în arabă și persană, pe care
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
și înotul, participând la concursuri sportive. Este atras de poezie în ultimi doi ani ai școlii, pe care o termină ca sef de promoție în 1893. După absolvire Akif își perfecționează limba franceză și reușește să memoreze Coranul. Publică două gazeluri în revista „Hazine-i Funun” și o poezie în revista „Mektep Mecmuasi”. În același timp se angajează ca funcționar. Imediat după absolvire Akif este angajat la Ministerul Agriculturii unde a lucrat între anii 1893-1913. Prima funcție a fost de cea de
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
la Șiraz, Persia - d. 1292) a fost unul dintre principalii poeți persani. , poetul filozof, este autorul a două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: Golestan (Gradina florilor) și Bustan (Livada / Gradina Fructelor), pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri si catrene. Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi este celebrată în Iran pe 21 Aprilie (persana: ١ اردیبهشت) Multe aspecte ale vieții lui Saadi
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
De asemenea, pe moneda de 500 riali, se regăsește poza mausoleului lui Saadi Șirazi. Saadi este de asemenea cunoscut ca un mare panegirist si liric. A scris o multitudine de qaside (Qasa’id) atât în Persană cât și în Arabă, gazeluri mistice (poeme de dragoste) (Ghazaliyat) și poezie satirică. Autor a numeroase ode ce înfățișează diverse experiențe ale vremii sale, a scris și despre lamentarea ce a urmat căderii Bagdadului în fața invaziei mongole din 1258. Elocvența și claritatea expresiei lucrărilor lui
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
culturii iraniene, expresia cea mai înaltă, cea mai rafinată, cea mai plină de strălucire a geniului iranian din totdeauna. Impactul său asupra literaturilor lumii, prin multitudinea de traduceri, s-a produs nu numai la nivel de formă - a se vedea gazelul, catrenul, etc. - ci și la nivel ideatic, fiind preluate teme ce țin de o anume viziune asupra lumii, de cunoașterea fină a regulilor care o guvernează, de căutare a divinității, de celebrare a vieții ale cărei neajunsuri sunt privite cu
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
a desăvârșit studiile la Universitatea Nizamiyyah din Bagdad și apoi a călătorit prin țările lumii islamice și chiar dincolo de hotarele ei. A revenit la Șiraz în 1256-1257, unde a și murit în 1292. Pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri și catrene, opera lui "Saadi" cuprinde două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: "Golestan" ("Grădina florilor ") și "Bustan" În cele două capodopere ale sale: "Bustan" ( "Livada cu fructe" ) și, mai ales, "Golestan" ( "Grădina florilor" ) găsim elemente autobiografice și un
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
În toamnă"," nu privi înspre copac": "de frunze și de poame e sărac..." "Precum crengi goale", "mâinile-nălțăm"," Stăpâne", " Căci desfrunziți prea mult noi nu putem rămâne". ” , "Saadi" a cântat, de asemenea, și natura, și dragostea, folosind forma fixă a "gazelului" , Poetul care adus gazelul la culmi de perfecțiune neatinse de alții a fost "Hafez "( secolul al XIV-lea).” Despre viața celui mai mare poet liric persan, Șamsoddin Mohammad, supranumit și Hafez ( cunoscător pe dinafară al Coranului ), se cunosc puține date
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
înspre copac": "de frunze și de poame e sărac..." "Precum crengi goale", "mâinile-nălțăm"," Stăpâne", " Căci desfrunziți prea mult noi nu putem rămâne". ” , "Saadi" a cântat, de asemenea, și natura, și dragostea, folosind forma fixă a "gazelului" , Poetul care adus gazelul la culmi de perfecțiune neatinse de alții a fost "Hafez "( secolul al XIV-lea).” Despre viața celui mai mare poet liric persan, Șamsoddin Mohammad, supranumit și Hafez ( cunoscător pe dinafară al Coranului ), se cunosc puține date. S-a născut și
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Coranului ), se cunosc puține date. S-a născut și a trăit la Shiraz între 1325 și 1390; a început să scrie de timpuriu, cîștigând o notorietate care avea să crească neîncetat. Opera lui poetică se compune din cinci sute de gazeluri, o sută de catrene și câteva poeme în distihuri. Gazelul, poezie lirică în distihuri, ale căror monorime sunt distribuite astfel: versurile primului distih rimează între ele, aceeași rimă păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri, primul vers rămânând
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
sută de catrene și câteva poeme în distihuri. Gazelul, poezie lirică în distihuri, ale căror monorime sunt distribuite astfel: versurile primului distih rimează între ele, aceeași rimă păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri, primul vers rămânând nerimat. Gazelul apare în cadrul poeziei lirice persane în secolul al X-lea, reflectând caracteristicile acesteia. Blamul religios adus poeziei de către religia islamică se manifesta prin susținerea că poezia este o modalitate de a falsifica realitatea și de a-l duce pe om
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
drum care duce spre toate: "dragostea". Nici în momentele sale cele mai depresive Hafez nu atinge nici pe departe limitele pesimismului lui Khayyam. Caracteristic poeziei lui Hafez este optimismul în general, luminozitatea, sinceritatea, spontaneitatea și o deosebită eleganță a stilului. ” , "GAZELURI" 1(4) Paharnice, fă-mi vinul din pocal făclia mea!" " Cobzare, cântă-mi, vreau s-am lumea în sclavia mea!" În cupă văd răsfrânta față ce mi-e dragă." " Voi nu știți ce plăceri mi-aduce-acum beția mea." " Nu moare cel
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]