7,151 matches
-
Stilul unui roman făcut din tăieturi de almanah, al unui film turnat din muzici. Un arlechin de citit/ văzut/ auzit. Scurtele decupaje pun cap la cap viața unui om care-și trăiește cărțile. Ale altora, întîi, agățați, subtilă alternativă la gazetele de perete, pe-un soclu sfărîmicios, de citate. Vorbe, vorbe, vorbe... Între ei, oameni mari în timpuri grele, Faulkner, Rebreanu, Hemingway, o scrisoare a bunicii: "la mulți ani scumpului meu nepot la 40 de ani". Pe urmă Balzac, și Boris
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
onoare al revistei studiul lui Liviu Rusu din 1963, și el merita să fie relevat la centenar. Dialogul ideilor Idei în dialog nu-și dezminte rangul aparte pe care și l-a cîștigat în rîndul revistelor noastre de cultură: o gazetă serioasă și consistentă, ale cărei dezbateri filozofice, în ciuda tonului adeseori polemic pe care îl ating, nu depășesc niciodată pragul civilizat al unor dialoguri de factură umanistă. Părerile semnatarilor sînt felurite, iar uneori convingerile lor diferă în chip radical, și poate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
Marin Diaconu asta face, resuscită la propriu lumea literelor de atunci, trezindu-le la viață și dîndu-le chipul nou al edițiilor din zilele noastre. Ciudățenia este că textele cărora Diaconu le dă o a doua viață aparțin unor cotidiene sau gazete pe care majoritatea dintre noi nu le-a văzut niciodată la înfățișare. Ziare precum Curentul, Universul, Vremea sau Cuvîntul, al căror nume, deși ne sună familiar în ureche, nu ne pot isca în minte nici o imagine însoțitoare, sînt materialul zilnic
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
și uman". Recuperez, de aceea, firescul din paginile memorialistice ale lui Peltz. Călătoriile lui Slavici, pe care Peltz le-a ascultat povestite, istorisirile despre cărți vechi, scoțînd din el pe anticarul amator, impresia morții aceluiași Slavici. Pe urmă, munca la Gazeta ilustrată, înflorind fotografiile cu texte explicative, și întîlnirea cu Rebreanu. Ceva din atmosfera de la Sburătorul, tablou de epocă pe care vremurile de după '60 nu-l deranjează deloc, trece prin rînduri. Lume literară nesiluită de nimeni și nimic. Acolo își lansa
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
Saxofon, jazz, dixilen -, atmosfera de cabaret sugerează substratul muzical în care debutează primul tablou din actul ÎI... Dezordinea tronează că o epidemie de ciumă fără leac. ,,Snoave, povești de adormit copiii... Dar l-am văzut, am văzut rinocerul... Scrie la gazeta, e clar, nu poți nega... Pfff!... Dacă scrie, scrie! Poftim, citește la fapte diverse. Citiți știrea, domnule șef!“ În editură, șef e Domnul Papillon, însă, în spectacolul lui Robert Wilson, lider este actorul cu forța de Anteu și expresivitate renascentista
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
DIVIZIA SEXY @ Queen’s Club, 24 februarie Queen’s Club va propune un nou concept de eveniment organizat împreună cu GAZETA SPORTURILOR, evenimentul trebuia să aibă loc pe 4 februarie dar din cauza vremii nefavorabile a fost mutat vineri 24 februarie 2012. vineri, 24 Februarie 2012, pentru prima data in Iași - DIVIZIA SEXY. Suntem siguri că ați auzit despre binecunoscutul proiect DIVIZIA
Queens Club Iasi [Corola-blog/BlogPost/94744_a_96036]
-
loc pe 4 februarie dar din cauza vremii nefavorabile a fost mutat vineri 24 februarie 2012. vineri, 24 Februarie 2012, pentru prima data in Iași - DIVIZIA SEXY. Suntem siguri că ați auzit despre binecunoscutul proiect DIVIZIA SEXY. QUEEN’s CLUB împreună cu GAZETA SPORTURILOR vă aduc la petrecere 10 finaliste ale Diviziei Sexy. Fiecare față va reprezenta o echipă de fotbal din campionatul intern. Citește tot... Tibi Scobiola Band @ Queen’s Club, 14 ianuarie Serile live din Queen’s Club continuă Sâmbătă, 14
Queens Club Iasi [Corola-blog/BlogPost/94744_a_96036]
-
Pe scenă se fîțîiau două animatoare care se aflau în contratimp și cu muzica și între ele. Tipa începu brusc să se scuture și să miște brațele lungi și goale. Ziceai că o mănîncă în fosa septică... Avea, după cum scriau gazetele care știu totul, un metru șaptezeci și opt și cinzeci și nouă de kilograme. Cățărată pe tocuri, era mai înaltă cu o șchioapă decît ministrul. El începu la rîndul lui să se scuture ca un cîine care iese din apă, dar cu
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
mai redutabil al scrisului. Atmosfera politică încuraja indirect lectura ca formă de evaziune dintr-un cotidian posomorît, amenințător, opac. Într-un tîrziu, am început să citesc ceva mai bine - obligat și de faptul că, între timp, mi se ceruseră, de la Gazeta literară, pentru care lucram în tipografie ca tînăr corector, recenzii despre cărți care nu-i ispiteau pe ceilalți colaboratori; obligat, mai apoi, și de numirea mea ca asistent la catedra de literatură comparată a Universității din București, în 1963, într-
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
Ștefan Cazimir Gazeta "Cotidianul" din 14 ianuarie 2008 titra cu litere de-o șchioapă: Vînătoare discretă pe domeniul lui }iriac de la Balc. Subtitlu: "Peste 170 de mistreți au devenit trofee de vînătoare ale invitaților omului de afaceri". "Este al patrulea an - citim în
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
Dialog Social după răsunătoarea concediere, Traian Ungureanu (sau, mai simplu, T.R.U.) debutează cu o carte pe care știu că o aștepta multă lume. Manifestul fotbalist este o culegere de articole publicate, începând cu 1989, în Fotbal Plus, 22, ProSport, Gazeta Sporturilor și Secolul 21. De ce un manifest și de ce fotbalist? Ca orice fenomen, căci e mai mult decât un sport, și fotbalul a generat o seamă de prejudecăți. Sub semnul unei înțelegeri mai exacte, Traian Ungureanu își așază aceste articole
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
totuși apare și tot sub mîna liderului PRM, și după ce și-a ratat înregistrarea ca marcă și a fost înscrisă de Ziua), numărul 704 din ianuarie 2004. Și ce citește? E ușor de ghicit. Cam tot ce se scria în gazeta cu pricina înainte ca antisemitismul și trivialitățile mincinoase ale dlui Tudor să își schimbe culoarea părului. Israelienii care-i fac campanie electorală ipochimenului ar trebui să citească articolul dlui Cornea. Și nu numai ei. * Pe aceeași temă, Observatorul cultural din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
de 52 de ani (p. 7); veterinarul Naslău Pavel se declară “pensionist de boală”, incapabil de a se “substrage de la treabă” (p. 17), iar laminoristul Vasile Cireș citează din motto -urile în formă de maxime pe care le scrie pentru gazeta de perete Rapsodul a cenaclului “Ștefan Petică”: “CÎND AJUNGI LA FORȚĂ LA BĂTAIE, NU MAI EȘTI OM, CI DEVII O BESTIE STĂPÎNITĂ DE CELE MAI JOSNICE INSTINCTE ANIMALICE!” (p. 129) “Bestialitatea” limbajului dogmatic, împănat cu clișeele muncii și ale moralei
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
mari, dar dominat de pofte care îi strivesc calitățile. Nu el a creat antisemitismul din ultimii ani?” Cu toate acestea, ca și colegii lui evrei (M. Sebastian) e și el copleșit până la urmă de personalitatea strălucitului profesor și director de gazetă. Autoarea Traiectoriilor îl caracterizează pe Ion Călugăru ca fiind exclusivist, complexat, caustic până la agresivitate, căreia îi dă frâu liber în jurnal. În anii ’30, el vedea peste tot oameni care-l detestă și care-l urăsc, părându-i-se că
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
persecute. La 30 martie 1950, el notează că predase mai demult un articol la Scânteia: „E mereu amânat. Ca acum trei ani, când domnii Sorin (Toma), Take (Silviu Brucan), Traian (Șelmaru) (parantezele îmi aparțin Al. S.) cei trei crai ai gazetei păstrau articolele, nu le publicau și pe urmă anunțau: Călugăru nu lucrează! Pe Nicolae Moraru, alt stalinist înfocat, îl numește „Jeni în pantaloni”. „Nu se poate lucra cu dânsul. Metoda lui teroristă.” Călugăru ar vrea să nu se lase atras
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
volum de poezie, Mătănii pentru Fata Ardeleană, apărînd în 1941, la Buzău, în colecția „Zarathustra”, patronată de Ion Caraion. Aidoma lui Ștefan Baciu, era socotit un fel de copil minune al versului românesc. În perioada războiului lucrează ca redactor la Gazeta Transilvaniei din Brașov, colaborînd în paralel și la publicații precum Gândirea, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Cuvîntul literar, Luceafărul, Ardealul. În anii 1945-1946 predă la Școala Normală din Năsăud. Dar, în deceniile postbelice, traseul i s-a frînt. De la Năsăud
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
taciturn, de distanță rezervată, se ascundea un suflet mare și generos. Un om bun, dintre aceia în fața cărora simți că ți se rupe inima, fiindcă, în lumea noastră prea încrînceantă, sînt - vai! - victime sigure. În meseria lui de tehnician al gazetei, era conștiincios pînă la pedanterie, atent la detalii, perfecționist. Roger Cîmpeanu îl învățase s-o construiască atent, pînă mult după ce redactorii își terminaseră treaba, crezînd că au încheiat și numărul. Cusăturile ascunse le știau numai ei. După 1989 l-am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
nu numai, se pare că a fost primul care a pariat pe scriitori precum Nichita Stănescu, Ștefan Bănulescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, Grigore Hagiu, Matei Călinescu) a fost Paul Georgescu, cel care i-a oferit primul post de corector la „Gazeta literară”. Portretul foarte nuanțat realizat de Gabriel Dimisianu pune în evidență personalitatea contorsionată a acestui scriitor, adesea greșit înțeles: „Relațiile cu tinerii ale lui Paul Georgescu (de fapt era el însuși tînăr în anii de care vorbesc, fiindcă nu împlinise
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
Din nu știu ce sentiment creștin (un amestec de compasiune și duioșie), până acum l-am ignorat, însă dacă ați ajuns cu lectura până aici v-ați dat seama că n-am mai rezistat și m-am decis să-l denunț la gazetă. Cu regretul că trebuie să fac o selecție. Voilà: „O bandă de gangsteri a furat în SUA un ordinator de mare valoare, cerând în schimb eliberarea unuia dintre ai lor. Dacă nu e eliberat, ei amenință că fac praf ordinatorul
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
de a convinge editurile de stat, între anii 1950-1960, să-i publice opera. Editorii de azi urmăresc și semnalează cu acribie secționările, eliminările, înlocuirile, ilustrează natura eliminărilor și a modificărilor, cât și intervenția lui Victor Iova de a copia din „Gazeta literară” pentru a le introduce în romanul pregătit pentru editare (Prăbușirea), lipsind aproape șapte pagini de manuscris, rătăcite în redacția „Vieții românești”. Fiecare „Notă asupra ediției” ajunge în final treaptă în definirea personalității lui Ion Agârbiceanu, întreaga lucrare semnată de
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
problemei. Tot el a dat exemplul unui fragment chiar din această carte în care povestește cum, în vremea comunismului, scriind o cronică la cartea lui Iorga, Viața lui Ștefan cel Mare a avut surpriza să constate, atunci cînd a citit gazeta, că din text fuseseră eliminate toate referirile la bătăliile cu turcii și, în general, tot ce ținea de otomani. Or, ce semnificație mai putea avea viața lui Ștefan cel Mare în absența turcilor? Ce se întîmplase? Chiar în momentul în
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
să scrie o operă angajată, pe măsura cerințelor Partidului și Poporului” (p. 171). Publicarea de versuri proletcultiste în ziarul „Scînteia” reprezenta visul suprem, apogeul carierei oricărui poet proletcultist. Chiar și versificatorii cei mai rutinați așteptau cu teamă verdictul responsabililor de la gazeta partidului. Pentru că posibila publicare echivala cu un certificat de clasicitate, constituia proba armonizării perfecte dintre forma „artistică” și puritatea doctrinară. Firește, aceasta nu-l scutea pe cel cauză de o la fel de rapidă mazilire în cazul în care viitoarele sale poeme
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
Din datele de pe coperta a IV-a aflăm că autorul (al cărui nume mie îmi era necunoscut), s-a născut în 1930, e absolvent al celebrei Școli de literatură de pe șoseaua Kiseleff, a fost redactor la "Scînteia tineretului" și la "Gazeta literară", unde semna cu pseudonimul Miron Dragu în deceniul al șaselea din secolul trecut, iar din 1964 s-a stabilit la Paris. Acolo s-a reprofilat, devenind critic de artă și expert (specialist în perioada Empire), colaborator la reviste importante
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
tabere "naționaliste" în cadrul Secretariatului General al Partidului, grupare ce se înfruntă cu facțiunea pro-sovietică. Miron, care se autoconvinge că Partidul are nevoie de el și își cîștigă prin delațiuni încrederea superiorilor, primește o sarcină specială: să se infiltreze în redacția "Gazetei literare", "unde se petrec lucruri care nu ne plac deloc". Așa că își compune o nouă identitate, de tînăr critic literar, iar misiunea lui, din partea sectorului de cadre și control, e de a-i supraveghea, cenzura și manipula pe scriitori. De
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
nici în picioare, nici în genunchi. Ceea ce este semnificativ este că Laszlo Alexandru n-a fost prezent la întîlnire, nici la vreo alta. El scrie din auzite. Ca și Gabriel Andreescu, nici el prezent în acea împrejurare. Cum nici una din gazetele care au relatat întîlnirea n-a furnizat informația pe care gura lui Laszlo Alexandru a strecurat-o în urechea lui Gabriel Andreescu, e foarte probabil ca transmiterea să se fi efectuat de la un capăt la altul întregului rînd, pe cale așa-zicînd
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]