491 matches
-
p. Victor Durnea continuă în ritm susținut ediția C. Stere, oferindu-ne un al doilea volum de publicistică la fel de impunător ca și primul, cu toate că se oprește la anul 1909. Explicația acestei masivități este dublă: pe de-o parte, volumul operei gazetărești a lui Stere (din care editorul a recuperat deja câteva sute de pagini necunoscute, semnate cu alte pseudonime decât cele inventariate în dicționare), iar pe de alta, volumul impresionant al aparatului critic. Care aparat critic, spuneam în cronica dedicată primului
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
impresionant al aparatului critic. Care aparat critic, spuneam în cronica dedicată primului volum, ne livrează o monografie pe fragmente a lui C. Stere, oferindu-ne nu numai detaliile, câteodată infinitezimale, ale genezei și traseului unui articol, ci și, adesea, tabloul gazetăresc al momentului în care scriitorul formulează o anumită opinie. Este o tehnică editologică de anvergură, care, dacă ar fi fost aplicată, de pildă, și în cazul publicisticii eminesciene, ne-ar fi furnizat o altă perspectivă asupra epocii junimiste și asupra
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
în mod deliberat, vreme îndelungată, a ocolit această meserie, a fugit de propria sa vocație: „Oricum, între 18 și 35 de ani mi-am câștigat existența din îndeletniciri care nu numai că nu aveau nicio legătură cu scrisul literar sau gazetăresc, dar nu presupuneau în niciun fel ținerea în mână a unui pix sau creion.” Evident, prozatorul a sfârșit prin a cădea, de bunăvoie, în capcana scrisului, de care se ferise „mai bine de o jumătate de viață”. Ceea ce, am spune
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
promovaseră, punând acum accentul pe latura ludică a operei prozastice, nu pe cea așazis „realist-critică”. Ediției lui Preda îi datorăm reevaluarea unor schițe ca Două loturi, Situațiunea sau Atmosferă încărcată, ca și o primă sugestie cu privire la referentul livresc - mai exact, gazetăresc - al prozei (prin apelul la un text până atunci ignorat de exegeți: Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Se poate afirma că interesul scriitorilor postmoderni, optzeciști și nouăzeciști deopotrivă, pentru modelul Caragiale se datorează, într-o măsură însemnată, relecturii pe care
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
începe cu industria farmaceutică și se încheie cu laboratoarele în care se fac testele menite a stabili eficiența medicamentelor. Jungla este uriașă, iar complicitățile care apar în interiorul ei îi reduc pe medici la tăcere. O carte scrisă alert, căreia nervul gazetăresc îi împrumută o tentă pe cît de sarcastică, pe atît de agresivă, de aici impresia de ton polemic care nu poate decît să repugne medicilor.
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
criticile ironice cu care îi gratifica, precum și la popularitatea sa crescândă printre studenți și tineri intelectuali, ele s-au transformat repede într o muniție mereu reîncărcată de neprietenii săi. Încetul cu încetul, au crescut la dimensiunile unui folclor universitar și gazetăresc care i-i punea în cârcă pe aproape toți gânditorii mai interesanți ai vremii. Nicolae Bagdasar observă că, în primul său curs de logică, Nae Ionescu expunea idei din Die Gleichförmigkeit in der Welt (1916-1919) a lui Karl Marbe, fără
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
concursul de manuscrise al Editurii Polirom) nu se pretează atât lecturii, cât conspectului. Deliciile intelectuale există, dar cumva uscate, neajutate nici de cine-știe-ce artificii de stil, nici de speculațiile eseistice pe zeci de pagini, nici de forfanteriile deprinse din exercițiul gazetăresc. Mult mai aproape de adevăr găsesc că se află varianta care ia în calcul - cu justă măsură - intențiile autoarei, așa cum reies ele imediat din compoziția cărții. Nu, Catrinel Popa n-a dorit și n-a orchestrat o întinsă recitire - în caleidoscopul
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
carte în sine, și - așa-zicând -pentru imagine: o excelentă teză de doctorat nu implică numaidecât o carte - măcar - lizibilă. Și totuși, atunci când o asemenea lucrare are în spate și autoritatea, paradoxală în felul ei, oferită de un îndelungat exercițiu gazetăresc, lectura și discutarea conceptuală devin absolut necesare. Și totuși, ce vină ascunsă poartă Avangarda românească și complexul periferiei? De ce intimidează și de ce ține comentatorii la distanță? Un prim răspuns vine din evidenta supraspecializare. Cine altcineva decât adevărații cercetători și pasionații
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
constituirea României Mari. Se pare că dintre românii deveniți atunci regățeni, cei care s-au grăbit să îl aprecieze pe Eminescu drept "poet al neamului" au fost ardelenii 12. Alții îl consideră "părintele neamului"13. Este vorba, firește, de titluri gazetărești, dar nu mai puțin reprezentative pentru aureola de specificitate etnică maximă acordată poetului. Era astfel pregătit terenul pentru reluarea formulei de "poet național". A făcut-o G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent (1941), unde se
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
chitită pe informație, mai mult decît pe împunsături tandre, ocrotite de dulcea și veniala nelegiuire a anonimatului, este Revista revistelor. Panorama presei naționale - revistele "capitaliste", în speță, sînt vizate de ochiul cronicarului de provincie - și spicuiri din cea internațională. Tipicuri gazetărești păstrate și azi: polemici șterse cu o sintagmă evazivă, îndemnîndu-i la lectură pe amatorii de picanterii literare, și veșnica bucurie cu care revistele profită și-și laudă colaboratorii cînd scriu (și) pentru alții. Pe bună dreptate, cînd ei se cheamă
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
Ciotloș Horia-Roman Patapievici rămâne, de la o carte la alta, unul dintre cei mai lucizi și mai scandaloși gânditori afirmați în România postdecembristă. Poate chiar cel mai lucid și - iarăși, poate - cel mai scandalos. De unde această stare de fapt? Din obișnuința gazetărească, îndelung rodată pe ficțiuni și pe eticisme, de a citi pe sărite sau - caz totuși fericit - printre rânduri. De a esențializa brutal și de a simplifica nepermis de mult. Așa se explică dosarul naționalist instrumentat în anii '90 de camarila
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
revistei mureșene Vatra, citim surprinși (pozitiv, cum altfel?) un grupaj de poezii semnat de Mircea Horia Simionescu. Atunci când autorul atâtor masive și subtile romane, prozator prin excelență ca și colegii săi de grupare târgovișteană, își încearcă mâna de poet, evenimentul gazetăresc e ca și asigurat. Iată și o mostră: "acu' trecu pe-aici dumnealui/trecu și nemăsurata cu scara/luna nouă vine cu gând bun și cuțit/am văzut-o n-am crezut-o//zice ca din carte să ne ținem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
o polemică născută din nimic în cursul căreia semnatarul se folosește de o temă oarecare pentru a-și plăti polițele secrete. Tocmai de aceea cronicarul a tresărit surprins văzînd cum atmosfera revistei Familia iese din tiparul obișnuit al eșecurilor noastre gazetărești: revista orădeană se impune prin armonie și prin aerul distins al unei gazete în cuprinsul căreia ochiul cititorului nu e biciut de discordanțe, excese de ton sau producții mediocre. Revista condusă de Ioan Moldovan și Traian Ștef place de la un
Tancul rusesc al lui Mușina by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9243_a_10568]
-
sau denigratoare conform unor circumstanțe inavuabile? - Nu numai că aș putea, dar te vestesc că am în avansată pregătire un volum cu copioase trimiteri la tema în cauză. Volumul se intitulează Zădărnicii și cuprinde grosul - nu zic miezul - activității mele gazetărești între anii 1990-2007, plecând din 2007, îndărăt, către anii când mijea tranziția, CPUN-ul, FSN-ul etc. etc. Cititorul va desluși, poate, o seamă de reacții alergice la adresa unor persoane, cioclii unei democrații născânde, mai departe repartizați în posturile cheie
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
scripturi (și după citatul din Eminescu...). În stilul tautofoniilor e rescris Ecou tîrziu: "Orice ziar e eveniment, e,/ 'n grafemuri grave, un van portret:/ suspectă umbră, - al zilei Z.../ Orice ziar e, -n aieve, niente." Absurdul și nimicul, un cuplu gazetăresc amintind de urît și sărăcie, fac cît de cît suportabilă, prin trecerea în catastif, o realitate amenințătoare prin devălmășia ei. Varietatea, așa cum defilează la revista presei, nu mai încîntă, ci sperie. Mai ales că o familiaritate a numelor mici, sau
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
și venirea lui Panait Istrati în fruntea sindicatului muncitorilor din portul Brăila. Fiindcă Istrati nu a lucrat niciodată în port și nici nu a fost vreodată hamal, cum s-a pretins uneori, el a devenit militant sindical pentru că avea talent gazetăresc. Pe Gheorghiu, dulgher ploieștean autodidact, îl cunoscuse cu prilejul redactării unui manifest și au rămas apropiați. Cînd, din cauza bolii, Ștefan Gheorghiu a fost nevoit să-și caute un succesor, l-a ales și l-a propus pe Istrati. Care și-
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
își alege ca temă literatura erotică, cerînd părerea și unor "specialiști" (în erotism? în literatură?). Autoarea articolului cu titlul Cărțile erotice, ocolite de public. Titlurile cu subiecte sexuale întîmpină rezistența cititorilor conservatori și tradiționaliști, Cătălina George, amestecă într-un ghiveci gazetăresc picant nume de mari scriitori și pornografi anonimi, puși sub aceeași etichetă. Pornind de la evidența că multe edituri cu firme serioase publică de la o vreme, în colecții speciale sau amestecate în raftul cu ficțiuni contemporane, "titluri cu subiecte sexuale" considerate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
vor însemna atingerea maturității artistice de către teatrul românesc și publicul său." (Societatea românească, spiritul public și teatrul între 1849 - 1878). Unde sunt în acest pasaj excelând prin precizie efectele tropice și vocația retenibilului care fac îndeobște fala oricărei încheieri cât-de-cât gazetărești? Iată, ca să zicem așa, la celălalt capăt al puștii, cum intră în antet un eseu dedicat romanelor lui Camil Petrescu: "Cu două luni înainte ca autorul să dea Ťbunul de imprimatť primului său roman, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
Spiritul sau litera ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9700_a_11025]
-
nu mai citise Mihai Iovănel în decurs de o lună. Adevăruri abisalizate Revista de cultură Tribuna din Cluj ne-a obișnuit cu o alură sobră și atent îngrijită, mai toate articolele pe care le găzduiește fiind de o impecabilă consistență gazetărească. Bunăoară, din numărul din 1-15 aprilie 2007, ne-au atras atenția studiul lui Cornel Ungureanu, intitulat " Ion Agîrbiceanu între îngeri, demoni și ființe fragmentare", precum și interviul ("Între priorități și urgențe") pe care distinsul intelectual timișorean îl dă la p. 12
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9739_a_11064]
-
zilele reținerii și arestării lui Sorin Ovidiu. Găsiți acolo citatele exacte, furnizate de Monitoring Media, nealterate de interpretări tendențioase. Să-l califici drept text bolșevic, securist sau să-l compari cu maculatura tip România Mare înseamnă să comiți o mojicie gazetărească fără margini. O mârșăvie. Relevanța publică a unui inventar într-un astfel de moment-test este uriașă: cine-l apără pe SOV fără argumente sau probe clare și se folosește în schimb de speculații și elemente emoționale ca să deturneze opinia publica
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
șantajat oare sau vorbim de jurnalism de investigație împins la limită? Cu asta, porcăria comisă de cei doi se pierde în ceață. Tentativa de șantaj, după cum rezultă din stenogramele publicate de Curentul, se transformă pe nesimțite în act de vitejie gazetărească. Urmând tehnica diversiunii totale, televiziunile își bat capul cu subiecte care rămân colaterale, în lipsa unor minime indicii: presupusele conturi ale lui Blaga și Videanu sau despre presupusele interceptări realizate de servicii secrete. N-avem nicio bază să discutăm despre asta
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
nu înseamnă să se treacă imediat la vindicte, dar înseamnă ca toți cei care au comis crime să fie cercetați de instanțe constituite în mod legal.“ Câtă dreptate!!! Scrisoare către Radu Moraru Aș lăsa deoparte polemica dintre noi, pe teme gazetărești. Ea nu prea are importanță acum. Admit că m-am pripit cu o comparație nefericită. Altceva m-a mișcat în replica ta, dincolo de tonul ei frust. Spui că traversăm poate cea mai importantă lună din acești ultimi 20 de ani
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
specială") la Centenarul Mihail Sebastian. Texte și evocări ale scriitorului cu final tragic, fotografii și portrete, afișe, manuscrise scanate, crochiuri: paginile sunt realizate nu numai cu căldură umană, cum e și firesc la un centenar, dar și cu bun gust gazetăresc pe care, neîndoielnic, însuși remarcabilul jurnalist care a fost Mihail Sebastian l-ar fi apreciat ca atare. Paginile de mijloc ale revistei sunt în schimb unele aniversare. Sărbătoritul este B. Elvin, cunoscutul teatrolog și arhitect al revistei Lettre Internationale, prezență
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9221_a_10546]
-
vă salut, Majestate. Vă felicit cu ocazia... ăăă..., stadionului și, ăăă..., știți dumneavoastră. Ce-i cu tîmpenia aia publicată În The Baakho Monitor? CÎnd a purtat tratative guvernul dumneavoastră cu noi? — Poate că e numai o figură de stil tipic gazetărească, domnule colonel. Știți bine că presa noastră este independentă. Sau poate că nu vă convine acest lucru? Nu Înțeleg de ce v-ați supărat. Tocmai am convocat celula de criză a guvernului, pentru a analiza situația. Nu putem lăsa lucrurile așa
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
îndelung la fotografii. Nu era de ici, de colo să te vezi mai în fiecare zi cu poza în ziar. Nici primul ministru nu era atît de des cu chipul în pagină! Deci Leonard Barbu. Suna destul de credibil și de gazetăresc. Îi trebuiseră cîteva ore pentru a face rost de cartea de ziarist, dar, în schimb, avusese nevoie de mai mult de o săptămînă ca să afle cît de cît ce era adevărat și ce nu în privința locurilor pe unde bîntuia vestitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]