687 matches
-
Alex. Ștefănescu Un Jupiter Tonans în pagina a doua a României literare Foarte multă lume este oripilată - și pe drept cuvânt - de invazia de vulgaritate din presa de după 1989. Se pierde însă din vedere relansarea, în aceeași perioadă, a gazetăriei de ținută, prin contribuția a numeroși scriitori, istorici, filosofi, sociologi și politologi. Ștefan Aug. Doinaș, Adrian Marino, Zoe Petre, Livius Ciocârlie, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir, Gheorghe Grigurcu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Eugen Uricaru, Ileana
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
din covorul literar. Datul cu părerea... altora Tot în 22, dar în partea neliterară, Rodica Palade comentează Conferința Națională a Scriitorilor. Mai bine zis, își dă cu părerea despre ce a fost acolo. Datul cu părerea e o specie de gazetărie cunoscută, sub condeie mai puțin boante decît al d-nei Palade, ca reportaj ori chiar comentariu politic. Particularitatea (ori păcatul) acestei specii nu e că-și dă cu părerea. Ce altceva ar putea face? Particularitatea este că pune opinii personale (întemeiate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
este, la noi, cel dintîi deținut politic. Nici celelalte internări ale poetului, la remisiunile maladiei, n-ar fi fost necesare și au fost anume aranjate de Maiorescu pentru a scăpa de un periculos inamic politic ce trebuia scos, astfel, din gazetărie. Ba chiar, publicarea, tot de către Maiorescu, a ediției princeps din poezia lui Eminescu (Crăciunul anului 1883) urmărea același scop malefic, de a-l impune, în prim plan, pe poet în dauna gazetarului care ar fi fost mai important. Am comentat
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
deschis ochii? Prin unele publicații mai citesc îndemnuri de genul: să nu ne înregimentăm, să nu ne vindem etc., fără să se întrebe nimeni dacă ar dori cineva să ne cumpere. Marile energii s-au cheltuit pe străzi sau în gazetărie Revista Observator cultural a organizat nu demult un fel de plebiscit printre literați pentru a stabili care sînt primele zece romane din literatura română. Sînteți la curent cu acel "top-ten"? Cît de edificatoare vi se par asemenea anchete la care
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
a culturii în general, a celor ce s-au pronunțat cu atîta siguranță. Cînd vor fi avut timp acești tineri și nu numai tineri, dată fiind confuzia și agitația postrevoluționară, cînd marile energii s-au cheltuit pe străzi sau în gazetărie, să parcurgă întreaga literatură română? De asta să fi optat pentru unele cărți care, vorba Orianei Falacci, încap într-o pudrieră? Ca să te pronunți cu responsabilitate și respect pentru valoare trebuie să ai o solidă cultură și experiență în ale
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
spus că-l votează pe C.V. Tudor pentru că, citez, "e diliu". Totdeauna am fost convins că acest C.V.T. nu e un om curajos. De asemenea n-am crezut nici o clipă că ar fi "diliu". În '90 el a reintrat în gazetărie pentru a face servicii puterii de atunci. Util, a fost lăsat să-și rezolve și propriile sale probleme, fără ca Justiția să-l pună la punct. Cînd problemele sale au început să fie și atacuri împotriva președintelui de atunci al României
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
r, și nu pe c-r." O veche promisiune de Crăciun Cornel Nistorescu a fost în ultimii ani un editorialist care a putut părea și a și fost altcumva decît confrații săi care, în permanență, au făcut și politică și gazetărie. Nistorescu a adoptat postura editorialistului prodemocrat și de bun simț, postură în care n-a fost iertător nici cu greșelile puterii, nici cu cele ale opoziției. El a tras lovituri usturătoare cam tuturor partidelor mai importante de pe planșeul parlamentarismului. Iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
în crepusculul pădurilor, eforturi enorme, bătălii neîntrerupte, disperări și sacrificii știute doar de el. Aceste lupte încrîncenate cu ostilitatea celor din jur, cu cerbicia cotidianului și cu puseele crude ale unei istorii imprevizibile, Ștefan Drăghici le-a mărturisit doar în gazetăria sa și, în special, în poezie și în teatru. Poet singuratic în cadrul generației 80, căreia îi aparține prin biografie și prin bibliografie, el și-a creat un stil inconfundabil, în descendență argheziană, înlăuntrul căruia lexicul se prăvălește aluvionar, imprecația se
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
ale dezastrului din Asia și nurii unei vedete autohtone specializate în exploatarea suferinței. Showbiz-ul, în variantă dâmbovițeană, își întinde jalnicele antenuțe în toate direcțiile, amenințând să acopere, cu o peliculă de scârboasă prostituție "comercială", aproape tot ce mai înseamnă gazetărie profesionistă, artă veritabilă, cultură în înțelesul major al cuvântului. Nu mă număr printre spiritele alarmiste și nici printre acei sceptici incurabili ai lumii de azi, nostalgici după aurita epocă socialistă. Cred însă că libertatea ne-a fost dată tocmai pentru
Memento ALIA by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11852_a_13177]
-
a căror carieră publicistică s-a sfârșit înainte de a începe. În această din urmă categorie, cel mai sonor exemplu e cel al profesorului Paul Cornea, care în recenta lui carte de memorii dialogate își mărturisea mâhnirea de a fi abandonat gazetăria literară forțat oarecum de împrejurări (avea de ales, în plin deceniu al cincilea, între a rămâne demn și a se plia pe rigorile regimului). Mâhnirea aceasta mi-a dat de gândit. Și m-a făcut să citesc altfel cartea Simonei
Cronică literară and beyond by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2727_a_4052]
-
neplăcută de a se apuca de scris fără să știe prea bine ce au de spus. E caracteristica gazetarilor la care stăruința de a lega cuvinte umple pînă la urmă pagina, atîta doar că schema preliminară e absentă. În schimb, gazetăria lui Vulcănescu e un exemplu de ghidare a ideii după un unghi anticipator. Unghiul ridică tema și o pune în distincții nobile, mîzga superficialității fiind inexistentă. A patra trăsătură a scriitorilor de diapazon e vibrația viscerală, adică trepidația joasă a
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
Ionescu a devenit popular printre studenți, activitatea de ziarist la Cuvântul, al cărui proprietar și director devine în 1928 după moartea lui Titus Enacovici îl va propulsa în lumea fabuloasă a publicisticii și politicii româânești interbelice. „El a introdus în gazetăria românească o dimensiune europeană”, mărturisea într-un interviu Mircea Eliade. „Scria cum scrie Unamuno, discuta într-un articol de ziar probleme de filosofie, de etica, de teologie.” Alte reviste la care a colaborat Nae Ionescu în perioada respectivă au fost
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
s-a afirmat ca promotor și susținător al culturii și valorilor”. Facem apoi o „Călătorie la «Zorile Bucovinei»”, din Cernăuți, împreună cu Doina Cernica, ne reamintim de remarcabilul condei care a fost I. Peltz, „una dintre figurile de prim rang ale gazetăriei interbelice”, continuăm să aprofundăm „Raportul dintre jurnalistică și literatură”, împreună cu conf. univ. dr. Ion Haineș, sau stăm alături de un batalion românesc la datorie prin arșița afgană, grație materialului semnat de Benone Neagoe. Un excelent interviu cu reputatul comentator sportiv Cristian
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
și recunoaște, tardiv, că nu a meritat niciodată acest titlu, deși a condus ani de zile branșa pe care astăzi o repudiază și o demonizează, încearcă să-și justifice impostura (ce altceva?) și felul în care a ales să facă gazetărie, mărturisind că a fost mereu împreună, partener interesat, cu cei care au amestecat afacerile cu presa, editorialul cu publicitatea, minciuna și infracțiunea (derivă din melanjul de mai sus) cu adevărul -deși, chipurile, ar fi încercat să nu fie întotdeauna de
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]
-
sunt mai generos, că eu niciodată nu-mi voi pedepsi fantasmele născute într-o clipă de singurătate. Într-o perioadă în care romancierii profesioniști au ajuns cât să-i numeri pe degete, genul proteic pare susținut mai convingător de profesioniștii gazetăriei care, de altfel, se arată deschiși inovației și experimentului și, mai ales, transfigurării propriei experiențe de viață și creație. (Aureliu GOCI - Prozatori la frontierele mileniului, Editura Betta, 2009) Nota redacției: Publicăm recenzia reputatului critic Aureliu Goci apărută în cartea sa
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
se alcătuiește sub imboldul cunoscutelor peregrinări prin norii timpului, ale maestrului Benone Sinulescu, cel care din când în când trimite câte o lance sentimentală oamenilor de presă și-i provoacă să-și mai încredințeze rostul timpului atât de robit de gazetăria politică și oamenilor de valoare ai neamului românesc. Atunci când maestrul Benone Sinulescu vorbește despre cei care încep să moară a doua oară sub piatra de mormânt a conștiinței neamului românesc, are ochii în lacrimi! Stea stinsă spre culmea incandescenței, Filofteia
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
timpului nostru, semnând aici o carte de învățătură într-ale societății noastre, care nu trebuie să accepte globalizarea ca pe un opus al identității naționale, ci ca pe un potențator al acesteia. Cuvântul său la jubileu, axat pe ideea că gazetăria e o luptă continuă, a emoționat prin profesiunea de credință pe care el a făcut-o cu patos, ca om de atitudine politică, de la primul articol, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?, și până la cel din urmă, Pe cine
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
timpului nostru, semnând aici o carte de învățătură într-ale societății noastre, care nu trebuie să accepte globalizarea ca pe un opus al identității naționale, ci ca pe un potențator al acesteia. Cuvântul său la jubileu, axat pe ideea că gazetăria e o luptă continuă, a emoționat prin profesiunea de credință pe care el a făcut-o cu patos, ca om de atitudine politică, de la primul articol, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?, și până la cel din urmă, Pe cine
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
lideri de generație”, lideri pur și simplu (conta, desigur, și originea lor boierească), educați cu adevărat, prin universități, societăți culturale și loji masonice, editau reviste, porneau revoluții, conduceau partide, înființau școli și universități. Făceau istorie și numai scriind literatură (includ gazetăria), pentru că, la începuturi, cele două se suprapuneau în mare măsură, cultura însemna (ca și acum, de altfel) identitate, iar identitatea națională era fundamen- tală în secolul națiunilor (ca și acum, de altfel, dar globalismul, multinaționalele, imperiile și cozile lor de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93609_a_94901]
-
intelectuale dublate de instruirea primită la Școala din Boian din acea perioadă l-au ajutat să intre la Universitatea din Cernăuți, în pofida petei negre din biografie. Dar mai departe, în știință, nu i-a fost hărăzit să răzbată, câștigând astfel gazetăria și ziarul „Zorile Bucovinei”, căruia îi mulțumesc pentru invitația la această emoționantă întâlnire”. De la Tereblecea, cu florile amintirii în suflet și lacrimi lirice picurate în rânduri rimate, a sosit dna Eugenia Balan-Ciocoboc, colega de facultate a regretatului comemorat: „Era foarte
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
a primit din partea UZPR (prin Miron Manega) un fel de reafiliere la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, recent reorganizată sub conducerea lui Doru Dinu Glăvan. Spun „un fel de reafiliere”, pentru că puternicul, dreptul, verticalul jurnalist Lazăr Lădariu, care este în gazetărie de 53 de ani, n-a părăsit nicio clipă „baricada adevărului, pentru neam și țară”!. Tot domnul Lazăr Lădariu, sensibilul poet, a binemeritat și „Virtutea Literară” înmânată de domnul Al. Florin Țene. În cazul doamnei Mariana Cristescu „s-au forțat
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
Cosmin Ciotloș Gazetărie, nu proză. Deși tot - după tipic - meșteșugită migălos, cu amănuntul. Asta s-ar spune că face Dan Lungu în ultimele file ale reeditării primului său volum de povestiri, atunci când citează o întreagă colecție de fragmente din dosarul de presă al
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
că îi expiră mandatul în CNA (unde a fost trimis de Ion Iliescu, n.m.), dar omul care avea la Securitate pseudonimele "Emil" și "Epure" nu se simte la sfîrșit de carieră. Cum Emanuel Valeriu a renunțat de mult timp la gazetărie, iar ca scriitor și-a tras cartușele în anii nouăzeci, probabil că i-a mai rămas ceva de turnat.
Păcate vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8323_a_9648]
-
mască și e scandalos de direct. Și are o maturitate pe care un Noica sau un Cioran aveau s-o capete abia peste decenii. E uluitor să vezi cum ideile interbelice ale lui Noica se găsesc, în formă incipientă, în gazetăria lui Eliade din deceniul trei. Parcă un același spirit pătrunsese în mai multe minți, încărcîndu-le pe rînd, ca într-o reacție în lanț, cu aceeași tensiune psihică. Judecat după criteriile aflate azi la modă, Eliade e peste măsură de reacționar
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
Don Quijote, cu toată bufoneria lui involuntară. De pericolul feminizării societății, care e totuna cu democratizarea ei - o boală ale cărei simptome Eliade le vede în morga socială, în menajarea propriilor slăbiciuni, în spiritul de divertisment, în bagatela filozofică și în gazetăria facilă, în snobismul artistic și în cultul confortului -, de acest pericol nu se poate scăpa decît practicînd ascetismul spiritual: ascuțirea lăuntrică, intensitatea, necruțarea de sine, predilecția pentru experiențele aspre. Celor care nu au puterea de a suporta ascetismul, eseistul li
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]