688 matches
-
Academia Română. De numele lui Evanghelie Zappa se mai leagă o prioritate în lumea europeană, și anume resuscitarea, după 1500 de ani, a Jocurilor Olimpice. Acest fapt a intrigat și intrigă, observ, pe Horia Alexandrescu, contemporanul nostru, om priceput în profesiunea lui (gazetăria) și spirit constructiv și justițiar: el vrea să dovedească, între altele, că Evanghelie Zappa este cel care a organizat și finanțat, în 1859, prima Olimpiadă - după o întrerupere de un mileniu și jumătate - nu ilustrul Pierre de Coubertin, în 1896
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
ce avea "„o figură scheletică măcinată de boli după anii de pușcărie, Demenyi Iosif Ardeleanu, care știa mai bine ungurește decât românește, Stela Moghioroș, care știa mai bine rusește decât românește și Matei Socor, care știa mai bine muzică decât gazetărie”". Singurul care mai avusese experiență gazetărească, după cum se autodefinea, era Silviu Brucan, aflat pe postul de secretar general de redacție. Așadar, după spusele acestuia, majoritatea membrilor ce întregeau prima echipă a ziarului "Scînteia" din 21 septembrie 1944, erau amatori, neprofesioniști
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
care mai avusese experiență gazetărească, după cum se autodefinea, era Silviu Brucan, aflat pe postul de secretar general de redacție. Așadar, după spusele acestuia, majoritatea membrilor ce întregeau prima echipă a ziarului "Scînteia" din 21 septembrie 1944, erau amatori, neprofesioniști, în ceea ce privește gazetăria. Brucan a ocupat postul de redactor-șef adjunct al ziarului partidului până în 1956, el fiind un "„ideolog neînduplecat”" ce "„a încurajat pe vremea aceea adunarea cu forța a populației țărănești în gospodăriile colective și ceruse pedeapsa capitală pentru cei care
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
12 octombrie a precizat, către același, că Iașii i-au devenit „nesuferiți”. În a doua jumătate a lunii octombrie, fiind invitat să intre în redacția ziarului "Timpul", Eminescu a părăsit Iașii și a venit la București, unde s-a dedicat gazetăriei. În 6 august 1879 a murit Ștefan Micle. Văduva lui Micle a venit la București și l-a rugat să intervină pentru urgentarea pensiei sale. Împreună au făcut planuri de căsătorie nerealizabile. Într-o scrisoare din 1880 către Henrieta Eminescu
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
mic algeria a fost de asemenea divizată în departamente de peste mări franceze cu această ocazie distanța până la corpul ceresc nu afectează poziția aparentă pe boltă a acestuia pentru om distanța nefiind perceptibilă direct fiind intelectual câștiga din cărți și din gazetărie în explozie au fost uciși opt oameni vila a fost probabil distrusă cu această ocazie această măsură nu a fost adoptată și de bisericile ortodoxe răsăritene o serie de facțiuni boierești au refuzat însă să accepte această decizie lipsa capacității
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
telegrame, afișe ale comediilor sale jucate în premieră, cărți în ediții princeps și rare) principalele momente din viața și opera scriitorului: familia din care descinde și de la care a moștenit pasiunea pentru teatru, anii de școală de la Ploiești, debutul în gazetărie și principalele publicații la care a colaborat, momentul afirmării în teatru și proză. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul se află în casa familiei Dobrescu, monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Casa a fost
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
Mare - Mehedinți, 1963), a trecut prin șapte unități școlare. Absolvent al Facultății de limba și literatura română, Universitatea București, 1969, al Facultății de jurnalism (curs post-universitar), 1981 și al Facultății de regie teatru, 1994 (ambele, în București). Ocupația de bază - gazetăria (ante și post-decembristă); ocupații colaterale: profesor, bibliotecar, funcționar cultural și administrativ etc.; câte doi ani șomer - atât înainte cât și după 1989. A înființat și condus cel dintâi ziar particular din România ("Dimineața," Drobeta Turnu Severin; primul număr oficial: 19
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
un elev mediocru, și, la un moment dat, atras fiind de cariera de jurnalist, a hotărât să părăsească școala înainte de a da examenele de bacalaureat.Simțea că nu mai vrea să trăiască sub regimul represiv din Imperiul Rus. Debutul în gazetărie l-a făcut în august 1897 când a publicat sub pseudonimul „Vladimir Illirici” în ziarul „Iujnoie Obozrenie”. Un model în activitatea sa de ziarist era foiletonistul Vlas Doroșevici. Jabotinski trimisese traduceri de versuri mai multor redacții de ziare și reviste
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
din Botoșani (1916). Având gradul de Sublocotenent de rezervă, a făcut parte din regimentele 10 Vânători, apoi 2 Alba Iulia și a participat la Primul Război Mondial, ca voluntar-legionar. În anul 1921 renunță la slujba de la Căile Ferate Române și întră în gazetărie. În anul 1922 susține un examen judiciar, student fiind, iar în 12 noiembrie 1923 și-a luat licența în Drept ca absolvent al facultății de profil din cadrul Universității din Cernăuți, iar în anul 1924 s-a căsătorit cu Vanda, născută
Vasile Plăvan () [Corola-website/Science/333384_a_334713]
-
Juan Crisóstomo Ruiz de Nervo a fost un poet, jurnalist și educator mexican. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari poeți mexicani ai secolului al XIX-lea. Se naște în 1870 la Tepic, Nayarit. În tinerețe se dedică gazetăriei, inițial în Mazatlán la "El Correo de la Tarde" apoi în Ciudad de Mexico. În 1900 este trimisul gazetei "El Imparcial" la Expoziția Universală de la Paris unde se întâlnește cu Ruben Dario, Guillermo Valencia și José Martí, cu toți promotori ai
Amado Nervo () [Corola-website/Science/325699_a_327028]
-
sărit peste pasajele, numeroase, care îi infirmă net teza «extremismului»; le-a rezumat pe altele într-un mod convenabil; și-a reluat cu insistență aceleași câteva fraze bine decupate de restul, pentru a obține un efect reprobator extins asupra întregii gazetării politice a lui Sebastian", trăgând concluzia: "Cartea ei, cu premise false, analize improprii, rezumate tendențioase și răstălmăciri în toată regula, intră în speța malpraxisului critic" (vezi "Idei în dialog", nr. 9/septembrie 2009, nr. 10/octombrie 2009). În pasaje numeroase
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
limitate, Shaw n-a putut merge la universitate, lucru pe care, de altfel, nu l-a regretat, socotind că "nu prea avea ce să învețe acolo". La vârsta de 20 de ani pleacă la Londra și își încearcă forțele în gazetărie și literatură. Primul său roman ""Lipsă de maturitate"" ("Immaturity") i-a fost respins de editura "Chapman and Hall". Atras de mișcarea socialistă, devine în 1884 unul dintre fondatorii "Societății fabienilor" ("Fabian Society"), din care s-a format mai târziu partidul
George Bernard Shaw () [Corola-website/Science/297897_a_299226]
-
face destul de mult simțită în scrisul său de mai târziu)... Activitatea publicistică și-o începe încă din vremea studenției (debutează în revista «Ramuri», în 1928; debutul editorial și-l va face tot la Craiova, în 1934, cu volumul «Versuri»). Face gazetărie la «Dreptatea» (principalul organ de presă al țărăniștilor, puternic ideologizat și prea puțin cultural), «Țărănismul», «Curentul», «Presa», iar o vreme funcționează ca profesor la Râmnicu Vîlcea. Colaborează la «Gândirea» (fiind, în multe privințe, un reprezentant tipic al tradiționalismului gândirist), «Viața
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Ionescu a devenit popular printre studenți, activitatea de ziarist la Cuvântul, al cărui proprietar și director devine în 1928 după moartea lui Titus Enacovici îl va propulsa în lumea fabuloasă a publicisticii și politicii româânești interbelice. „El a introdus în gazetăria românească o dimensiune europeană”, mărturisea într-un interviu Mircea Eliade. „Scria cum scrie Unamuno, discuta într-un articol de ziar probleme de filosofie, de etica, de teologie.” Alte reviste la care a colaborat Nae Ionescu în perioada respectivă au fost
Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
luna decembrie 1874 al revistei, numele lui Caragiale a apărut trecut printre numele scriitorilor care formau "„comitetul redacțional”". Un moment esențial l-a constituit colaborarea la "Revista contemporană", la 4 octombrie 1874, cu trei pagini de poezie semnate "I. L. Caragiale". Gazetăria propriu-zisă și l-a revendicat însă de la apariția bisăptămânalului "Alegătorul liber", al cărui girant responsabil a fost în anii 1875 - 1876. În lunile mai și iunie 1877, Caragiale a redactat singur șase numere din "„foița hazlie și populară”", "Claponul". Între
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
articolul "", de la 19 noiembrie 1899, a indispus comitetul teatral din care el însuși făcea parte. Ziarul "Die Zeit" din Viena a publicat, la 3 aprilie 1907, sub semnătura "Un patriot", prima parte din scrierea politică "". Spre deosebire de Eminescu, care vedea în gazetărie o misiune civică directă, Caragiale și-a asumat-o indirect, ca o pedagogie implicită a prezentării aspectului social, sub forma ironiei, pentru îndreptarea tuturor relelor. Colaborarea susținută în presă, de la publicațiile de prestigiu ("Convorbiri literare", în anii de participare la
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Sankt Petersburg — d. 18 februarie 1964, București) a fost un pictor cunoscut prin arta sa ca „Pictorul Bucovinei și al țăranului român”. Studii la "Academia de Belle Arte din Sankt Petersburg". Atras de teatru (dramatic și liric) de pictură, de gazetărie, ș.a. A fost regizor, maestru de balet, director de scenă, actor etc. A lucrat la "Teatrul Buff din Chișinău" (1918-1922), la diverse teatre din București (1922-1926), la "Teatrul Național din Cernăuți" (1926-1937), la "Teatrul din Craiova" (1942-1943). Profesor la "Institutul
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
Acest tren a atins timpi de călătorie între Craiova și Constanța, oprind în mai multe stații pe parcurs, de sub 6 ore. Gara Constanța a fost recent reabilitată și extinsă, având facilități la standarde contemporane: ghișeuri bilete, magazine (farmacie, florările, alimentară, gazetărie, magazin pescari-vânători), cafenele și spații pentru activități culturale, cinema și spațiu pentru expoziții. De asemenea orașul este străbătut de o rețea complexă de cale ferată, o linie dublă în nordul orașului spre Năvodari, rafinăria Petromidia, portul Midia și cariera de
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Vianu sau George Călinescu. În anul 1943 face cunoștință cu Costache Olăreanu și Radu Petrescu, viitorul nucleu a ceea ce se va numi peste aproximativ 30 de ani Școala de la Târgoviște. Din anul 1950 lucrează la ziarul Scânteia, ca redactor; părăsește gazetăria în 1969, pentru o slujbă de funcționar pe lângă C.C. al P.C.R. și în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1969-1971). Devine director al Operei Române între anii 1971-1973, este pensionat în anul 1974.<br> Este afiliat Școlii de la Târgoviște, alături de Radu
Mircea Horia Simionescu () [Corola-website/Science/297623_a_298952]
-
el conchide în nedrept, nejustițiar, al presei scrise. re fe r indu-se la „v io len ța lu i tonalități cu vibrații filosofice: „Geniile Balansările interpretărilor pro și furtunoasă” împotriva străinilor, unii au avut reprezentările lor proprii contra, vizând gazetăria politică a lui dintre ei prea repede autohtonizați, ale Lumii și ale Timpului”. Eminescu, au început încă din timpul Eminescu ca poet de geniu, numai „el Zăbava pentru comentariile vieții scriitorului. a fost în stare să arunce fierul înroșit eminesciene
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
elevi personalități remarcabile ale artei românești, între care Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan, Nineta Gusti și Oleg Danovschi. A fost un artist multilateral, afirmându-se în multe domenii ale artei, între care designer, creator de cosume, a lucrat în teatru, operetă, gazetărie, actorie, balet, regie artistică și a fost și arhitect. Tot el a creat primul teatru de păpuși din țară. A devenit cunoscut în special ca pictor portretist, care a avut ca subiect principal țăranul român, pictând în special țărani bucovineni
George Lövendal () [Corola-website/Science/317346_a_318675]
-
o artistă plastică și o folcloristă din România. Tatăl Lenei Constante, Constantin Constante, a fost aromân emigrat din Macedonia (s-a născut lângă lacul Ohrida, dar casa lui, a familiei, era la Skopje). Fiind intelectual, câștiga din cărți și din gazetărie. A publicat un roman, "Haiducii Pindului" prin subscripție, cărți despre macedoneni, un dicționar bulgaro-româno-turc pentru funcționarii din Cadrilater, o monografie a Salonicului. Mama, Julieta (născută Pop), era româncă. Urmează școala elementară de la "Pitar Moș" și "Liceul Regina Maria" din București
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
milioane de oameni. Tipografiile și redacțiile ziarelor au cunoscut în aceasta perioadă o dezvoltare fără precedent. Scenele descriptive a situației de pe front erau la mare căutare în acele zile. Astfel, primii corespondenți de presă pe care îi poate atesta istoria gazetăriei au fost chiar caricaturiștii sau ilustratorii. Personalitatea lui Abraham Lincoln, adulată sau contestată, a focalizat atenția poporului american. Datorită ororilor războiului, umorul a căpătat o fațetă tragică devenind mai degrabă metafora existențială. În următorii cinci ani, caricatura de presă va
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
drept "Belshazzar"s Feast" apare concomitent în "New York World" sub semnătura lui Walt McDougall. Forța evocatoare și de radiografiere a psihologiei comportamentale ca atribut major al caricaturii, face ca acest gen plastic să devină un ingredient sine qua non al gazetăriei care va merge în tandem cu articolele și comentariile politice, sociale și mondene în fiecare etapă istorică de acum încolo. Începând cu perioada ultimului deceniu al secolului XIX, stilul desenelor caricaturale se simplifică, renunțându-se la forma schițelor laborios executate
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
pentru evaluarea lizibilității. Unul dintre acestea este viteza de citire. a a fost cercetată în amănunțime în secolul al XX-lea, fiind elaborate mai multe sisteme de ameliorare a lizibilității textelor. O regulă a scrisului jurnalistic prea puțin aplicată în gazetăria română este aceea care identifică paragraful cu o idee. Ceea ce înseamnă că un alineat este format din una sau două fraze, adesea doar una singură. Nevoia de paragrafe se bazează pe regula lizibilității. Altfel spus, un text bine împărțit în
Lizibilitate () [Corola-website/Science/332874_a_334203]