108 matches
-
ca grup deosebit politic, a cărui existență nu se justifică prin nimic. Logic vorbind înțelegem pe roșii: oameni cari n-au nimic, sau săraci sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa de es. d. Fleva e geambaș de cai, arendaș neplătitor a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire și vrea să se facă și ministru. Rezon! De ce să nu fie? Nu e de ai noștri? Nu e din popor? E un punct de vedere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Domnule redactor, În revista ziarului "Timpul" de la 30 octomvrie citesc următoarele rînduri: "Logic vorbind, înțelegem pe roșii, oameni cari n-au nimic, sau săraci, sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa, de esemplu, d. Fleva este geambaș de cai, arendaș neplatnic a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire ș. c. l". {EminescuOpX 348} Vă întreb: La atâta sărăcie de argumente ați ajuns încît în polemica d-voastră să nu găsiți alt mijloc de luptă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ea oare o crimă sau o rușine? Și, dacă sânt sărac, păgubit-am cu vreun ban pe cineva? Și care partid, în cel roșiu sau în cel conservator, se găsește mai mult acea sărăcie poleită cu averea altuia? Mă faceți geambaș de cai. Atâta oroare vă face d-voastră acest nobil animal încît să considerați ca un vițiu această pasiune, care în toate țările este considerată ca folositoare? "Sînt arendaș neplătitor a mai multor moșii ale statului". De ce nu arătați, vă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dumneasa e singurul român care s-a ocupat mai profund cu limba și literatura acelei rase cam negre care cutreieră țările Dunării de Jos și ai cării unii din descendenți promit a ajunge departe. Ca lăutari [î]i cunoaștem, ca geambași asemenea, apoi când ca bucatari, când ca jurnaliști, când ca deputați deci - și la mai mare - poate s-avem norocire a-i vedea și ca miniștri, chiar daca n-ar fi la altceva decât la trebile bisericești și a învățăturilor publice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evocativă, V. fiind interesat să reconstituie din atmosferă portretul-destin al eroilor, nu acțiunea. Tilia este fierar - omul a ajuns să scuipe foc, asemenea lui Hefaistos; Bucșure are o inimă pustie, „pe care n-o putea umple cu nici o dorință”; Chebere, geambașul de cai, trăiește „o vrășuleală liniștită după o zi de frământare între oameni, laolaltă cu animale și lucruri”; un călugăr îl poartă pe Așunel prin satele din jur ca să scoată diavolul din el; Ilie, copilul dat la carte, înnebunește, își
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
o elită a neamurilor rromilor. În prezent mai sunt foarte puțini În județele Teleorman, București, Ialomița, Tulcea și prin marile orașe. Specificitatea lor este dată de practicarea Încă a judecății (de tip ”stabor”) și căsătoria tradițională (Între minori). 5.2. Geambașii se ocupă cu comerțul cu cai. Deși aproape dispărut În vremea comunismului, neamul lor a Înregistrat un ușor reviriment În ultimii 15 ani În județele: Arad, Brașov, Mureș sau Brăila (figura nr. 6). Au fost și rămân specialiști În „Întinerirea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
altă ocupație a rromilor, dispărută În vremea comunismului și rectivată după anul 1990, a fost geambășia sau negustoria de cai. Proverbul ”un țigan fără cal nu e țigan adevărat!” arată cât de important este liantul om-animal; legendele spun că rromii geambași cunoșteau graiul cailor. Geambașii cei mai vestiți erau lovarii din Transilvania, fiind una dintre ocupațiile importante ale rromilor unguri din fostul Imperiu Austro-Ungar. Această ramură a rromilor nu au fost pricepuți doar la cântat, ei au fost cunoscuți drept crescători
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dispărută În vremea comunismului și rectivată după anul 1990, a fost geambășia sau negustoria de cai. Proverbul ”un țigan fără cal nu e țigan adevărat!” arată cât de important este liantul om-animal; legendele spun că rromii geambași cunoșteau graiul cailor. Geambașii cei mai vestiți erau lovarii din Transilvania, fiind una dintre ocupațiile importante ale rromilor unguri din fostul Imperiu Austro-Ungar. Această ramură a rromilor nu au fost pricepuți doar la cântat, ei au fost cunoscuți drept crescători și vânzători de cai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Jirlăului, iar ele mă întreabă direct și fără ocolișuri, așa cum se face la sat, „dar tu al cui neam ești ?”. Alexandru veterinaru’, a lu’ Metzu, spun eu. Edificate de răspuns, una dintre ele chiar îl cunoștea pe bunicul meu („mare geambaș de cai și vesel om a mai fost, să-i fie țărâna ușoară”, spune femeia), mă invită să iau loc lângă ele, mă servesc cu prăjituri, „de casă, de post”. Primesc și un pahar de vin, vărsăm ritual cu toții câteva
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nuvele de H. Sienkiewicz, tradusă de Șt. Gr. Berechet și publicată în BPT, la Editura Librăriei Leon Alcalay, în 1912. O „broșură” de 96 pagini. E povestea a doi emigranți polonezi, tată și fiică, în America, despre care, în propaganda geambașilor de oameni, se relatau „lucruri minunate”. Tatăl, țăran, speră să ajungă „un domn bogat”, iar fiica zîmbește „la gîndul unui trai boieresc”. Drumul lor se transformă însă într-un „drum de jale și mizerii”. Nimic nu corespunde visului cu care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
statură de viitor partener redutabil al liderilor occidentali. Adică exact dimensiunea care-i lipsea. Cu riscul de a tulbura cancelariile lumii, Băsescu a dezvoltat tema captării bunăvoinței prin atribuirea de lucrări publice fără licitație și a zugrăvit „un prim-ministru geambaș de contracte“. Asta după ce, în problema adopțiilor internaționale, deja îl făcuse „geambaș de copii“. În bârlogul său din Calea Victoriei, „ursul“ s a trezit o clipă, gata să intre în jocul adversarului: Năstase a anunțat că „va prinde iepurașul de urechi
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
-i lipsea. Cu riscul de a tulbura cancelariile lumii, Băsescu a dezvoltat tema captării bunăvoinței prin atribuirea de lucrări publice fără licitație și a zugrăvit „un prim-ministru geambaș de contracte“. Asta după ce, în problema adopțiilor internaționale, deja îl făcuse „geambaș de copii“. În bârlogul său din Calea Victoriei, „ursul“ s a trezit o clipă, gata să intre în jocul adversarului: Năstase a anunțat că „va prinde iepurașul de urechi și va da cu el de pământ“. Dar nu a urmat nimic
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Pârvu Constantin. Tot în Săbăoani, până în 1941, anul deportării evreilor a practicat negustoria și comerțul particular într-o casă închiriată de la familia evreului Herșeu Bercu, care se ocupa cu vânzarea diferitelor produse industriale, iar fiii săi, Solomon și Lazăr erau geambași de cai care în timpul programului evreilor au fost ridicați din sat și care, scăpând de program și de gloanțele plutonului de execuție comandat de plutonierul Colibaba, s-au retras din nou în Săbăoani, la vechea lor îndeletnicire cu care ocazie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi sunt geambași” <endnote id="(cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a negoțului lor [= al evreilor]” <endnote id="(80, p. 139)"/>. În 1808, un curier diplomatic rus, călător prin Țările Române, scria următoarele : „În păduri [din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe irlandezii d....d (eufemism care m-a nedumerit total când am dat prima dată de el: decedați, detestați?) s-a ciocnit intenționat de Maurice Vânătorul de mustangi (eșarfă stacojie, pantaloni de catifea ferfenițiți, sânge fierbinte de irlandez), un tânăr geambaș care era de fapt un baronet, Sir Maurice Gerald, după cum va descoperi emoționată mireasa lui, la sfârșitul cărții. Asemenea emoții false au constituit poate unul dintre motivele pentru care faima autorului de origine irlandeză a apus atât de repede În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ați băgat de samă? Lui Vodă îi pică mucu' după fătuca Radului Vodă... Băgat, zâmbește răutăcios Alexa, făcând nerușinat cu ochiul. Se șoptește că diavolița i-a făcut cu ulcica de l-a scos din minți; și doar Vodă-i geambaș de muieri. Semn de bătrânețe când ți se aprind călcâiele după prospătură. Te pomeni că-i dragoste cu năbădăi, chicotește Negrilă. L-o pus jos, munteanca. O fi ajuns tărășenia la urechile Măritei? se întreabă Negrilă, ros de curiozitate. S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un lup în blană de oaie?! strigă Isaia furios și scuipă, calcă peste morminte încurcându-se în bălării. Și noi, halal să ne fie -, noi, ditai bătrâni vulpoi ai Moldovei, o liotă de boieri veliți târșiți prin uneltiri și rele, geambași de domni, cogeamite boieri unși cu toate alifiile, șleahtă de boșorogi cu barbă lungă și minte scurtă, nu l-am dibuit la vreme să-i sucim gâtul ca la un pui de găină. Și... și cine ne-a dus de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Moldovei și țeara Muntenească, cum vă petreceți și vă desmierdați..." Însă vaietele de mai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui Dumitrașcu-vodă, căci Niculce e bârfitor, încondeietor bufon al lucrurilor: "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; iară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; iară pe fată o chiema
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Primăriei și intrară într-o cârciumă. Bătăușii erau beți și veneau de pe la celelalte secții unde operaseră. De cum fură semnalați, cârciuma fu asediată. În ziua aceea mai multe mii de oameni staționau împrejurul Primăriei, prin piață și pe Calea Șerban-Vodă. Ilie Geambașul avea mulți dușmani, pe mulți îi bătuse, multora le ne cin stise femeile, pe toată lumea o teroriza la mahala. Nu e de mirat, dar, că ura dez lănțuită se abătu asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ura dez lănțuită se abătu asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât. Ilie primise un glonte de revolver și o împunsătură de cuțit. Teme lie Trancă fu lovit cu aceeași furie. De îndată ce s-a aflat despre prezența Geambașului, valu rile mulțimii se abătură asupra cârciumii. Unii s-au înar mat cu bastoane, cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea, împrejmuită cu uluci. Mulțimea năvăli în cârciumă și o pocnitură de revolver se auzi. Geambașul căzu fără să sufle 41, dar Temelie Trancă, care avea o statură de Hercule, 260 bucureștii de altădată 41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai vestiți bătăuși electorali ai epocii, o adevărată teroare a străzilor bucureștene; l-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai vestiți bătăuși electorali ai epocii, o adevărată teroare a străzilor bucureștene; l-am găsit menționat în presă și în 1871, ală turi de alți indivizi de aceeași teapă („bandiții Ilie Geambașul, Deciu și Dumitru Ghețu“ - Deciu fiind finul lui Geambașu - TEL., an. I, 19 mai 1871, p. 1). După moartea violentă a lui Ilie Geambașu, regimul conservator a încercat să-l prezinte pe acesta ca pe un „proprietar“ cinstit, victimă nevinovată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noștri Ilie Geambașu și Temelie Trancă, morți întru partid în zilele de... și de ... Rugați-vă pentru ei.“ Iar un poet de oarecare talent, anume Nicolae Safir 42 a scris următorul epitaf: Aicea răposează cu jale, în vecie, llie zis Geambașul și Trancă Temelie. Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.43 Moartea lui Ilie Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oarecare talent, anume Nicolae Safir 42 a scris următorul epitaf: Aicea răposează cu jale, în vecie, llie zis Geambașul și Trancă Temelie. Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.43 Moartea lui Ilie Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu și guvernul se hotărî să reprime. Se făcură mai multe arestări spre a se descoperi acela care trăsese cu revolverul în Geambașul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu și guvernul se hotărî să reprime. Se făcură mai multe arestări spre a se descoperi acela care trăsese cu revolverul în Geambașul, dar fără rezultat.44 Nicolae Fleva fu arestat ca instigator al omorului și al dezordinii. Iată ce scria Românul asupra acestei arestări: răspuns însă cu argumente indubitabile, amintind (cu date concrete) zecile de procese de viol, scandal, vătămare corporală pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]