230 matches
-
pașei însă acesta își încalcă jurământul și toți supraviețuitorii, sunt măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
care efectuaseră pelerinajul la Mecca). Din 1938 are numele actual, iar după 1989 intervine depopularea treptată a așezării, ajungându-se ca, la Recensământul populației din 2002, să fie recenzați 89 tătari și 62 români din totalul de numai 151 locuitori. Geamia din sat a fost construită în 1903.
Hagieni, Constanța () [Corola-website/Science/301140_a_302469]
-
1920-1923. Prima sa misiune a fost aceea de a încerca să potolească spiritele în Konya. Cu toate că a depus toate eforturile, nu a reușit să stăpânească revolta din Konya. Este trimis apoi la Kastamonu, pentru a ridica moralul populației. Aici, la geamia Nasrullah, ține o predică care a fost apoi tipărită și împărțită în toată Anatolia. Împreună cu prietenul său Eșref Edip, M. Akif scoate în continuare revista la Kastamounu, cel mai răsunător număr fiind numărul 464 care a fost tipărit în mai
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
în partea de centrală a județului, în Podișul Medgidiei. La recensământul din 2002 avea o populație de 1862 locuitori. În sat au locuit și germani dobrogeni, de religie evanghelică. Prima școală din Nisipari a funcționat într-una din cele trei geamii de care amintea I.M. Dobrogeanu la 1904. Deasemeni, prima grădiniță a fost înființată în anul 1909 și instalată în local propriu, astăzi în ruină. A existat însă și o școală germană, situată lângă actuala biserică (fosta casă de rugăciune), ce
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
Nilipăuții-Cosăuți. Prima atestare documentară a satului provine din anul 1552, când domnitorul moldovean Ștefan Rareș a confirmat boierului Cozma Paiu dreptul de stăpânire a jumătate din satul Nelipăuți și din alte sate. În anul 1806 se transformă în biserică o geamie de lemn aflată în localitate . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut
Nelipăuți, Chelmenți () [Corola-website/Science/315901_a_317230]
-
diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au căzut în paragină sau au fost demolate, dar Cazinoul, unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii "art nouveau" din România, a fost renovat și astăzi este considerat ca simbolul municipiului. Geamia veche și sinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua nu mai are acoperiș), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se poate vizita. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860 de
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
a naturalizat, obținând în anul 1992 cetățenia română. Datorită educației sale religioase și a calităților sale organizatorice, Ahmed Mazhar Nakechbandi a devenit o resursă de bază a micii comunități musulmane din România în timpul regimului comunist. Până în 1989 acesta a frecventat "Geamia din București", unde deseori completa ritualul religios cu diferite prelegeri despre credința islamică. După Revoluția din 1989, în calitate de membru al comunității musulmane din București, a organizat primele alegeri din comunitate fiind Președintele Comisiei Elective. În urma acestor alegeri a fost desemnat
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
a fost desemnat vicepreședintele acestei comunități. În această calitate, a organizat comunitatea musulmană din București, dezvoltând programe religioase pentru păstrarea identitității musulmane a noii comunități. Printre realizările comunității musulmane din acea perioadă se numără și extinderea spațiului de rugăciune al "Geamiei din București", prin edificarea unei construcții care să asigure un acces mai mare al musulmanilor. Având în vedere nevoile comunității musulmane, acesta demarează proiectul construirii unui "Centru Cultural Islamic" în București. În 1993 înființează prima organizație a societății civile musulmane
Ahmed Mazhar Nakechbandi () [Corola-website/Science/330911_a_332240]
-
care se declară religioase. În România sunt, la nivelul anului 2015, 18.436 de lăcașuri de cult. Din acestea, 14.765 sunt biserici, 359 de capele, 1.096 case de rugăciune, 47 de catedrale, 2 episcopii, 2 moschei, 76 de geamii, 286 de mănăstiri și 89 de sinagogi. În medie, anual, în România apar 90 de biserici noi, și acestea sunt doar cele ale ortodocșilor. După 1989 și până în prezent, bisericile ortodoxe s-au înmulțit cu aproximativ 2.000 de lăcașuri
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
12 procente. Restul de musulmani locuiesc în orașe ca București, Brăila, Călărași, Galați, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin. Etnic, cei mai mulți sunt tătari, urmați de turci, albanezi, rromi musulmani și imigranți din Orientul Mijlociu. Lăcașurile de rugăciune musulmane din România sunt de două categorii: geamia (moscheea) și mesgidul. În total sunt 77 lăcașuri de cult, dintre care Moscheea Carol I, 74 de geamii și trei mesgiduri. Ca urmare a Holocaustului, dar și a politicii regimului comunist de încurajare a emigrării masive a evreilor români spre
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
sunt tătari, urmați de turci, albanezi, rromi musulmani și imigranți din Orientul Mijlociu. Lăcașurile de rugăciune musulmane din România sunt de două categorii: geamia (moscheea) și mesgidul. În total sunt 77 lăcașuri de cult, dintre care Moscheea Carol I, 74 de geamii și trei mesgiduri. Ca urmare a Holocaustului, dar și a politicii regimului comunist de încurajare a emigrării masive a evreilor români spre Israel, comunitatea evreiască din România s-a restrâns în mod dramatic. Credincioșii cultului mozaic, în număr de cca.
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Tatlageac" sau "Tatlâgeac", făcea parte din plasa Mangalia a județului Constanța și era formată din satele Tatlageac-Buiuc și Tatlageac-Cuciuc, cu 568 de locuitori. În comună existau patru geamii (câte două în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 870 de locuitori în satele Mungeapunar de Tatlageac, Tatlageacu Mare, Tatlageacu Mic și Pervalia. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală, după ce satul Tatlageacu Mare
Comuna 23 August, Constanța () [Corola-website/Science/310368_a_311697]
-
pașei însă acesta își încalcă jurământul și toți supraviețuitorii, sunt măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
cumpăr vreo pictură specifică deltei Dunării, pentru apartamentul meu din București. Fermecată de locurile unde am învățat să merg pe picioare, orice imagine a apelor și vegetației deltei mă înviorau. La domnul George am găsit două litografii formidabile cu vechea geamie și piața din Tulcea, desenate cu vreo patruzeci de ani în urmă, care nu mai există acum. Ceea ce picta fiul său, graficianul, nu mi-a plăcut nicicum, deci am dat să plec, după ce mi-am luat desenele pictorului tată, demne
Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
moment dat așezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a orașului fiind "Babadag" ("Muntele Tatălui"). Pentru o perioada orașul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraș dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sări Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare. În perioada 1677-1678, reședință
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
reședința a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește tot mai mult. Cronicile menționează în legătură cu această amestecul pasei din Babadag în politica internă a celor două țări române. În centrul orașului se gaseste Geamia Gazi-Ali-Pasa și cișmeaua Kalaigi. Pe strada Macin se află mausoleul lui Sări Saltuk Dede. Un alt obiectiv turistic este "Muzeul de Artă Orientala", găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea, ruinele unei
Babadag () [Corola-website/Science/297072_a_298401]
-
dispărut sau au emigrat în urma războiului, zona fiind colonizată ulterior cu români. În anul 1902, Caraomer avea 12 turci și 239 de tătari, Dauluchioi avea 89 de turci, iar Valala avea 37 de turci. Comunitatea musulmană din oraș are o geamie construită în jurul anului 1867. În anul 1930, localitatea avea o populație de aproximativ 4800 de persoane, dintre care aproximativ 3850 erau români, 600 turci și tătari, 100 bulgari și câte 50 de persoane erau de origine rusă, rromă, armeană, găgăuză
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
ard lumânări de ceară. Se află acolo mulți derviși, călugări de-ai lor care se canonesc, mulți umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Din iubire pentru mormânt, sunt primitori cu străinii. Lângă acest mormânt se află Ulu Geamia, azi dispărută, care devenise cu timpul loc de [[pelerinaj]], cultul său fiind totuși puternic influențat de credințele creștine. Localnicii știu că Sarî Saltuk a fost un emisar al [[Imperiul Bizantin|Imperiului Bizantin]], care a apărat hotarele Bizanțului în partea de
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
din anul 1879 -1880, la care se adaugă primul gimnaziu fondat de I.G.Roman. În 1893, prin noua lege a învățământului, școlile devin mixte. În 1903 ia ființă prima grădiniță publică. Copiii de naționalitate turcă urmau cursul de religie pe lângă geamia din localitate, unde, din spirit „conservator”, musulmanii își creaseră (și la Isaccea) „azil confesional” în care, alături de religie, se preda și Coranul. Închise în timpul primului război mondial, școlile își reiau activitatea în anul școlar 1917 (ianuarie-iunie). După reluarea cursurilor din
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
cafenea/Interior cu personaje", "Curse de cai în Dobrogea / Scenă de gen în peisaj", "Peisaj dobrogean/Peisaj oriental". Gheorghe Petrașcu (1872 - 1949) a pictat " Natură statică cu mere",(1931) Ștefan Popescu (1872 - 1948 a pictat "Peisaj din Filipoiu", "Peisaj cu geamie". O foarte cunoscută acuarelă în România este "Inundația II" de Joan Miró. Acuarela, de 57 x 46 cm a fost donată statului român în august 1970 pentru a servi ca machetă pentru un timbru poștal, valorificat pentru ajutorarea sinistraților în urma
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
în perimetru având cinci turnuri dintre care două lucrate din „ceramică roșie". Trei turnuri slujeau drept magazii pentru muniție, aici locuind aga ienicerilor. Palatul avea patru porți din care numai una era folosită. Biserica din interior a fost transformată în geamie. Sub administrația turcească, atât cetatea, cât și orașul au fost reconstruite. Un amănunt interesant este faptul că turcii au rebotezat bastioanele cetății: Çingene tabyası (bastionul Țiganilor = actualul bastion Ciunt), Koperdan tabyası (bastionul Auriu), Yuram tabyası (bastionul Crăișor), Kukuk tabyası (bastionul
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
și albanezi musulmani. Comunitatea musulmană din București este formată atât din imigranți, cât și din populație autohtonă, ai cărei urmași au sosit de-a lungul timpului. Centrul vieții spirituale a musulmanilor bucureșteni a fost, de la începutul secolului al XX-lea, geamia București, construită în parcul Carol I și mutată în timpul regimului comunist în zona pieței Eroii Revoluției. Prima moschee din oraș construită după căderea regimului comunist este Ar Rahman, aflată pe strada Munții Gurghiului din cartierul Crângași, aceasta a fost inaugurată
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
cel Bătrân, intră în componența Tării Românești. Între secolul al XV-lea și prima parte a secolului al XIX-lea este fortificație otomană. Orașul cunoaște o mare înflorire. La 1651 Evlia Celebi face o descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, băi, bazar și era apărat de un zid de 3000 pași. Cu puțin timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizată într-un desen după care se fac celebrele litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]
-
de autoritățile române - prin persoana Regelui Carol I al României. Ea servea în primul rând, reprezentanților diplomatici ai Imperiului Otoman la București, după recunoașterea independenței României. Pană în 1989, musulmanii din București aveau un singur lăcas de cult, și anume Geamia din București, ce se află în sectorul 5, în zona “Eroii Revoluției”, strada Mănescu nr. 3. La aceeași adresă se află oficial și sediul administrativ al “Comunității Musulmane din București” - ca parte componentă a Cultului Musulman din România. După anul
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
Ar Rahman este situată în cartierul Crîngași, pe strada Munții Gurghiului nr. 50-52, sector 6. Specific pentru moscheile din București este faptul ca sunt administrate și întreținute de fundațiile care le-au și edificat. Actualmente, în București funcționează următoarele moschei: - Geamia din București cu sediul în București, strada Constantin Mănescu nr. 3, sector 5 - administrată direct de Muftiatul Cultului Musulman din România. - Moscheea Ar Rahman din Crângași cu sediul în București, strada Munții Gurghiului nr. 50-52, sector 6 - administrată de Fundația
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]