115 matches
-
înaintea orașului Kniazevaț, ocupând țărmurul drept al râului Timok stă armata sârbească în loc întărit cu șanțuri, de la luarea căruia atârnă posesiunea orașului. în dreptul lor, sârbii au armata turcească de la Niș în mărime de 70000 oameni în șepte divizii, comandați de generalisimul Abdul-Kerim. Aceeași stagnație domnește la Zaițar - unde Osman Pașa, deși anunțase că l-a învins pe Liesanin, stă în nelucrare în dreptul, orașului și trupelor sârbești. După unele telegrame de origine nesigură bătălia hotărâtoare să se fi început, ba chiar sârbii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o broșură în care caracterizează tendențele evreilor, apoi prin prelegeri publice, ținute și aici în Iași, asupra războiului dintre sârbi și turci. D-sa, despre care putem presupune că cunoaște împrejurările Turciei, scrie în "Romînul" următoarea notiță asupra lui Mehmed-Ali, generalisimul turcesc. [29 iulie 1877] CIUDATĂ BUNĂVOINȚĂ Comitetul central al doamnelor din Iași publică următoarele: Domnul Otto Max, antreprenorul grădinei Chateau-aux-fleurs, luând de la d-na membră Nathalia Soutzo 100 bilete de loterie, arangiată în folosul ostașilor români răniți, după un interval
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
general al PCUS* și șef al guvernului din mai 1941, el adaugă funcțiilor sale, pe 19 iulie, și pe aceea de comisar al poporului la Apărare, apoi de comandant suprem al armatelor, pe 8 august și, în sfârșit, titlul de generalisim, pe 22 octombrie. El reorganizează armata înființând, pe 23 iunie, un mare cartier general, Stavka. în fața dezastrului, pe 23 iunie este înființat un Consiliu al Evacuării prezidat de Kaganovici care, din iunie 1941 până în octombrie 1942, va evacua înspre Volga
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fost luat de Kurmanbek Bakiev care încearcă să reinstaureze un regim identic. Această centralitate prezidențială implică o concentrare a puterii, o guvernare prin decrete și un cult al personalității care capătă uneori dimensiuni megalomane: Saparmurad Nijasow a fost șeful guvernului, generalisim, președinte al partidului unic, cel mai mare filosof, cel dintâi poet al țării și „conducător și stea a poporului turcmen”. Putând să meargă până la xenofobie, naționalismul* joacă și el un rol central. înființarea unor rețele politice independente este combătută de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
această pace catolică consolidează considerabil poziia Habs-burgilor. Lăsînd Franța pe mîinile unei regente, moalea accidentală a lui Henric al II-lea întărește această prepmderență spaniolă pe continent. Filip al II-lea caută să profite de această situația pentru a deveni generalisimul lumii catolice. Preocupat mai ales să asigure moștenirea spirituală a statelor sale, el restabilește Inchiziția atît de dragă Regilocatolici: rarii reformați din peninsulă plătesc cu viața lor crirra de a nu avea aceeași credință ca suveranul lor. Convertiți cu forța
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
total: incapabil să înăbușe erezia, Filip al II-lea s-a arătat a fi neputincios în fața "săracilor". Chiar în momentul în care victoria de la Lepanto îi satisfăcea ambiția, proprii săi supuși îi aduc cea mai crudă ocară. Ei îi oferă generalisimului cruciadei imaginea ereziei triumfătoare; suveranului care visează să domine Europa ei îi dovedesc neputința sa de a se face ascultat de propriile sale state. În zadar îl înlocuiește Filip pe ducele de Alba cu don Juan de Austria, gloriosul învingător
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu care se confunda până nu demult orășelul. Valle de los Caidos reprezintă un adevărat simbol pentru spanioli, este simbolul reconcilierii naționale, locul unde sunt îngropate victimele războiului civil din deceniul al patrulea al secolului XX, unde în vecinătatea mormântului generalisimului Franco se află și locurile de veci ale republicanilor și franchiștilor. Cocoțat pe un deal acoperit de pini, monumentul se lasă văzut de la mare distanță și a fost și este punctul de reper al refacerii unei țări distruse și divizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a schimba cursul politic din ce în ce mai evident în favoarea victoriei forțelor comandate de Partidul Comunist Chinez. Au fost întreprinse câteva acțiuni de către S.U.A. prin care s-a urmărit prevenirea prăbușirii Guvernului Național, sprijinirea lui Jiang Jieshi în calitate de șef al statului și comandant generalisim al armatei. După capitularea Japoniei, acesta a fost sprijinit militar pentru preluarea controlului asupra Chinei de nord-est, eliberată de forțele militare comandate de comuniști, i s-au acordat ajutoare substanțiale în bani și echipament militar a căror valoare, până în 1947
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
singur când toată lumea s-a schimbat, fiindcă el nu se schimba niciodată. Iar de aceasta dată avea un motiv mai puternic decât oricând de a rămâne credincios convingerilor sale, mai ales că la 11 aprilie, când armatele țarului Încălcaseră Moldova, generalisimul lor, Marele Duce Nicolae, dăduse acel manifest către locuitorii țării În care zicea: „Din porunca M.S. Împăratul tuturor Rușilor armata intră azi În țara voastră, care nu pentru Întâiași dată a Întâmpinat cu bucurie oștirile rusești...Nădăjduiesc să găsesc la
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Dunăre“, iar șeful guvernului rus ținea să adauge că dacă autoritățile române ar intenționa să întreprindă o asemenea acțiune, „cu cheltuiala și riscul lor“ o pot face numai cu „condițiunea absolută a unității comandei superioare care să rămână în mâinile generalisimului armatei imperiale“, conchizând cu tradiționala aroganță: „Rusia n are trebuință de ajutorul armatei române. Forțele pe care ea le-a pus în mișcare spre a lupta contra Turciei sunt mai mult decât îndestulătoare...“ (Memoriile, vol. IX, p. 92, la data
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de fete "ghedlicâz". Straie subțiri albe, comănace bătute cu mărgăritar, pantofi de cordovan roș, buze roșii, dinți frumoși, ochi negri. Elias Diavolul " Oile de Angora cu coada lată pusă pe cărucior" oglu mărgele și hormuzuri (Ormuz India) turà = pecetea împărătească Generalisimul stă pe covor având alături iatagan, scut, buzdugan, arc și săgeți, semnele puterii "Girafe cu gâtul până în cer." Ghiozel, ghiuzel = bun bun "Toate cele depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comentarii pe care interpreta a trebuit să le traducă, oarecum jenată: "Ia uitați-vă la proasta asta cum se spetește pe degeaba!". Secretul absolut impus în privința operațiunilor de pe front era întărit de absența Regelui Ferdinand, căruia înaltul comandament, prin vocea generalisimului Savov, îi spusese, fără multe formalități, că îi era interzis contactul cu diplomații. Aceasta de teamă că vreo mare putere, prin accesul constant al reprezentantului ei pe lîngă Suveran, să nu se așeze de-a curmezișul în calea armatei bulgare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru un război care le părea fără motiv. Documentele asupra dedesubturilor acestei jalnice mașinațiuni a Vienei, de care am luat cunoștință prin regina Natalia a Serbiei 116, sînt probatoare în această privință. Poate că în 1912 nu erau cunoscute de generalisimul Savov. Poate că disprețul manifestat față de sîrbi nu era decît cel pe care bulgarii îl arătau în mod obișnuit oricărui vecin. Rămîne faptul că victoria de la Kumanovo a fost o surpriză și un avertisment. Nemulțumirea bulgară s-a resimțit, deoarece
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tăcerea unanim respectată sub Alexandru al III-lea, auzeam cuvinte usturătoare despre Nicolae al II-lea și despre curte. I se reproșa voința instabilă, caracterul slab și chiar lipsa de sinceritate. "Feriți-vă de sinceritatea ochilor săi albaștri", spusese bătrînul generalisim Kuropatkin... Se povestea cu voce tare cum procurorul Sfîntului Sinod (sarcina aceasta, importantă, fusese îndeplinită odinioară de faimosul și atotputernicul Pobiedonovțev, fapt ce-l punea în contact frecvent cu țarul) primise de la suveran asigurările cele mai ferme de stimă și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
stîrnit indignarea generală. (Savov, în scrierile posterioare războiului din 1914-1918 a aruncat responsabilitatea asupra Regelui Ferdinand care l-ar fi imaginat și ordonat. Cred că Suveranul abdicat a dat, la vremea aceea, o dezmințire formală acestei imputări venite din partea fostului generalisim.). Ne putem imagina, la lumina acestui fapt, pînă unde ajunsese ura dintre cele două națiuni. Sofia dădea impresia unei tabere gata să pornească la un nou război. Cu aceeași ocazie, preocuparea de a avea o Românie pasivă redevenea predominantă, iar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
indiscreții asupra operațiunilor militare de care profitau agenții inamicului. Cadorna era foarte jenat de toate acestea. Prestigiul său era deja puțin știrbit de faptul că armata bătea pasul pe loc (prin capitală circulau caricaturi și anecdote care îl ridiculizau pe generalisim; pe un refren cunoscut, se fredona următoarea arietă: "Il Generale Cadorna disse alla Regina: Se vuol vedere Trieste, si compri una cartolina". (Generalul Cadorna i-a spus reginei noastre: Dacă vreți să vedeți Triestul, cumpărați-vă o carte poștală ilustrată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sub semnul destinului eroilor, iar impresia pe care o produce este puternică. Condusă foarte strâns, fără scene de prisos, intriga face totuși concesii spectaculosului, ca, de altfel, întregul limbaj al piesei, orientat către declamația pompoasă. A doua tragedie, Amilcar Barca, generalisim al Cartaginei (1894), a împrumutat subiectul din romanul lui Flaubert, Salammbô. Încercând să compună o piesă de meditație, autorul nu realizează decât o firavă însăilare de monologuri. Ceva mai reușită, Silvina Doamna (1897) reia subiectul unei piese mai vechi, Despina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
o reușită idilă în mediu rustic, B.-D. realizând aici un tablou de un pitoresc robust, susținut de un dialog vivace, cu replici iuți. SCRIERI: Radu cel Frumos, Iași, 1875; Olteanca, Iași, 1880; Pygmalion, regele Feniciei, București, 1886; Amilcar Barca, generalisim al Cartaginei, București, 1894; Cumințenia fetelor, București, 1894; Criza și armata, București, 1901; Mustrare de cuget, București, 1913. Traduceri: Ch. Nuitter și E. Tréfeu, Princesa de Trebizund, Iași, 1875; Clairville, P. Siraudin și Koening, [Versuri din „Fata mamei Angot”], Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
Relațiile ruso-române (120 p.) scrise de Nicolae N. Petrașcu și Gheorghe Gh. Bezviconi, pe care C.C. Giurescu le prezenta astfel: primul „e o prezentare sintetică a marelui nostru vecin, sub raport geografic, juridic, administrativ, economic, social și cultural”, celălalt - “închinat generalisimului Stalin și M.S. Regelui Mihai I - este o încercare de a schița trecutul relațiilor ruso-române”. Subliniez faptul că directorul Institutului de Istorie Națională din București se arăta favorabil orientării prosovietice, după cum o vor dovedi și scrierile sale ulterioare. Personajul-revelație al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
închisori; iar pe șantiere oamenii muncii... în birourile Comitetului Central se urzeau intrigi infernale... acolo sus, arterele din creierul unui bătrân general, ale generalului omenirii, se prefăceau în piatră. Singura lui limită, singura limită a istoriei în dezvoltare era metamorfoza generalisimului din carne în calcar. Eram ridicoli, eram sublimi, suspină doctorul. Eram conștient de contradicția căreia îi căzusem prizonier, mai spuse. Grație ei, reușeam să păstrez puțină libertate... aproape fizic, cu ochii minții, vedeam conștiința mea împărțită în cămări, ca încăperile
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
care pare a nu se separa nici ziua, nici noaptea, verificîndu-l în imaginativa-i ambiguitate astfel: „să nu v-aud că asta e-o poezie soră / cu proza și că banda (mașinii) e simplisim / s-o semui cu paspoalul unui generalisim / căci vă aduc aminte că vine o neoră // cînd panglica ajunge ea însăși un rarisim / product căruia omul de litere-i deploră / disforica absență și care (incoloră) / e-orice numai lampasul unui generalism / nu“. În definitiv mașina de scris, azi
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
ar fi dorit el să văd. Uf în cele din urmă, explodă: Nu vezi, domnule, că nici unul nu mai are mustăți? Asta era. Greșeala lor capitală. Nici unul din ei nu-și mai lăsase mustăți. A, mă trezisem în fine, - mustața generalisimului Iosif Visarionovici Stalin, Dzugașvili; mustața istorică despre care un poet, trimis după aceea în Siberia, zicea că atârnă în farfuriile cu ciorbă ale tuturor proletarilor din lume... Să fi reieșit, oare, că mustața produsese declicul din octombrie al subconștientului rus
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
ar fi dorit el să vadă. Uf în cele din urmă, explodă: Nu vezi, domnule, că nici unul nu mai are mustăți? Asta era. Greșeala lor capitală. Nici unul din ei nu-și mai lăsase mustăți. A, mă trezisem în fine, - mustața generalisimului Iosif Visarionovici Stalin, Dzugașvili; mustața istorică despre care un poet, trimis după aceea în Siberia, zicea că atârnă în farfuriile cu ciorbă ale tuturor proletarilor din lume... Să fi reieșit, oare, că mustața produsese declicul din octombrie al subconștientului rus
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
veghea Puterii... Cu nu mai puțină finețe, MRP constată că Ehrenburg "poza un pic, dar că amărăciunea lui nu era prefăcută." De mulți ani fascinat de genialul urmaș caucazian al lui Lenin, acum la zenitul său (ideologic, dar și de generalisim victorios, figură centrală în al doilea război mondial, cu o Armată Roșie dominând două continente), Miron Radu Paraschivescu comentează cu luciditate situația reală a celebrului său interlocutor din acea zi: "Cred că Stalin nu-l iubește pe Ehrenburg, ci se
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
mîngîie vederea la tot pasul. Lenin a dus mai departe catehismul lui Marx și Engels, iar Stalin l-a ridicat pe culmi noi și amețitoare. Dar, la puțin timp după moartea celui din urmă, panteonul comunist intră în revizie. Somnul generalisimului în mausoleul din Piața Roșie nu va dura decît opt ani. înhumarea nocturnă a trupului îmbălsămat iscă premoniții sumbre: roata istoriei fusese smulsă din inerție și reîncepea să se miște încet, dar perceptibil. Prohodul utopiei comuniste se va sluji peste
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]