770 matches
-
școala”. A mai apare și pentru a diferenția forme cazuale, anume nominativul singular al substantivelor feminine cu rădăcina terminată într-un grup de consoane de genitivul lor plural ("sestra" „sora” - "sestara" „al/a/ai/ale surorilor”) și genitivul singular de genitivul plural al masculinelor care au acest a la nominativ singular ("boraca" „al/a/ai/ale luptătorilor”), sau ale celor de origine străină terminate în două consoane la nominativ singular: "student" - "studentă" „al/a/ai/ale studentului” - "studenata" „al/a/ai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
păstrează unele vestigii ale numărului dual. Acesta este cerut de numeralele "dva" „doi”, "dve" „două”, "tri" „trei”, "četiri" „patru”, "oba" „amândoi” și "obe" „amândouă”. Cuvintele la acest număr au desinența "-a" la nominativ masculin și neutru (identică cu cea de genitiv singular) și "-e" la feminin (identică cu cea de nominativ plural). Exemple: "dva metra „doi metri”, "obe mačke „ambele pisici”. Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în trei sau patru clase de declinare, după terminația de la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pe rădăcina formei de bază. Adjectivele se declina astfel: Formă lungă Formă scurtă Observații: Formele și declinarea pronumelor personale sunt cele de mai jos: Observații: 1. La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au numai forme accentuate, iar la genitiv, dativ și acuzativ au forme accentuate și forme neaccentuate. Formele neaccentuate sunt enclitice, formând un cuvant fonetic cu un cuvant accentuat care le precede. Exemple: "Dajem ți ovaj novac" „Îți dau banii aceștia”, "Ja ți dajem ovaj novac" „Eu îți
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Dajem ți ovaj novac" „Îți dau banii aceștia”, "Ja ți dajem ovaj novac" „Eu îți dau banii aceștia”. 2. Formele accentuate se folosesc în următoarele cazuri: 3. Pronumele de politețe este "Vi" (scris de obicei cu inițială majuscula). 4. Cazul genitiv se folosește numai cu prepoziții care cer acest caz: "On je došao posle mene" „El a venit după mine”. 5. Formă "mnom" se folosește numai cu prepoziție, iar accentul trece pe această, pe când formă "mnome" se utilizează fără prepoziție. 6
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
folosește numai cu prepoziții care cer acest caz: "On je došao posle mene" „El a venit după mine”. 5. Formă "mnom" se folosește numai cu prepoziție, iar accentul trece pe această, pe când formă "mnome" se utilizează fără prepoziție. 6. La genitiv, dativ și acuzativ, formele accentuate se deosebesc de cele neaccentuate și prin caracterul bisilabic al celor accentuate, cu excepția formelor "nas" și "vas". În scrisul obișnuit, caracterul accentuat sau neaccentuat al acestora poate reieși numai din context. 7. La acuzativ feminin
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot fi pronume sau adjective pronominale: Declinarea acestora este aceeași că a adjectivelor, inclusiv prezenta vocalei suplimentare la genitiv, dativ și locativ masculin și neutru singular, în cazul folosirii pronominale. "Koji" are și forme reduse la aceste cazuri: "kog(a)", "kom(e)". Următoarele cuvinte, pe lângă statutul de pronume-adjective interogative, îl au și pe cel de pronume-adjective relative: Numai pronume
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
substantivul feminin "stotina" derivat de la "sto". Conform regulilor construcțiilor numeralului cu cuvântul din grupul pe care o formează împreună (vezi secțiunea următoare), "stotina" este la nominativ dual în "dve stotine" 200, "tri stotine" 300 și "četiri stotine" 400, si la genitiv plural în celelalte nume de sute: "pet stotina" 500 etc. Corespunzător lui 1000 este "hiljada", substantiv feminin, lui „milion” - "milion", substantiv masculin, iar lui „miliard” - "milijarda", substantiv feminin. Particularitatea numeralelor "stotina", "hiljada" și "milijarda" este că atunci când constituie singure numărul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sută de motive pentru această”, "Reč je o hiljadu dolara" „Este vorba de o mie de dolari”, "Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și numerele care se termină cu aceste cifre prezente în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Primele două astfel de numerale sunt "dvoje" „doi” și "troje" „trei”. Celelalte se formează cu sufixul "-oro": "četvoro" „patru”, "petoro" „cinci” etc. Se folosesc: Cu aceste numerale, substantivul/adjectivul este la genitiv singular. În această categorie intră trei feluri de substantive, derivate de la numeralele cardinale, ordinale, respectiv colective. Numeralele aproximative se formează cu sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sufixul "-ak" de la numeralele cardinale corespunzătoare numerelor 10, 12, 15, zecilor și sutelor. Astfel sunt "desetak" „vreo zece”, "dvanaestak" „o duzină”, "petnaestak" „vreo cincisprezece”, "dvadesetak" „vreo douăzeci”, "stotinak" „vreo sută”, "dvestotinak" „vreo două sute” etc. Se construiesc cu substantivul/adjectivul la genitiv plural. Numeralele fracționare sunt derivate de la cele ordinale cu sufixul "-ina": "trećina" „treime”, "četvrtina" „pătrime”, "petina" „cincime” etc. Lui „jumătate” îi corespunde "polovina". Substantive formate cu sufixul "-ică de la numeralele colective sunt "dvojica", "trojica", "četvorica" etc. Se folosesc numai cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nas dvoje" „noi doi” (un bărbat și o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
o femeie). Pot înlocui numeralele cardinale, dar față de majoritatea acestora, care sunt invariabile, cele cu "-ică" se declina că orice substantiv de declinarea a II-a. Pronumele personale stau înaintea lor la cazul genitiv, iar substantivul/adjectivul după ele, la genitiv plural: "Došao je s petoricom drugova" A venit cu cinci prieteni’. Fiecare cifră are un nume de genul feminin: "jedinica", "dvojka", "trojka", " četvorka", "petica" etc. Exemplu în propoziție: "Dobio șam dvojku iz matematike" „Am luat (un) doi la matematică”. Că
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la nominativ ("Moj braț je inženjer „Fratele meu e inginer”), iar uneori la genitiv cu sau fără prepoziție: "Narukvica je od srebra „Brățară e din argint”, "Deda je uvek bio dobre volje „Bunicul era totdeauna binevoitor”. Cand se exprimă prin adjectiv, acesta trebuie să fie nedefinit, adică de forma scurtă, dacă are asemenea formă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
parte de vorbire numită predikativna dopuna sau predikativ care este cel mai adesea la nominativ ("Zovem se Marija" „Mă numesc Marija”), dar poate fi și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă la acuzativ fără prepoziție, dar este la genitiv în următoarele cazuri: Complementul indirect poate fi la orice caz, în afară de nominativ și vocativ: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
limba sârbă, daca agentul este un inanimat. Cazul său este instrumentalul: "Grad je pogođen zemljotresom" „Orașul a fost lovit de cutremur”. Adjectivele care pot avea complement își au regimul lor, adică cer un anumit caz. De exemplu "željan" „doritor” cere genitivul fără prepoziție ("željan promena „doritor de schimbări”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od" ("umoran od napora „obosit de efort”), "siguran" „sigur” - acuzativul cu prepoziția "u" ("siguran u sebe „sigur de sine”), adjectivele la comparativ - genitivul cu prepoziția "od": "skuplji od
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
instrumentalul: "Grad je pogođen zemljotresom" „Orașul a fost lovit de cutremur”. Adjectivele care pot avea complement își au regimul lor, adică cer un anumit caz. De exemplu "željan" „doritor” cere genitivul fără prepoziție ("željan promena „doritor de schimbări”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od" ("umoran od napora „obosit de efort”), "siguran" „sigur” - acuzativul cu prepoziția "u" ("siguran u sebe „sigur de sine”), adjectivele la comparativ - genitivul cu prepoziția "od": "skuplji od zlata „mai scump decât aurul” etc. Atributul substantival sau pronominal
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
De exemplu "željan" „doritor” cere genitivul fără prepoziție ("željan promena „doritor de schimbări”), "umoran" „obosit” - genitivul cu prepoziția "od" ("umoran od napora „obosit de efort”), "siguran" „sigur” - acuzativul cu prepoziția "u" ("siguran u sebe „sigur de sine”), adjectivele la comparativ - genitivul cu prepoziția "od": "skuplji od zlata „mai scump decât aurul” etc. Atributul substantival sau pronominal al substantivelor care denumesc acțiuni prezintă următoarele caracteristici: Elementul predicativ suplimentar exprimat prin adjectiv poate fi numai la forma scurtă, dacă are asemenea formă: "Otac
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
textele pe care le aveți". Cealaltă mare grupă de greșeli sintactice constă în dezacorduri de diverse tipuri: între subiect și predicat, între adjectivele numerale și substantivele determinate, dezacordul în caz al adjectivul feminin singular pus în forma de nominativ în loc de genitiv, dezacordul pronumelor "al", "care" și dublării clitice etc. Uneori dublarea clitică lipsește cu desăvîrșire: "ei avertizează pe turiști să nu se aventureze" în loc de "ei îi avertizează pe turiști să nu se aventureze". Se mai întîlnește, în special la vorbitorii din
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
As (în , nominativ plural: "asses", iar la genitiv plural: "assium") era o monedă de bronz sau de cupru din Roma antică. Greutatea și aspectul acestei monede au evoluat în mod considerabil de-a lungul secolelor. Cuvântul din provine din cuvântul din : „aramă”, „bronz”. În "Istoria" sa despre începuturile
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
este asemănătoare cu cea a limbii engleze, în sensul că în limbă cuvintele au relativ puține flexiuni. Există două genuri, dar niciun caz gramatical, și se face distincție între plural și singular. Analize mai vechi indică prezența cazurilor nominativ și genitiv și de asemenea există câteva urme ale cazurilor acuzativ și dativ. Adjectivele sunt comparate ca în engleză și sunt declinate în conformitate cu gen, număr și definitudine. Definitudinea substantivelor este marcată în primul rând prin sufixe, și de asemenea prin articole hotărâte
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
în sensul că avea un sistem mult mai complex de cazuri gramaticale și deja moștenise sistemul tipic germanic al genurilor. Substantivele, adjectivele, pronumele și anumite numerale erau declinate în patru cazuri. În afară de cazul nominativ, care a rămas, au existat cazurile genitiv (mai târziu posesiv), dativ și acuzativ. Sistemul de genuri era asemănător cu cel al limbii germane moderne, având genurile masculin, feminin și neutru. Genurile masculin și feminin s-au unit ulterior pentru a forma un "gen comun" împreună cu sufixul "-en
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
pentru "tredje" („al treilea”) și "S:t" pentru "Sankt" („Sfânt”), și pentru toate tipurile de terminații care pot fi adăugate numerelor, literelor sau abrevierilor, cum sunt de exemplu "a:et" („a-ul”) și "CD:n" („CD-ul”), sau forma de genitiv "USA:s" („ale SUA”). Substantivele și adjectivele din limba suedeză sunt declinate în funcție de genul și de numărul gramatical. Substantivele aparțin uneia dintre cele două genuri: cel "comun", cu forma "en", și cel "neutru", cu forma "ett" care de asemenea determină
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
a dativului. "Hon", de exemplu, are următoarele forme de nominativ, posesiv și obiect: Suedeza folosește și pronumele reflexive posesive pentru persoana a treia (acestea făcând referire la subiectul propoziției), o caracteristică limitată limbilor germanice de nord. Suedeza avea în trecut genitivul, care era poziționat la sfârșitul sau la începutul frazei. În suedeza modernă, genitivul este reprezentat de terminația enclitică "-s", care se atașează postpus unui substantiv. În limba scrisă formală, era considerat corectă să se poziționeze marca de genitiv "-s" după
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
Suedeza folosește și pronumele reflexive posesive pentru persoana a treia (acestea făcând referire la subiectul propoziției), o caracteristică limitată limbilor germanice de nord. Suedeza avea în trecut genitivul, care era poziționat la sfârșitul sau la începutul frazei. În suedeza modernă, genitivul este reprezentat de terminația enclitică "-s", care se atașează postpus unui substantiv. În limba scrisă formală, era considerat corectă să se poziționeze marca de genitiv "-s" după substantiv, dar astăzi sunt folosite destul de des alte construcții gramaticale. Verbele sunt conjugate
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
în trecut genitivul, care era poziționat la sfârșitul sau la începutul frazei. În suedeza modernă, genitivul este reprezentat de terminația enclitică "-s", care se atașează postpus unui substantiv. În limba scrisă formală, era considerat corectă să se poziționeze marca de genitiv "-s" după substantiv, dar astăzi sunt folosite destul de des alte construcții gramaticale. Verbele sunt conjugate în funcție de timpul gramatical. Un grup de verbe (cele care se termină în "-er" la timpul prezent) creează în mod special modul imperativ (în general rădăcina
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]