870 matches
-
Drum pompieri militari stadion D0-D6 1.334,5 85.724 1.009 84.715 122. Platformă dana 8 762 12.201 205 11.996 123. Platformă ve- hicule D6-D7 807,05 7.981 208 7.773 124. Drum AX mol genovez - spate Prodexport D8 369,2 39.165 441 38.724 125. Platformă auto- vehicule Gară maritimă D11 34 7.736 125 7.611 126. Drum Poartă 1 - Gară maritimă drum principal D11 8.626 85.008 2.290 82.718
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212612_a_213941]
-
bulgară (slavizată deja) din anul 1185 de sub conducerea fraților români Petru și Asan duce la crearea unui țarat vlaho-bulgar numit de cruciați Vlahia care pune capăt dominației bizantine la gurile Dunării. Locul bizantinilor în orașele Bugeacului este preluat de către negustorii genovezi care pun stăpînire pe Cetatea Albă. În acest răstimp, portul poartă denumirea de Moncastro (genovezii) sau Asprokastron (bizantinii). RUSIA KIEVEANĂ ÎN LUPTĂ PENTRU IEȘIREA LA MAREA NEAGRĂ Slavii de Răsărit au populat teritoriul cuprins între lacul Ilmen, rîul Oka și
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
crearea unui țarat vlaho-bulgar numit de cruciați Vlahia care pune capăt dominației bizantine la gurile Dunării. Locul bizantinilor în orașele Bugeacului este preluat de către negustorii genovezi care pun stăpînire pe Cetatea Albă. În acest răstimp, portul poartă denumirea de Moncastro (genovezii) sau Asprokastron (bizantinii). RUSIA KIEVEANĂ ÎN LUPTĂ PENTRU IEȘIREA LA MAREA NEAGRĂ Slavii de Răsărit au populat teritoriul cuprins între lacul Ilmen, rîul Oka și cursul mijlociu al Niprului. Această ramură, din punct de vedere geopolitic, a fost defavorizată prin
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
cui să hie? A'mele! Mai încape vorbă? Dar ale cui sunt oile, pe care le mână feciorul de mazil, urmașul boierilor celor mari ai Moldovei răsăritene? Firește că ale lui! Să i le ție Dumnezeu”. Tighina, cetate întemeiată de genovezi, așezată la 80 de kilometri de limanul Nistrului, la Răsărit. Zidurile cetății se întindeau pe o lungime „de 1.600 stânjeni, avea șase porți și patru poduri care se ridicau” după cum afirmă N. Iorga. Din mâinile genovezilor, cetatea trece în
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
cetate întemeiată de genovezi, așezată la 80 de kilometri de limanul Nistrului, la Răsărit. Zidurile cetății se întindeau pe o lungime „de 1.600 stânjeni, avea șase porți și patru poduri care se ridicau” după cum afirmă N. Iorga. Din mâinile genovezilor, cetatea trece în mâinile românilor până în 1538, când Soliman Magnificul învinge oștirea domnitorului Petru Rareș și o tranformă în cetate turcească sub numele de Bender (Poarta). Pe la 1900, Benderul devine mare centru comercial, nod de cale ferată spre Chișinău, Reni
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
realizate de cercetătorul norvegian Thor Heyerdahl (Kon-Tiki, Ra II, Tigris) au demonstrat că în vechime cu ambarcațiuni ușoare de transport semenii noștri puteau naviga pe întinderi mari, pe oceane, între arhipelaguri și chiar continente. Fenicienii, greco-romanii, chinezii în antichitate, venețienii, genovezii, spaniolii și portughezii medievali, apoi englezii, olandezii și francezii epocii moderne au extins aria cunoașterii geografice, anexând și colonizând teritorii, mai mult sau mai puțin brutal, ceea ce a permis schimbul de informații materiale și spirituale, înlesnirea constituirii de noi popoare
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de servi ale celor trei „națiuni privilegiate” (ungurii, secuii și sașii) și nu mai jucau, practic, nici un rol în viața politică a principatului[iv]. Inițial, Țara Moldovei era lipsită de ieșirea la mare. Cetatea Albă (Moncastro) se afla în mîinile genovezilor, iar Chilia - în cele ale muntenilor și protectorilor lor unguri. Cîmpia Bugeacului era un fief al dinastiei domnitoare a Basarabilor munteni, de la care regiunea și-a primit primul său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
din cauza tîlharilor de drumul mare[vi]). Deja, Roman I se întitula ca „Domn al Țării Moldovei de la Munte - pînă la Marea cea mare”. Cetatea Albă, deși rămînea un punct de sprijin al Republicii Sfîntului Gheorghe (o altă denumire a Republicii Genoveze - n. a.), recunoștea suzeranitatea voievozilor moldoveni, păstrînd o autonomie internă destul de largă. Noile hotare ale Moldovei s-au consolidat în lunga domnie a lui Alexandru cel Bun, dar, nevrednicii săi urmași au irosit moștenirea parentală. În anul 1457, domnitor al Țării
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
turistic și îți voi spune mai multe despre orașul meu.. - Chiar te rog s-o faci, presupun că ești bine informat despre Mangalia. - Mai întâi, să știi că primul nume a fost Callatis, apoi Pangalla sau Pancalia, nume dat de genovezi prin secolul al XIII-lea, iar forma “Mangalia” apare pentru prima dată prin 1593. Eu nu sunt mangaliot prin naștere, dar m-am născut în această zonă, la douăzeci de kilometri pe șoseaua asfaltată, sau la doisprezece kilometri pe drum
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
în: Ediția nr. 735 din 04 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Începând cu secolul al XIII-lea,datorită extinderii puterii maritime a comunelor italiene Veneția și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să dețină supremația navală și comercială în Marea Mediteraneană, genovezii fiind aceea ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Despre importanța comercială, despre volumul comerțului practicat de genovezi, cei ce vor determina apariția unor colonii proprii la Chilia(Licostomo)[1] și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron)[2] vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabrielie Predomo. Aceste însemnări, peste 300 de
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Despre importanța comercială, despre volumul comerțului practicat de genovezi, cei ce vor determina apariția unor colonii proprii la Chilia(Licostomo)[1] și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron)[2] vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabrielie Predomo. Aceste însemnări, peste 300 de acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit, pomenesc despre tranzacțiile comerciale în Marea Neagră la finele secolului al XIII-lea, despre contractele încheiate
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
colonii proprii la Chilia(Licostomo)[1] și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron)[2] vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabrielie Predomo. Aceste însemnări, peste 300 de acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit, pomenesc despre tranzacțiile comerciale în Marea Neagră la finele secolului al XIII-lea, despre contractele încheiate de genovezi cu producători din Vicina,Chilia[3] sau Caffa pentru cumpărarea de grâne în special, de pește, lemn, piei de animale. Pe harta
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabrielie Predomo. Aceste însemnări, peste 300 de acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit, pomenesc despre tranzacțiile comerciale în Marea Neagră la finele secolului al XIII-lea, despre contractele încheiate de genovezi cu producători din Vicina,Chilia[3] sau Caffa pentru cumpărarea de grâne în special, de pește, lemn, piei de animale. Pe harta geografului Idris, pentru secolul al XII-lea, Cetatea Albă apare cu numele de Armocastro, fiind localizată la două
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
grâne în special, de pește, lemn, piei de animale. Pe harta geografului Idris, pentru secolul al XII-lea, Cetatea Albă apare cu numele de Armocastro, fiind localizată la două zile de Desina(desigur controversată Vicina). El menționează că bizantinii și genovezii foloseau Cetatea Albă că port și antrepozit de marfuri și cereale. Călătorii străini descriu orașul ca fiind populat de genovezi, români, armeni și alte neamuri, numind-o Montcastru sau Belgrad. Un moment important, atât pentru istoricul religios al orașului, cât
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
apare cu numele de Armocastro, fiind localizată la două zile de Desina(desigur controversată Vicina). El menționează că bizantinii și genovezii foloseau Cetatea Albă că port și antrepozit de marfuri și cereale. Călătorii străini descriu orașul ca fiind populat de genovezi, români, armeni și alte neamuri, numind-o Montcastru sau Belgrad. Un moment important, atât pentru istoricul religios al orașului, cât și pentru înțelegerea mai nuanțată a laturii etnice a existenței acestuia, îl constituie anul 1330,cănd tânărul Ioan, negustor din
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
al Ungariei, apoi de însuși Ștefan cel Mare. Pentru sfârșitul secolului XIII Cetatea Albă,numită de turci și slavi Akkerman sau Maurocastron,este un oraș comercial foarte important în schimbul produselor agricole, astfel este atestata prezența pe la 1290 a unei corăbii genoveze din Calfa sosita aici pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi,cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie,în permanență încărcându-se din porturile maritime și
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
un oraș comercial foarte important în schimbul produselor agricole, astfel este atestata prezența pe la 1290 a unei corăbii genoveze din Calfa sosita aici pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi,cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie,în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
martirilor și mănăstirilor fraților minorități în Orient’’. Colecția de regulamente și hotărâri maritime denumită Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe teritoriile acestui suveran,în special în Maurocastrou, deci toate documentele mai sus enumerate în duc pe Brătianu la concluzia că stăpâneau aceste ținuturi bulgarii
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe teritoriile acestui suveran,în special în Maurocastrou, deci toate documentele mai sus enumerate în duc pe Brătianu la concluzia că stăpâneau aceste ținuturi bulgarii,dar nu cei din vechiul Imperiu româno-bulgar, ci bulgarii de pe Volga, cărora li se plătea
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
dar nu cei din vechiul Imperiu româno-bulgar, ci bulgarii de pe Volga, cărora li se plătea probabil un tribut ca semn al recunoașterii suzeranității față de aceștia, menținându-se organizarea proprie locală, dar cu care vor intra oarecum în conflict și coloniștii genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios,patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială.[6] Inițial port bizantin pentru dirijarea ,controlarea traficului naval dunărean,Chilia a funcționat pe insulă.În apropierea fortăreței bizantine,genovezii vor ridica mici depozite,magazii,sure;pe masura creșterii cantității de cereale,a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din insula,militare și comerciale,și noul cartier plasat la malul
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
diverse fructe pentru import-se va crea un nou cartier Chilia Nouă, cu port comercial propriu-zis. În actele notarului Antonio de Predenzzolo, întocmite între anii 1360-1361 în număr de 100,apare mențiunea că la conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno,precum și numeroși negustori italieni,greci,armeni,vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
importanței comerciale a acestei așezări care inițial are rol de factorie comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte din traficul fruvial și maritim la acea dată,iar sub oblăduirea coloniștilor genovezi dezvoltând o scehala pentru cereale destul de importantă în traseul ceomertului dunărean-o spune notarul Damian Andreea într-un act public datat 1360. [7] Mult controversată Vicina,cea care apare prima oara menționată în lucrarea Anei Comnena,depășea prin tranzacțiile comerciale
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
în amonte de Delta pe malul drept al Dunării, iar pentru mijlocul secolului al XIV-lea pe mapamondul unui călugăr franciscan Vicina e menționată că o cetate pe o insulă la gurile Dunării sau o mare cetate. [10] Actele notariale genoveze indică o scădere sensibilă a comerțului prin Vicina prin cifră de afaceri pentru secolul al XV-lea ,cauzele fiind greu de precizat că și locul existenței sale. Ascensiunea politică și militară a lui Dobrotici,despotul Țării Carvunei ce-și va
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]