562 matches
-
-se astfel stradă către o apropiere a lui Marx de Kant, mai ales în sfera etică, pentru că apoi să se îndrepte, după un parcurs sinuos și chinuit, spre explicarea liberalismului după încheierea Primului Război Mondial. Mai radical în abordare a fost tânărul Gentile, care, mult mai mult decat Croce își va asuma abordarea pe care Labriola o are față de marxism. Diferențele de poziții pe care Croce și Gentile și le asumă în raport cu gândirea marxista -, iar aceasta se vede cu claritate din schimbul de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și chinuit, spre explicarea liberalismului după încheierea Primului Război Mondial. Mai radical în abordare a fost tânărul Gentile, care, mult mai mult decat Croce își va asuma abordarea pe care Labriola o are față de marxism. Diferențele de poziții pe care Croce și Gentile și le asumă în raport cu gândirea marxista -, iar aceasta se vede cu claritate din schimbul de scrisori ce a durat aproape trei decenii - vor deschide o falie subterană între cei doi specialiști, care va ieși la lumină doar în momente speciale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
o falie subterană între cei doi specialiști, care va ieși la lumină doar în momente speciale, înainte de ruptură definitivă, ce a fost nu numai culturală dar și personală, odată cu apariția fascismului, în condițiile în care aceștia au avut abordări opuse (Gentile va adera și va susține până la moarte la regimul fascist, în timp ce Croce, după un început timid și circumscris între anumite limite, va susține fără umbre de dubiu o rigidă și intrasigentă opoziție la regim). Pentru Gentile, marxismul este o filosofie
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
au avut abordări opuse (Gentile va adera și va susține până la moarte la regimul fascist, în timp ce Croce, după un început timid și circumscris între anumite limite, va susține fără umbre de dubiu o rigidă și intrasigentă opoziție la regim). Pentru Gentile, marxismul este o filosofie în care se poate găsi o explicită și cuprinzătoare filosofiei a istoriei, mai ales ca urmare a recitirii marxiste a filosofiei praxisului, care va deschide la rândul sau stradă pentru eliberarea de resturile obiectivismului ce se
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a lui Marx se regăsea deja o viziune a lumii, a modului în care aceasta trebuia să fie "de neoprit", care va conduce ulterior la determinarea subiectivității care o practică, mai exact imanenta vieții însăși. Această viziune ce apare la Gentile va tinde să se confunde cu politica, cu dimensiunea colectivă și, deci, cu Statul. Următoarea etapă în depășirea deteminismului de secol XIX se va realiza cu abordările lui Antonio Gramsci, care poate fi considerat cel mai clar și decis dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
le supune unei acțiuni critice profunde: el îi impută lui Croce că, în loc să considere că interpretul principal al acțiunii etico-politice este subiectul colectiv, aceasta consideră că este subiectul individual. Ei bine, acesta este terenul pe care Gramsci se întâlnește cu Gentile, si anume stabilirea subiectivității moderne. Subiectivitatea pentru Gramsci nu a fost niciodata "o condiție" prealabilă a cunoașterii și a acțiunii ci, întotdeauna, o legătură între cunoaștere și practica, care se constituie și se exprimă sub forma unei voințe colective, adică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
neegalat așa cum este la filosoful sicilian, o parte, de mare importanță în educația politico-culturală gramsciană. Acest număr al revistei de stiinte Polis este dedicat dezbaterilor filosofico-culturale de la începutul secolului XX care i-au avut ca protagoniști pe Benedetto Croce, Giovanni Gentile și Antonio Gramsci. Din punct de vedere al structurii, acest număr al revistei este împărțit astfel: Editorial, un grupaj de sapte articole/studii/eseuri axate subiectul analizat, urmate de o serie de sapte contribuții ce sunt în afara subiectului, iar în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
urmare a crizei organice cu care se confruntă. A treia cercetare ne este prezentată de către Salvatore Cingari. Autorul este profesor de istoria doctrinelor politice la Universitatea pentru străini din Perugia. Titlul lucrării sale este: Originea diferențelor politice dintre Croce și Gentile". Pe parcursul acesteia, Cingari ne prezintă diferențele culturale dintre Croce și Gentile care au evoluat ulterior în opțiuni ideologice opuse. Astfel, Croce a fost în tinerețea să un liberal moderat de stânga în timp ce Gentile a fost promotorul unei viziuni sociale conservatoare. Din
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ne este prezentată de către Salvatore Cingari. Autorul este profesor de istoria doctrinelor politice la Universitatea pentru străini din Perugia. Titlul lucrării sale este: Originea diferențelor politice dintre Croce și Gentile". Pe parcursul acesteia, Cingari ne prezintă diferențele culturale dintre Croce și Gentile care au evoluat ulterior în opțiuni ideologice opuse. Astfel, Croce a fost în tinerețea să un liberal moderat de stânga în timp ce Gentile a fost promotorul unei viziuni sociale conservatoare. Din aceste viziuni distincte asupra societății s-au dezvoltat în timp modele
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sale este: Originea diferențelor politice dintre Croce și Gentile". Pe parcursul acesteia, Cingari ne prezintă diferențele culturale dintre Croce și Gentile care au evoluat ulterior în opțiuni ideologice opuse. Astfel, Croce a fost în tinerețea să un liberal moderat de stânga în timp ce Gentile a fost promotorul unei viziuni sociale conservatoare. Din aceste viziuni distincte asupra societății s-au dezvoltat în timp modele de gandire care au devenit, si pe fondul declanșării epocii ideologiilor, irenconciliabile. Apropierea de stânga italiană a fost posibilă la Croce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Represiunile la care membrii acestei mișcări erau supuși a deschis în mintea tânărului intelectual simpatii care au început să se estompeze la începutul secolului pentru a deveni după război un fervent apărător al ordinii instituționale. Din acest punct de vedere, Gentile a sustinut încă din tinerețe idei radicale în privința unor teme cum ar fi de exemplu reunificarea teritorială, substituind patriotismul specific și caracteristic perioadei de dinaintea de marea conflagrație mondială cu acțiuni revoluționare. Este motivul pentru care Gentile a promovat încă de la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
acest punct de vedere, Gentile a sustinut încă din tinerețe idei radicale în privința unor teme cum ar fi de exemplu reunificarea teritorială, substituind patriotismul specific și caracteristic perioadei de dinaintea de marea conflagrație mondială cu acțiuni revoluționare. Este motivul pentru care Gentile a promovat încă de la începutul conflictului pentru intervenția în război, în timp ce Croce a fost un apărător al neutralității. A patra contribuție este semnată de profesorul de filosofie politică de la Universitatea "Aldo Moro" din Bari, Giuseppe Cascione. Studiul său intitulat Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dintre etică și politică. A șaptea și ultima contribuție îi aparține lui Alessandro Gerardi. Acesta este licențiat în filosofie în cadrul Universității "Aldo Moro" din Bari. Eseul sau intitulat: "Idealismul actual" privește relația personală și intelectuală dintre Benedetto Croce și Giovanni Gentile care au precedat perioadă fascista. Ipoteza prezentată de autor este că aceste diferențe nu au o conotație personală ci filosofica. Demersul autorului este acela de a nu se poziționă în apărare niciunuia dintre cei doi filosofi deoarece, desi concepțiile lor
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
o serie de contribuții menite să prezinte mai multe informații asupra climatului intelectual existent în primele decenii ale secolului XX, în spațiul cultural italian. Personalitățile pe care s-au axat studiile au fost Croce, ca reprezentant principal al liberalismului moderat, Gentile că ideolog al fascismului și Gramsci că teoretician al comunismului italian. Universul cultural din Italia de la începutul secolului a fost influențat de marile convulsii sociale apărute ca urmare a efectelor produse pe Primul Război Mondial și a apariției URSS. Din
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
valorilor democratice au permis afirmarea unor valori care au condus la apariția sistemului de partide din perioada Războiului Rece și a welfare stat-ului italian. Note 1 Este vorba de Karl Marx. NOI PERSPECTIVE ALE FILOSOFIEI POLITICE A LUI CROCE, GENTILE ȘI GRAMSCI Stato e società civile în Gramsci (State and Civil Society în Gramsci) Guido LIGUORI Abstract. Gramsci is not, aș at times hâș been said, the "theoretician of civil society". Central to his reflections în the Prison Notebooks is
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mă afferma îl nesso dialettico e di azione reciprocă tra i due livelli della realtà, indagando îl livello "sovrastrutturale" a partire dalla fondamentale lezione di Marx. Se qualche ambiguità aveva avuto negli scritti giovanili, quando aveva subito la influenza di Gentile, nei Quaderni Gramsci polemizza duramente con îl filosofo neoidealista e con la sua scuola, rifiutando di fare dello Stato stesso îl soggetto della storia. Trattando nel Quaderno 10 di David Ricardo e della teoria dello Stato come "elemento che assicura
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
citazioni riportate precedentemente, Stato "propriamente detto" e "società civile" sono due momenti distinti, non și identificano, sono în relazione dialettica e insieme costituiscono lo "Stato allargato". Alla semplificazione Gramsci è portato probabilmente anche dall'influenza di alcune tematiche gentiliane, di Gentile e della sua scuola. În diverși passaggi îl giudizio di Gramsci șu Gentile è molto critico, come lo è șui suoi seguaci (Ugo Spirito e altri) che cercano sulla scorta della filosofia di Gentile di dare corpo a una ipotesi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
non și identificano, sono în relazione dialettica e insieme costituiscono lo "Stato allargato". Alla semplificazione Gramsci è portato probabilmente anche dall'influenza di alcune tematiche gentiliane, di Gentile e della sua scuola. În diverși passaggi îl giudizio di Gramsci șu Gentile è molto critico, come lo è șui suoi seguaci (Ugo Spirito e altri) che cercano sulla scorta della filosofia di Gentile di dare corpo a una ipotesi "corporativa" nell'ambito del fascismo e în polemică con i liberali. Benché Gramsci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
influenza di alcune tematiche gentiliane, di Gentile e della sua scuola. În diverși passaggi îl giudizio di Gramsci șu Gentile è molto critico, come lo è șui suoi seguaci (Ugo Spirito e altri) che cercano sulla scorta della filosofia di Gentile di dare corpo a una ipotesi "corporativa" nell'ambito del fascismo e în polemică con i liberali. Benché Gramsci irrida al loro verbalismo e alla loro incompetenza economică, egli riconosce che la concezione dello Stato di Gentile (notte în cui
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
della filosofia di Gentile di dare corpo a una ipotesi "corporativa" nell'ambito del fascismo e în polemică con i liberali. Benché Gramsci irrida al loro verbalismo e alla loro incompetenza economică, egli riconosce che la concezione dello Stato di Gentile (notte în cui tutte le vacche sono nere, poiché per Gentile "tutto è Stato") apre la stradă almeno a superare alcune unilateralità di Croce, da cui pure Gramsci è ispirato: "Per îl Gentile - egli scrive - la storia è tutta storia
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
nell'ambito del fascismo e în polemică con i liberali. Benché Gramsci irrida al loro verbalismo e alla loro incompetenza economică, egli riconosce che la concezione dello Stato di Gentile (notte în cui tutte le vacche sono nere, poiché per Gentile "tutto è Stato") apre la stradă almeno a superare alcune unilateralità di Croce, da cui pure Gramsci è ispirato: "Per îl Gentile - egli scrive - la storia è tutta storia dello Stato; per îl Croce è invece "etico-politica", cioè îl Croce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
riconosce che la concezione dello Stato di Gentile (notte în cui tutte le vacche sono nere, poiché per Gentile "tutto è Stato") apre la stradă almeno a superare alcune unilateralità di Croce, da cui pure Gramsci è ispirato: "Per îl Gentile - egli scrive - la storia è tutta storia dello Stato; per îl Croce è invece "etico-politica", cioè îl Croce vuole mantenere una distinzione tra società civile e società politică. [Per Gentile,] egemonia e dittatura sono indistinguibili, la forza è consenso senz
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di Croce, da cui pure Gramsci è ispirato: "Per îl Gentile - egli scrive - la storia è tutta storia dello Stato; per îl Croce è invece "etico-politica", cioè îl Croce vuole mantenere una distinzione tra società civile e società politică. [Per Gentile,] egemonia e dittatura sono indistinguibili, la forza è consenso senz'altro: non și può distinguere la società politică dalla società civile: esiste solo lo Stato"18. Come și vede bene, entrambe le posizioni sono diverse da quella di Gramsci. Și
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
è visto ripetutamente come în Gramsci vi siano sia forza che consenso, non reductio ad unum; d'altra parte non vi è în lui neanche quella "distinzione" adialettica che c'è nella "dialettica dei distinti" di Croce. Fra Croce e Gentile Gramsci è, potremmo dire, per una "terza via": valorizza îl momento etico-politico di Croce (l'egemonia), îl momento della società civile, mă ne fă una parte dello Stato ("allargato"). Unità e distinzione tra società politică e società civile, dunque. În
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
org/index.php?option=com content&view=article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale&Ițe mid=28 (accesat la data 9.07.2014). http://dexonline.ro/definiție/risorgimento (accesat 8.08.2014). L'origine delle divergenze politiche fra Croce e Gentile (The origins of the political divergences between Croce and Gentile) Salvatore CINGARI Abstract: The essay deals with the differences between Croce and Gentile regarding the origin of their political thought before fascism. În his youth Croce was a liberal leftist
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]