354 matches
-
drept pahare" ("fleurs d'eau pour verres"), decât la extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare? În neîmplinirea caracteristică a acestor existențe chiar, se cuvine să vedem rezultatul unei uimitoare metode savante. La fel, geometrul, în cursul investigărilor lui, se-ndreaptă instinctiv către punctele singulare ale curbelor particulare pentru a deduce din ele adevăruri care-l informează tocmai asupra normei. * Dar, pentru a exprima aceste moduri ale naturii "increate", limba uzuală apare prea organizată: Rimbaud
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a o traduce în termeni de prozodie și de-a o rezolva în felul lui. punde unui moment mai dezvoltat al conștiinței critice. O prelungește pe cea a lui Edgar Poe, la fel cum gândirea axiomatică și cercetările globale ale geometrilor din preajma lui 1900 completează simplele preocupări metodologice și studiile infinitezimale locale ale precursorilor lor. Căci, așa cum am mai spus, cu Hilbert se cuvine să-l comparăm pe Moréas. Ceea ce-l preocupă pe Hilbert este numărătoarea exhaustivă a ideilor generatoare a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
adevăratului domeniu al poeziei, pe care el a rezolvat-o prin adjoncțiune, Moréas o rezolvă prin excluziune. Domeniul poeziei nu este sufletul integral, ci numai această zonă privilegiată, unde răsună actele lirei. Este locul oricărei frumuseți inteligibile: ințelegerea pură, onoarea geometrilor. * Dar receptivitatea lui Moréas la ideile pe-atunci în circulație merge mai departe. Pe la 1900, geometrii încep să considere insuficiente cercetările diferențiale locale. Sunt înlocuite de teorii globale, în care existențele matematice incluse sunt gândite în universalitatea domeniului lor de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
excluziune. Domeniul poeziei nu este sufletul integral, ci numai această zonă privilegiată, unde răsună actele lirei. Este locul oricărei frumuseți inteligibile: ințelegerea pură, onoarea geometrilor. * Dar receptivitatea lui Moréas la ideile pe-atunci în circulație merge mai departe. Pe la 1900, geometrii încep să considere insuficiente cercetările diferențiale locale. Sunt înlocuite de teorii globale, în care existențele matematice incluse sunt gândite în universalitatea domeniului lor de existență. Este epoca disertațiilor lui Poincaré despre liniile geodezice închise și despre invariantele integrale, epoca în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de gudron (corbi întorși în ghirlande) a căror ivire aici e singura proferare a iadului, acceptată vreodată sub ceruri, cuvântul complect." DISCOVERY (Parafrază la vol. Eulalii de Dan Botta, 1931) GEOMETRIE INCENDIATĂ Fostul elev din clasa profesorului Banciu e un geometru, în felul său. Din visul ațintit al conviețuirii formelor nu a trecut nimic și nu trebuie să cerem să treacă în pânzele lui Marcel. În schimb, o geometrie incendiată: furtuni de echere, crize de conuri și multe, mai ales, dreptunghiuri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mult trebuie admirat norocosul său instinct care-l duce la descoperirea suprafețelor S (identificate ulterior ca sfere afine), fundamentale pentru una din geometriile programului de la Erlangen. Cu un cuvînt: un ideal matematic admirabil adaptat spiritului genuin și nemodern al regretatului geometru, dar care lua în răspăr propriile mele aplecări, vizibile în lucrări din 1918-'20. Abia în 1933, când încep să mă desfac de această influență, încerc să realizez adevărata mea natură. Rămân însă îndatorat frecventării lui G. Țițeica cu foarte
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sub forma unei suprafețe mai complicate. Geometria diferențială studiază deformările de linii și măsuri într-un rotocol foarte mic din acea suprafață. Lucrurile se prezintă acolo mai simplu. Din studiul acesta local, rezultă mai multe consecințe pentru suprafața întreagă. Un geometru din Göttingen, Gauss, e inițiatorul în această știință, căreia Einstein îi împrumută foarte multe rezultate pentru a crea lumea moluscă, o lume făcută din relații generale de continuitate, dar cu o înfățișare modificată mereu de timp. Universul literar, 8 ianuarie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a căror teorie riguroasă nu o stăpânea încă. Disquisitiones mai cuprind și teoria împărțirii cercului. Aici apare marea descoperire a lui Gauss, din vremea studenției lui: posibilitatea înscrierii cu rigla și compasul a poligonului regulat de 17 laturi. De la Euclid, geometrii cunoșteau numai triunghiul echilateral, pătratul, pentagonul, poligonul regulat cu 15 laturi și multiplii acestora, din doi în doi, ca înscrieri executabile cu linia și compasul. Gauss umple această lacună, veche de două mii de ani, dând forma necesară și suficientă pentru
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de paralelism (Hilbert a creat, mai târziu, un calcul al capetelor de paralelism, al cărui reazim este tocmai împrejurarea semnalată); în aceleași însemnări se găsește apoi determinarea printr-o ecuație funcțională a ariei unui triunghi (demonstrație care-l clasează ca geometru fără pereche și în care Gauss introduce o figură înrudită cu împărțirea modulară a semiplanului complex); în sfârșit, însemnările conțin deduceri, independente, a formulelor de trigonometrie neeuclidiană, mult după ce Bolyai și Lobacevski construiseră trigonometriile lor. Să ne grăbim să adăugăm
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
competență doar despre sectorul unde o specializare nedorită, însă obligatorie, l-a zidit de timpuriu. Epoca matematicienilor generali, eclectici, se așează mult înapoia noastră, în veacul al XVIII-lea. Veacul următor cunoaște tot mai rar apariția acestui tip armonios de geometru, a cărui întrupare desăvârșită pare a fi fost Felix Klein. În ce privește veacul XX pot afirma că singurii matematicieni care au făcut periplul științei lor sunt: Constantin Caratheodory, mort acum doi ani la München, și Jacques Hadamard, trecut astăzi de 90
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
obligatoriu Homer. Geometria greacă e o poartă mai largă, din care ochiul cuprinde un peisagiu auster dar esențial. Această poartă ni se deschidea nouă acum 40, mai exact acum 44 de ani. Noi refăceam rapid experiența intelectuală a acelor mari geometri. Ne instruiam despre proporții, cu Thales și Euclid; regândeam teoria polarelor cu Apollonius; cu Archimede măsuram ariile; cu Platon ne miram de incomensurabilitatea diagonalei pătratului prin diagonală și poate concepeam naiv dar poetic, vreo doctrină a reminiscenței, pentru explicarea contradicțiilor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe matematică? Sunt convins, că da. Ba chiar, cum știți, între două spirite din toate punctele de vedere asemenea cel care are la partea lui geometria va triumfa totdeauna. Singura slăbiciune a unei atari judecăți este că o făcea un geometru. Totuși cunosc un exemplu care ilustrează afirmația lui Pascal. Luați scrisorile lui Ion Ghica întretăiate ici și colo de răspunsurile lui Alecsandri. Iată două spirite în condițiuni comparabile. Aparțin aceleiași lumi, au aceleași credințe politice, au trăit aceleași evenimente, la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
noi, nu va brutaliza limba cea nouă cerîndu-i cu orice preț efecte proprii limbii germane. Această condiționare a conținutului de către conținător e opusul spiritului cabotin, care e tirania clișeului. Cabotinismul în geometrie nu e posibil, se confundă cu stupiditatea. Un geometru euclidian, care într-un sistem de axiome schimbat s-ar încăpățîna să obțină aceleași teoreme (de exemplu: teorema lui Pitagora, în geometria lui Lobacevski) ignorează ABC-ul meșteșugului. Cu toate acestea am văzut adesea romancieri care cer prozei efecte lirice
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de argumente în mers, a unui sistem de silogisme, după un plan final, mult mai puține. Cunoștințele de altă dată, fără sforțări speciale, nu le vom recăpăta! Dar putrezirea lor a eliberat esențele celei mai subtile gândiri, aceea a vechilor geometri greci. Aceste esențe ne umplu și ne învie. Tot modul nostru de a fi e impregnat de ele. De aceea ne putem considera cu drept cuvânt umaniștii cei noi, umaniști moderni: nu opuși dar, sigur, distincți de umaniștii clasici. (1958
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-și ventuze. Mii de buburuze, Roșii archebuze, Bâzâind ursuze Zboară pe peluze. Respectând clauze Șefii de ecluze Nu pot să refuze Șlepuri călăuze. Pe-o navă-n cambuze Lovite de obuze Zac autobuze Cu defect la diuze. În mare, meduze, Geometrii confuze, Cu unghiuri obtuze Și ipotenuze. ULA, ULA ! (Recitați poezia incepând de la șoaptă la voce tare și invers) Un cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
cuprinse în mulțimea numerelor reale care are o potență mai mare fiind nenumărabilă. În consecință același interval 0 ... 1 reprezintă o mulțime numărabilă în mulțimea fracțiilor ordinare și totodată nenumărabilă în mulțimea numerelor reale. Problema este mai spinoasă decât pare. Geometri sun că un segment de dreaptă cuprinde un număr infinit de puncte spre deosebire de o dreaptă care poate conține mai multe segmente, chiar o infinitate de segmente și, în consecință este o mulțime de puncte de potență sporită. Segmentul unității pe
INFINITUL PRIVIT DE UN INGINER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367843_a_369172]
-
segmente și, în consecință este o mulțime de puncte de potență sporită. Segmentul unității pe axa numerică poate conține o infinitate nenumărabilă de potență sporită pe când o întreagă dreaptă, axa numerică, poate cuprinde o infinitate numărabilă. Invers de ceea ce spun geometri, în fond tot matematicieni. Pare un joc de cuvinte dar nu este. Cu întreaga dreaptă treacă-meargă. O mulțime nenumărabilă de puncte poate înghiți ca submulțime numerele naturale numărabile așa cum sunt. Rămân puncte încă nefolosite care pot fi ulterior ocupate de
INFINITUL PRIVIT DE UN INGINER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367843_a_369172]
-
supușilor săi. Romanii erau foarte suspicioși la orice mică schimbare observată în natură și nici lucrul acesta nu fu trecut cu vederea de împărat. Claudius Thrassylus aflase acele lucruri de la câțiva prieteni ai săi cu care purta corespondențe, astronomi, și geometri din Alexandria, metropolă care condensase în acele vremuri învățătura astronomică a Egiptul, a Babilonului și a Eladei fiind în acele vremuri nu numai păstrătoarea străvechilor cunoștințe astronomice ci și vârful de lance al acestui domeniu de cercetare. Savanții alexandrini erau
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
un edictum pe care îl semnă și care urma să fie răspândit la Roma și în toată lumea romană. Desfășurarea evenimentele astronomice respective aveau însă vizibilitate maximă în răsăritul imperiului, spre Alexandria și cu precădere spre Levant conform calculelor imaginate de geometrii și matematicienii alexandrini, unii dintre ei supralicitând că acest eveniment părea a fi irepetabil pe boltă dintr-un motiv destul de simplu și anume din cauza faptului că cele două evenimente cerești erau ele însele foarte rare, singularitatea acestui eveniment complex fiind
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
Ce nu fusese de ajuns și ce mai era de făcut?ˮ se întreba împăratul iar Thrassylus asta trebuia să afle, fu cerința lui Tiberius . Gândindu-se, Thrassylus ceru și obținu permisiunea să aducă pe insula Caprae, matematicieni, astronomi și geometri alexandrini care sub ascultarea lui urmau să cerceteze problemele apărute. În urma observațiilor de pe boltă dar și a calculelor, învățații ajunseseră la un rezultat, și anume acela că, într-adevăr, eclipsa și conjuncția planetelor puteau fi un eveniment real. Aceștia calculaseră
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
frumos decorat. -Prostii ilustre! Chestii filozofice fără valoare! -Și anume?! -Thrassylus, socrul meu, i-a băgat în cap lui Tiberius niște prostii cu o întunecare a soarelui și cu niște planete care se vor ciocni pe cer. Niște astronomi și geometri greci i-au arătat asta. Au urmărit traiectoriile planetelor și au făcut tot felul de calcule. -Prostii, spuse Caligula. Eu aud altceva, Macronius! -Și anume? întrebă acesta. -Nu te fă că nu știi pentru ce s-au aunat acolo! Citesc
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
spus-o el ci un alt om care se ocupă cu aprovizionarea și vine des în Italia, însă de la omul meu știe. Umblă vorba deci că pe insulă au venit mai mulți învățați și cititori în stele, magi și filosofi, geometri și matematicieni. Tiberius crede că atunci când se vor întâmpla aceste lucruri pe boltă, vor avea loc schimbări mari și pe pământ. Au aflat de la un mag despre un bărbat tânăr din Iudeea care pare a avea puteri nemaivăzute. Grecii îl
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
mai bine zis, ceea ce a mai rămas astăzi din ea -, iată că asistăm la încă una din multele „ordini globale” ale mersului istoriei întronate de multă vreme în spațiul planetei Pământ. Capabilă a-și expune privirilor, cu minuția unui bătrân geometru antic, îndelung pervertita-i corporalitate bine înfiptă în păienjenișul haotic mondial al momentului și conturându-și cu nonșalanță trunchiul unei „concepții” mitice postmoderne exhaustiv descărnate de estetica superioară a ființării Omului prezent (concepție umplută până la refuz, desigur, cu faciesul sui-generis
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
o cunoștință a omului are o mai mare importanță decât știința abstractă, adică, este mai important să ajungi la o desăvârșire morală, decât să ajungi la rezultate în „științele exterioare”: „Contează mai mult să fii om onest, decât să fii geometru”, și această concluzie este trasă de el după ani de studii în domeniul științei. Fizicianul Pascal ne-a învățat că MORALA trece înaintea științei: „Să ne străduim să gândim curat, iată principiul moralei!” O altă temă este cea a Naturii
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
se înfloare albinele să-i murmure prin soare o simfonie magică - ispita și Pithyei în clipa fericită - în << geometria-i sfântă < și înaltă >> de se-avântă >> prin infinite spații, în nadir, esențele să-i fiărba în potir - si fie-i, geometrului, dilemă: de-i cântec nou ori teorema. Referință Bibliografica: ELOGIU CÂNTECULUI NOU / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 247, Anul I, 04 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELOGIU CÂNTECULUI NOU de ION MARZAC în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356178_a_357507]