4,128 matches
-
și elanurile lui "combative": Aleargă pe cîmpie iar crivățul hain, amarnic scuturîndu-și străbunele cojoace. Dar mie nici nu-mi pasă! în timpii care vin aud cum grîul crește și pîinea cum se coace. Luînd în piept stihia, eu merg de ger niznai cînd polul nord cu urlet asupră-ne coboară; deodată mi se pare că sînt în luna mai și-ngîn în șoaptă stihuri ce-am să le scriu la vară. S-alerge cît îi place ursirea de prăpăd! încrîncenarea firii eu
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
șapte culori, coboară, pășind ca pe-o scară, printr-un tunel de cristale. Scufundătorul I-au săpat nouă copci în gheața groasă cât statul de om, departe una de alta, urmărind un șir de stele. Scufundătorul, cu pielea înroșită de ger, s-a apropiat de prima copcă. Prin aburul scos de apă, s-a aruncat cu capul înainte și, pe sub gheață, a ieșit în copca a doua. Pe sub cerul apei părea dispărut, ori mort, deși el se lupta cu întunericul până la
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
în cavalcadă sau împietriți, cu lupii săi flămînzi alergînd pe omătul cristalin al unor peisagii sticloase, cu rîuri înghețate, dominate de zăpezi strălucitoare și sori de gheață deasupra codrilor oglindiți de cerul rece, limpede și sur, într-o împărăție a gerului veșnic, a prins și el viață alături de copacii săi, pomul, teiul, arborele cu care poetul necuvintelor face schimb de singurătăți și certitudini în- tr-un univers preponderent mineral al metalelor și al pietrei. Meditația asupra poeziei dar mai ales asupra cuvîntului
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
-n ceruri Catarg de Izbândă! O GLUMĂ ÎN RATE o - tu - lirică iubire - serafimi și ciori m-ați răzbit cu bezne - crâncen - deznădejdi de flori linge pasărea mâniei câte-un rest de cer eu Te chem dintre ecouri - Cristule de ger știu de chinu-Ți - știi de chinu-mi - răstignit Poet dialogul nostru - însă - miroase-a cuplet: mii istorii supurânde - infectând candoarea inversează - în oglindă - ìcon și scrisoarea bălării de vorbe goale - puradei tiranici năvălesc în teatrul lumii - și se cred oceanici... niciun
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
și-obidă așa-i - Ardeal: pân' nu te mușcă-aspidă nu știi că lucrurile din otravă-ncep din carne vie - zvârcol - răzbunare te vei trezi cu pumnu-nfipt în ceruri un pumn cu viscol - nu cu lumânare un pumn care promite lumii geruri până-mi voi smulge umilința rănii și fulger scăpăra-voi toată ura până satanele n-or plăti samă vămii doar colți de lup vor umple-mi sânge gura! ...dușmani când voi aduce-n fostu-mi hal de-atunci abia nu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
2016. Alei, vânt pustiu ce ești, Florile îmi vămuiești! Adânc bat ploile reci, Zilele mi-s tot mai seci. Alei, vânt nebun si hoț, Nopțile mi-ai pus la colț! Vânam stelele pe cer, Azi mi-e trupul ochi de ger. La sân mi-adună noroi, Dorul meu strivit de ploi. Flori de rouă-am strâns cândva, Azi vise de mucava. Alei, vânt pustiu de iarnă, Păsările tu-mi întoarnă, Pe prag de toamnă mă pierde, Sufletul mi-e încă verde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
mult Alei, vânt pustiu ce ești,Florile îmi vămuiești!Adânc bat ploile reci,Zilele mi-s tot mai seci. Alei, vânt nebun si hoț,Nopțile mi-ai pus la colț!Vânam stelele pe cer,Azi mi-e trupul ochi de ger.La sân mi-adună noroi,Dorul meu strivit de ploi.Flori de rouă-am strâns cândva,Azi vise de mucava.Alei, vânt pustiu de iarnă,Păsările tu-mi întoarnă,Pe prag de toamnă mă pierde,Sufletul mi-e încă verde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
DE OȚEL Urlă în strunga,rămînă pustia, Lupul cel negru cu ochi că de jar Și tulbură rostul,aduce solia Să mai rămînă,o zi,nici macar. Se-aduna în urma-i ,hoinari că și el, Aleargă în noapte,zbîrliți și e ger Și-i ninge în coame,dar el stă stingher Lucindu-i doar colții ce par de oțel Pîndește din codru,adulmeca fin Miresme răzlețe și șoapte ce vin Din locul pe care-l aveau sub priviri Mocnește în piepturi mînie
LUPUL CU COLTI DE OTEL de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380685_a_382014]
-
Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN CĂUTAREA "EU-lui" Ai urcat cărări ascunse Printre steiurile munților, Si in jos spre vremi apuse Privești calm și gînditor. Spre înaltul cerului I-ti salți fruntea dogorita De asprimea gerului, Si cu fata pîrjolita Cauți sensul 'Eu-lui". Vulturi zboară printre crește Că și visurile tale, Te gîndești ce sînt aceste Răscoliri mistuitoare. Mai privești odata-n jos Către punctul de plecare, Un nor mic,ușor,pufos Se așază peste vale
IN CAUTAREA EU-LUI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380684_a_382013]
-
meu era fericit când mă învăluiai cu trupul de soare Și te simțea căutându-mă prin secunde. Amețeau nebune toate celulele lui curgătoare Când în mine făceai să pulseze mii de inimi rotunde. Ca să te găsească printre stelele învelite în ger, Sângele meu îmi spune să accept orice rană deschisă Prin care el să poată să țâșnească spre cer Și prin rugul fluid al durerii să-mi aducă-napoi iubirea promisă. De ce? De ce mă cauți la marginea fiecărei clipe care-mi
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Sunt,am fost,voi fi...,nu știu, Măru-i măr,sau poate-i dulce! Toți sfârșim sub cruce! Drumul meu spre casa-n cer, Printre îngeri trece! Voi primi,dac-am s-ofer, Leru-i ler sau poate ler, Căldicel ești rece! Ger și frig,sau zile calde, Mici sau mari cu toții, Negre,gri sau poate albe, Dalbe flori sau poate dalbe, Noi datornici morții! Refren: Vine azi din cer, Și ne mântuieste, Leru-i Doamne ler, Domnul ne iubește! Referință Bibliografică: Un altfel
UN ALTFEL DE COLIND! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380756_a_382085]
-
Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Noapte Sfântă! Ninge-n noaptea sfântă, Cu iubiri din cer, Toți cei ce cuvântă, Ție azi Îți cântă, Leru-i Doamne ler! Sfântă bucurie, Prin sclipiri de ger, Smirnă și tămâie, Magii,ți-aduc Ție , Leru-i Doamne ler! Nimeni nu-L primește, Pe Domnul din cer, Se sălășluiește, Ieslea când găsește, Leru-i Doamne ler! Vino și Te naște, Casa mea ți-ofer, Pe Păstor cunoaște, Cel ce-n
NOAPTE SFÂNTĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380757_a_382086]
-
Te naște, Casa mea ți-ofer, Pe Păstor cunoaște, Cel ce-n turmă paște, Leru-i Doamne ler! Trist de sus privește, Tatăl Sfânt din cer, Pentru voi sosește, Și vă mântuiește, Leru-i Doamne ler! Ieslea Te-ncălzește, De al lumii ger, Doamne,ne păzește Și ne mântuieste, Leru-i Doamne ler! Multă-i bucuria, Pe pământ și-n cer! Sfântă-i veselia, S-a născut Mesia, Leru-i Doamne ler! Referință Bibliografică: Noapte Sfântă! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184
NOAPTE SFÂNTĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380757_a_382086]
-
DE OȚEL Urlă în strunga,ramina pustia, Lupul cel negru cu ochi că de jar Și tulbură rostul,aduce solia Să mai ramina,o zi,nici macar. Se-aduna în urma-i ,hoinari că și el, Aleargă în noapte,zbirliti și e ger Și-i ninge în coame,dar el stă stingher Lucindu-i doar colții ce par de oțel Pindeste din codru,adulmeca fin Miresme răzlețe și șoapte ce vin Din locul pe care-l aveau sub priviri Mocnește în piepturi minie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Peptan, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. ÎN CĂUTAREA "EU-lui" Ai urcat cărări ascunse Printre steiurile munților, Și în jos spre vremi apuse Privești calm și ginditor. Spre înaltul cerului I-ti salți fruntea dogorita De asprimea gerului, Și cu fata pirjolita Cauți sensul 'Eu-lui". Vulturi zboară printre crește Ca si visurile tale, Te gîndești ce sînt aceste Răscoliri mistuitoare. Mai privești odata-n jos Către punctul de plecare, Un nor mic,ușor,pufos Se așază peste vale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
de-a valma si-ncurcate Te lovesc cu toate-n plin ... Citește mai mult ÎN CĂUTAREA "EU-lui"Ai urcat cărări ascunsePrintre steiurile munților,Si in jos spre vremi apusePrivesti calm și ginditor.Spre înaltul ceruluiI-ti salți fruntea dogoritaDe asprimea gerului,Si cu fata pirjolitaCauti sensul 'Eu-lui".Vulturi zboară printre cresteCa și visurile tale,Te gîndești ce sînt acesteRascoliri mistuitoare.Mai privești odata-n josCatre punctul de plecare,Un nor mic,ușor,pufosSe așază peste vale.Te așezi ușor pe piatraScotocind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna Dintr-un înalt adânc de cer Se cern mărut roiuri de fulgi Într-un năprasnic val de ger Nălbind coline, șesuri, lunci. Ce bucurie poate fi, Atunci când năvalnic ninge Pe uliță, pentru copii, Și... de ger nimeni nu plânge? La sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
2016 Toate Articolele Autorului Iarna Dintr-un înalt adânc de cer Se cern mărut roiuri de fulgi Într-un năprasnic val de ger Nălbind coline, șesuri, lunci. Ce bucurie poate fi, Atunci când năvalnic ninge Pe uliță, pentru copii, Și... de ger nimeni nu plânge? La sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara plină de cârnați, În beci
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
lui ianuarie 1940, le făcea bucuros ca pe o gimnastică, în timp ce scanda tare tocmai din Eneida, contra olteanului Cioancă, gradatul rău care avea boală pe teteriști: Infandum, regina, jubes, renovare dolorem... poruncești, regină, să reînnoiesc o durere de negrăit!... De ger, recrutul înghețase în contact cu zăpada întărită, în ciuda exercițiului fizic impus. O clipă, se întoarse pe o rână în omătul bătătorit, și, privindu-l de jos, pe gradat, cum își sugea mucul țigării, dincolo de cotor, fără să se ardă, chiștoc
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
pâine dar scocul era sec - murise moara și mă gândeam la Labiș cum plângea când a-mpușcat tăicuța - căprioara. erau răspântii strâmbe prin istorii soldații tineri se urcau la cer chiar seceta murea de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-am aciuiat un rost de sub meninge TUZLA mă Întreabă: mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
1 aprilie, ca o glumă proastă, mutânduse astfel de pe Ana Ipătescu nr.9, la Cimitirul Bellu, unde numai aleea Îl desparte de mormântul lui Mihai Eminescu, idolul său de-o viață. La Începutul acestui an, pe 12 ianuarie, sub un ger năprasnic de 28șC, Împreună cu prietenul meu canadian, inginerul, poetul și scriitorul Alexandru Cetățeanu, cu un braț de flori, luat din Piața Coșbuc, ne-am dus la Bellu să-i mulțumim lui Augustin Z. N. Pop, pe a cărui piatră funerară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
meteo nefavorabile. Ceva Îmi răscolise amintirile, spectacolul de afara mă dusese precis la „Iarna pe uliță” a lui George Coșbuc și la cartea unui scriitor care cândva făcea parte din lectura școlară obligatorie, lucrarea numindu-se «Comandantul cetății de zăpadă...» Gerul aspru de afara ignorat În totalitate de copii mă făcea să aud lemnele trosnind În sobă și să mi amintesc cu tristețe de un prieten mare iubitor al poeziei, care Într-un moment de deznădejde alesese neantul. Da... deci, era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
e desemnat prin recursul la materii dense, "grele", la lut și la plumb: "se-auzea coasa/ cuiva pe care nu l-am văzut/ codru-arăta veșted/ peisajul era de lut/ nicăieri nici o urmă/ perechi-perechi/ prin timpii celui de-al treilea pol/ ger uscăciune plumb și gol// golul care nu se mai curmă" (nu era casă-adevărata casă). Se află aci o instinctivă reacție la dispariție. Un paratrăsnet cvasifiziologic așezat în calea extincției. Un procedeu similar îl constituie melosul versului, incantația adesea de argheziană
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
regimului concentraționar, prin orientarea propagandistică a scrisului practicat, inclusiv în anii maximei sale terori. Cum am putea separa comportarea d-sale de impresia de frivolitate cinică, pentru a nu ne rosti mai drastic? E ca și cum cineva s-ar plînge de gerul iernii în luna august și de canicula verii în luna ianuarie... Și încă o întrebare ne stăruie în minte, în marginea lecturii, să recunoaștem, cursive, într-un fel formal agreabile, a unei cărți izvorîte din condeiul unei scriitoare capabile a
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea soarelui devine mai roșie în apus decât urechea tăiată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]