198 matches
-
ale secolului al XIII-lea (de menționat că nu traduce nici un citat, deși sunt mai puțin accesibile), relevându-le conținutul, particularitățile prozodice și de stil, comparate mereu cu altele similare, și conchizând că e cel mai modern dintre poeții timpului. Germanistul nu neglijează nici literatura clasică și modernă, așa cum atestă studiile despre Goethe, Kleist, Uhland, Nietzsche, Stefan George, Rilke ș.a., rămase în periodice, dar și Istoria literaturii germane (1943), o trecere în revistă a tuturor epocilor, a marilor personalități, opere, motive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Jeremias Gotthelf, Păianjenul negru și alte povestiri elvețiene, pref. trad., București, 1968. Repere bibliografice: N. Iorga, Un profesor, NRL, 1924, 30; Ion Foti, Novalis, „Cântări religioase”, UVR, 1930, 8; Victor Morariu, „Gudruna”, FF, 1932, 1-2; Simion C. Mândrescu, „Gudruna”, „Revista germaniștilor români”, 1932, 3; Victor Morariu, Hartmann von Aue, „Sărmanul Enric”, „Revista germaniștilor români”, 1933, 1; I. Al. St. Svensk, Hartmann von Aue, „Sărmanul Enric”, CL, 1933, mai; Leontin Iliescu, „Cavalerii cântăreți”, U, 1933, 196; Simion C. Mândrescu, „Cântecele de cruciată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Repere bibliografice: N. Iorga, Un profesor, NRL, 1924, 30; Ion Foti, Novalis, „Cântări religioase”, UVR, 1930, 8; Victor Morariu, „Gudruna”, FF, 1932, 1-2; Simion C. Mândrescu, „Gudruna”, „Revista germaniștilor români”, 1932, 3; Victor Morariu, Hartmann von Aue, „Sărmanul Enric”, „Revista germaniștilor români”, 1933, 1; I. Al. St. Svensk, Hartmann von Aue, „Sărmanul Enric”, CL, 1933, mai; Leontin Iliescu, „Cavalerii cântăreți”, U, 1933, 196; Simion C. Mândrescu, „Cântecele de cruciată ale lui Walther von der Vogelweide”, „Revista germaniștilor români”, 1934, 2; Scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Aue, „Sărmanul Enric”, „Revista germaniștilor români”, 1933, 1; I. Al. St. Svensk, Hartmann von Aue, „Sărmanul Enric”, CL, 1933, mai; Leontin Iliescu, „Cavalerii cântăreți”, U, 1933, 196; Simion C. Mândrescu, „Cântecele de cruciată ale lui Walther von der Vogelweide”, „Revista germaniștilor români”, 1934, 2; Scriitorul Virgil Tempeanu la 50 de ani, Fălticeni, 1939; Perpessicius, Opere, IX, 418-422; Florin Manolescu, „Cântecul Nibelungilor”, CNT, 1965, 14; Emil Manu, Comparatismul românesc interbelic, în Ist. comp. Rom., 174-176; Bucur, Istoriografia, 290-291; Marin Manu Bădescu, Oameni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Oameni de seamă ai Liceului „Nicolae Bălcescu” Pitești, București, 1975, 92-97; Maria-Luiza Ungureanu, „Cântecul Nibelungilor”, SLU, 1978, 158-160; Horst Fassel, „Das erhält jung und ist ein Gewinn”. Gespräch mit dem Germanisten Virgil Tempeanu, „Karpatenrundschau”, 1981, 10; Cornelia Cujbă, Virgil Tempeanu - Germanist und Übersetzer (1888-1984), în Interferențe culturale româno-germane, îngr. Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 235-237; Eugen Dimitriu, Petru Froicu, Agatha Bârsescu către Virgil Tempeanu, CL (supl. „Pagini bucovinene”) 1989, 7; Vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
dreapta. La 1 martie 1937, este victima unui atentat făptuit de o grupare legionară. Zdruncinat moral și fizic, se retrage, în primăvara lui 1940, din învățământ. B. a fost, în primul rând, un remarcabil profesor. Format la școala unor mari germaniști, a predat peste trei decenii cursuri de limbă și literatură germană, a publicat, în reviste străine, studii de filologie germanică, a alcătuit, împreună cu Karl Kurt Klein, manuale de gramatică a limbii germane. În critica și istoria literară, a fost adeptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
Leipzig, 1936; Din înțelepciunea lui Goethe, București, 1937. Traduceri: Goethe, Stella. Clavigo. Egmont, București, 1925. Repere bibliografice: M. Ralea, Goethe, „Stella”, „Clavigo”, „Egmont”, VR, 1925, 4; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 71-72, 163-164; K. K. Klein, Un germanist român: profesorul Traian Bratu, București, 1937; Bucur, Istoriografia, 290; Dan Mănucă, Vasile Pârvan necunoscut, RITL, 1987, 3-4; Dan Mănucă, O versiune germană a lui „Ion”, RL, 1988, 2; Dan Mănucă, Doi ieșeni: Traian Bratu și Mihail Sadoveanu, CL, 1988, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285869_a_287198]
-
lirice (de V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga ș.a.), precum și din proza românească (I.L. Caragiale, I.A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu- Voinești), multe dintre aceste tălmăciri având o circulație totuși restrânsă, în periodicele academice în care au fost incluse: „Revista germaniștilor români”, „Stimmen aus dem Südosten”, buletinul Comisiei pentru Sud-Est al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea sa a apărut în 1941) și, în colaborare cu Bernhard Capesius, un volum de versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
2003. Dana Bălan, "Ultimul deceniu al comunismului, un dosar cultural, Iașiul anilor '80", I, II, III, în Dilema Veche, 2007 http://dilemaveche.ro/sectiune/caleidoscopie/ articol/ultimul-deceniu-al-comunismului-un-dosar-cultural-iii Bauer Markus, "Unter Druck und nach Diktat. In den Fängen der Securitate - der Germanist Andrei Corbea-Hoișie rechtfertigt sich", în Neuer Züricher Zeitung, 30.9.2008 http://www.nzz.ch/aktuell/feuilleton/uebersicht/unter-druck-und- nach- diktat-1.960763 Bocancea Sorin (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014. Călinescu Alexandru, "Trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
niscaiva mutații în ierarhii. Sunt scrieri oneste, potențate de un vibrant fior patriotic, deplin explicabil dacă ne gândim la împrejurările în care au fost scrise. Remarcabilă ca preocupare deocamdată traducerea Elegiilor lui Goethe, însoțită și de un amplu studiu critic. Germaniștii noștri urmează să se pronunțe cu privire la exacta valoare a acestor tălmăciri dintr-o operă cu atât de bogată și de dificilă încărcătură filosofică. Merită cercetate de astă dată de către folcloriști și culegerile lui Taniac din lirica populară. O primă impresie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
tinichigiu evreu a căzut de pe turla bisericii Sf. Spiridon și a murit ; „acea biserică a fost Închisă timp de șapte ani pentru ispă șirea păcatului” (261, p. 94). În primele decenii ale secolului XX, tinichigiul și geamgiul evreu Korber (strămoșul germanistului Andrei Corbea-Hoișie, de la Universitatea din Iași) punea geamuri la ferestrele bisericilor din Câmpulung Moldovenesc (520, p. 113). „Eu Într-o vară-am isprăvit/ O mănăstire și un schit,/ Cu Învelit și cu vopsit !”, spune Ștrul tinichigiul Într-o fabulă publicată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Fraților Grimm. Teoria mitologică, prin prismă teoretică, așa cum se întâmplă în Note privind aspectele funcționale ale colindei, sau în legătură cu literatura cultă, ca în Folclorul în opera lui Ion Barbu. Cultura populară ca parte constitutivă a creației literare moderne. Ca germanistă, cercetătoarea elaborează și studii de literatură comparată în domeniul ei de specialitate (Eminescu și Novalis, J.W. Goethe în presa românească interbelică, Ricarda Huch - poezia istoriei), precum și în altele, mai largi, unde se evidențiază prin înzestrare teoretică (Considérations de principe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
Tatăl lui M., Constantin Morariu, era preot, poet și traducător. Din căsătoria acestuia cu Elena Popescu s-au născut mai mulți copii, dintre care au supraviețuit cinci, M. fiind al treilea. Fratele mai mare, Victor Morariu, a fost un reputat germanist și traducător, altul, Aurel Morariu, doctor în drept, s-a implicat în viața socială și politică, iar o soră, Victoria, va tipări și ea o culegere de povești. M. a făcut școala primară în Pătrăuți, iar ciclul secundar l-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
uitat locurile copilăriei - Fălticenii - prof. univ. dr. Mircea V. Pienescu. Mi-au transmis date biografice despre Aurel Băeșu, pictorii Gh. Balan și N. Milord din Piatra Neamț. Din București și Buftea mi-au arătat prietenie, prof. univ. dr., scriitor, traducător și germanist Virgil Tempeanu, alături de profesoara Maria-Luiza Ungureanu - germanist și publicist. Din Brașov și-a adus aminte că-i fălticeneancă, profesoara Maria Mihăescu, ale cărei pânze și sculpturi au fost admirate în diverse expoziții ori au ajuns la familii iubitoare de artă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mircea V. Pienescu. Mi-au transmis date biografice despre Aurel Băeșu, pictorii Gh. Balan și N. Milord din Piatra Neamț. Din București și Buftea mi-au arătat prietenie, prof. univ. dr., scriitor, traducător și germanist Virgil Tempeanu, alături de profesoara Maria-Luiza Ungureanu - germanist și publicist. Din Brașov și-a adus aminte că-i fălticeneancă, profesoara Maria Mihăescu, ale cărei pânze și sculpturi au fost admirate în diverse expoziții ori au ajuns la familii iubitoare de artă. Unii corespondenți ajunși la bătrânețe, îmi cereau
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
o trimiteți. De asemeni, am cercetat integral colecția „Făt-Frumos” a lui Leca Morariu, unde aveți o colaborare bogată. Vom termina de cercetat și „Junimea literară”. Rămân însă o serie de colecții care ne ar fi fost de mare folos („Revista Germaniștilor Români”, „Ramuri” etc.). Vă vom ține la curent pe viitor în ce stadiu ne aflăm cu munca de elaborare. Ne-ar trebui apoi o cercetare a corespondenței Dv. literare și reproduceri din albumele de fotografii pe care le aveți. În
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care să poată fi luată în considerație. Până în prezent nu am reușit să găsesc Istoria literaturii germane, scrisă de Dv., dar nădăjduiesc că cel puțin hazardul mi-o va scoate într-o zi în cale, spre a mă documenta. „Revista Germaniștilor Români” conține o recenzie foarte prețioasă despre ea, pe care am notat-o. Întrucât mi-ați amintit de scrisorile celebrei Agatha Bârsescu (peste 120 la număr), v-aș rămâne profund îndatorat dacă ați avea amabilitatea să mi le trimiteți, cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Vă doresc din inimă ani mulți și bucuria de a fi mereu în mijlocul familiei. Vă duc dorul! Cu profundă stimă, al Dv. Eugen Dimitriu informare. A fost adusă la „Galerie” de subsemnatul, de la Buftea, în urma rugăminților ce le-am adresat germanistului. 230 TEODORESCU, Despina 1 Fălticeni, 12 ianuarie 1975 Mult Stimată Domnișoară Teodorescu, Au trecut aproape trei săptămâni de când am avut deosebita plăcere de a vă cunoaște și de a discuta despre ilustra Dv. familie. Deoarece știam că nu veți fi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
curaj, de ale cărui implicații profesorul era conștient. Sadoveanu era un spirit democrat și Virgil Tempeanu un om de caracter, prieten cu „marele Sad.” (așa-i spunea Labiș). După război, Virgil Tempeanu a publicat numeroase cărți, fiind cel mai reputat germanist din țara noastră. „Cântecul Nibelungilor”, apărut prin 1966 în traducerea lui, s-a bucurat de o frumoasă prefață din partea D-nei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Până de curând, profesorul a fost lector al Universității populare din București, foarte solicitat de cursanți. A făcut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
invitați oaspeți din altă parte (cei amintiți mai sus), era firesc să le cedăm locul. Sunt bucuros că pentru modesta mea comunicare, a trebuit să parcurg întreg volumul de „Scrisori către Artur Gorovei”, care a apărut 316 Maria-Luiza Ungureanu, profesoară, germanist, publicist din București, folclorist. 317 Sorin Gorovei, profesor de matematică din Fălticeni, fiul folcloristului Artur Gorovei. 261 sub îngrijirea Dv.318 Ați înfăptuit un remarcabil act de cultură, dând la iveală aceste scrisori care „se odihneau” de ani de zile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ani de zile colaborările scriitorilor fălticeneni și în special ale D lui Prof. Virgil Tempeanu. Aici am putut alcătui fișe bibliografice destul de complete. În prezent lucrez la Monografia „Virgil Tempeanu”, cu Dl. Prof. V. G. Popa. Mi-au revenit capitolele „Germanistul V.T.” și „Scrisori către V.T.”, pentru care am redactat peste 200 de fișe. Partea mea va avea circa 350 pagini. Cu cea a D-lui Popa, cred că vom atinge 700 pagini. Ne aflăm într-un stadiu destul de avansat. Mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la... Balcic; Dora - mama lui Holban, se numea de fapt Antoaneta...). Revin asupra momentelor de încântare prilejuite de lectura scrisorii Dv. Pe viitor, le doresc cel puțin tot atât de lungi, căci îmi împărtășiți din bogata Dv. experiență de istoric literar, de germanist și folclorist. Pentru orașul în care mi-am petrecut copilăria, de care mă leagă amintiri plăcute, am făcut câte ceva, dar nu îndeajuns. E un teren ce așteaptă vaste investigații. Trăiesc clipe de autentică satisfacție, atunci când găsesc vreun document. După 2-3
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
-lea, traducând Însemnare a călătoriii mele de Dinicu Golescu, ori pentru proza din prima jumătate de secol XX: romanele Ion de Liviu Rebreanu sau Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Ținând seama de preferința pentru exotic a cititorilor, transpune, împreună cu germanista Ruth Kisch, romanul istoric Fanar de Horia Stancu, nu neglijează nici pe amatorul tânăr de literatură, oprindu-se la Cei de la Crisanta de Gica Iuteș și la Coiful de aur de Alexandru Șahighian. În perioada berlineză S. descoperă povestirile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, membru în: Consiliul director al Asociației Formatorilor în Jurnalism și Comunicare, Consiliul redacțional al Revistei române de jurnalism și comunicare, Colegiul de redacție al revistei Strategii manageriale, Societatea Internațională Schelling, Societatea Germaniștilor din România, laureat al Premiului național acordat de Allianz Kulturstiftung din München pentru cel mai bun proiect de traducere din germană în română, traducător din Kant, Schelling, Fichte, Hegel, Schopenhauer, Dilthey, Scheler și Kampits în domeniul filozofiei, precum și din Liszt
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Tönnies. Prima este monumentala lucrare a lui Otto von Gierke Das Genossenschaftrescht, a cărei publicare a început în 1868 și a continuat câteva decenii. În acea perioadă, în Germania era deschis conflictul dintre interpretările date legii de către "romaniști", respectiv de "germaniști", von Gierke fiind în tabăra germaniștilor. În centrul gândirii sale se găsește contrastul pronunțat dintre structura societății medievale bazată pe status atribuit, apartenență, unitatea organică a tuturor grupurilor communal și corporate și distincția fundamentală dintre stat și societate și statul-națiune
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]