119 matches
-
izomorfică" a elementelor implicate. Conceptul de izomorfism la care se face referire în teoria gestaltistă își are originea în monada deja lansată de Leibniz, cu ajutorul căreia a fost deja stabilită o primă corelație dintre domeniul fizicii și cel al conștiinței. Gestaltiștii au postulat existența unui corespondent izomorfic fizic al structurilor reflectate, al celor ce stau la baza activității psihice, cu ceea ce se întâmplă în organizarea gestaltului. Însemnătatea izomorfismului postulat constă în corespondența unui element sau a unor grupe de elemente din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
structurilor reflectate, al celor ce stau la baza activității psihice, cu ceea ce se întâmplă în organizarea gestaltului. Însemnătatea izomorfismului postulat constă în corespondența unui element sau a unor grupe de elemente din obiectul reflectat cu elementele de compunere a gestaltului. Gestaltiștii consideră că între sistemele fizice, fiziologice și cele psihice există o întrepătrundere și interacțiune izomorfică. Gestalturilor externe fizice le corespund altele fiziologice la nivelul formelor sau structurilor de organizare a sistemului nervos, de asemenea, acestora le corespund alte elemente izomorfe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fizic sau mecanic. Cei care considerau că între diferiții centri nervoși există doar o legătură mecanică directă, ca și cei pentru care tuturor manifestărilor psihice trebuia să le fie indicat corespondentul direct neurofiziologic erau de opinii diferite. Soluția propusă de gestaltiști, a izomorfismului elementelor structurale reflectate, a fost o alternativă tot mai larg acceptată, în defavoarea paralelismului psihofizic, cu care, la acea vreme, se explica interrelația dintre conștiință și substratul său fiziologic. Era deja formulată dinainte de către Georg Müller foarte populara "axiomă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai puțin explicabilă, dar aceasta a fost prima tentativă. Conștiința este ceva mai mult, implică acte și structuri diferite de suport, condiții în care cuprinderea dinamicii cere deschiderea spre considerarea unor izomorfisme mult mai complexe. Situație în care propunerea soluției gestaltiste a izomorfismelor este cât se poate de avantajoasă și necesară. În acest sens gestaltiștii aveau toate motivele să susțină nu numai faptul că aceste forme sau structuri nu pot fi reductibile la părți, ci și faptul că funcționarea gestal-turilor are
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
implică acte și structuri diferite de suport, condiții în care cuprinderea dinamicii cere deschiderea spre considerarea unor izomorfisme mult mai complexe. Situație în care propunerea soluției gestaltiste a izomorfismelor este cât se poate de avantajoasă și necesară. În acest sens gestaltiștii aveau toate motivele să susțină nu numai faptul că aceste forme sau structuri nu pot fi reductibile la părți, ci și faptul că funcționarea gestal-turilor are propriile sale legi. Părerea lor era că, prin sprijinirea pe un asemenea sistem de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a demonstrat capacitatea acestora de a răspunde la valoarea relativă a culorii. De asemenea, în ceea ce privește legea pregnanței formelor, se evidenția însemnătatea compunerii elementelor în spațiu și timp, la fel în cazul legii bunei forme etc. Un obiect distinct în preocupările gestaltiștilor l-a constituit determinarea "constatentelor" perceptive. Indubitabil, prin experiențele imaginate, psihologii gestaltiști au contribuit decisiv la îmbogățirea bazei de date a psihologiei, în special privitor la descoperirea legilor de organizare a percepției. Tot ei au fixat obiectivele centrale necesare în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
De asemenea, în ceea ce privește legea pregnanței formelor, se evidenția însemnătatea compunerii elementelor în spațiu și timp, la fel în cazul legii bunei forme etc. Un obiect distinct în preocupările gestaltiștilor l-a constituit determinarea "constatentelor" perceptive. Indubitabil, prin experiențele imaginate, psihologii gestaltiști au contribuit decisiv la îmbogățirea bazei de date a psihologiei, în special privitor la descoperirea legilor de organizare a percepției. Tot ei au fixat obiectivele centrale necesare în cazul studierii bunei forme, a transpozițiilor ș.a. Problema rămâne, însă, în ce măsură explicațiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
decisiv la îmbogățirea bazei de date a psihologiei, în special privitor la descoperirea legilor de organizare a percepției. Tot ei au fixat obiectivele centrale necesare în cazul studierii bunei forme, a transpozițiilor ș.a. Problema rămâne, însă, în ce măsură explicațiile propuse de gestaltiști pot fi agreate de reprezentanții altor curente de gândire. De altfel, acest curent a fost mereu în centrul confruntărilor cu psihologii aparținând curentelor behaviorist și reflexologic. Soluțiile propuse în materia studierii experimentale a gândirii rămân oricum neegalate, cu deosebire prin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de o activitate eficientă pe măsură; pe calea practicii, organismul este capabil să învețe de la o situație problematică la alta. Interesant, după atâția ani, este faptul că nici unul din elementele menționate mai sus nu au fost abordate de reprezentanții curentului gestaltist și nici de cei ai curentului reflexologic. Pentru fiecare din aceste curente învățarea este altceva decât a încercat Thorndike să explice prin legile pe care le-a formulat. Teoria lui Thorndike a reprezentat de la început un behaviorism elevat, care a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dovedește deficitară, îndată acesteia îi va lua locul o alta spre a o completa, spre a se distinge în raport cu prima. Aceeași problemă a explicației formelor complexe de comportare, abia devenise teren de dispută între încercările experimentale ale cercetătorilor aparținând curentului gestaltist și behaviorist. În fața aceleiași probleme, a formelor complexe de comportare, curentul gestaltist, inspirat din fenomenologia husserliană, a ajuns la formularea intervenției unor mecanisme mentale izomorfe, a existenței unei realități fenomenale care ascultă de alte legi decât cele de funcționare a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o completa, spre a se distinge în raport cu prima. Aceeași problemă a explicației formelor complexe de comportare, abia devenise teren de dispută între încercările experimentale ale cercetătorilor aparținând curentului gestaltist și behaviorist. În fața aceleiași probleme, a formelor complexe de comportare, curentul gestaltist, inspirat din fenomenologia husserliană, a ajuns la formularea intervenției unor mecanisme mentale izomorfe, a existenței unei realități fenomenale care ascultă de alte legi decât cele de funcționare a sistemului nervos. Acestea mecanisme sunt cele ale gestaltului, care face referire la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
numire, ce a cântărit cel mai mult ca să aibă loc, ce au urmărit prin asta autoritățile din acea vreme. Mihai Beniuc s-a consacrat ca cercetător în domeniul psihologiei animale și comparate, în leagănul de emulație generat de curentul psihologic gestaltist german unde, ca reprezentant al Universității din Hamburg, a fost asimilat și promovat pentru pregătirea sa multilaterală psihologică, biologică și filosofică. Studiile sale experimentale, aflate în prima linie de confruntare cu celelalte curente psihologice ale vremii cu behaviorismul și reflexologia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe măsura cerințelor partidului și statului acelor vremi. În studenție, Gh Zapan i-a avut ca profesori de fizică și matematică pe A. Einstein și pe A. Schoderling. Doctoratul în psihologie și l-a luat asistat de clasici ai psihologiei gestaltiste, W.Koehler sau H. Rupp. După ce s-a întors acasă, s-a angajat cu dăruire profesională în munca de psiholog, ocupând prin concurs postul de conferențiar la catedra de psihologie a Universității din București. Începând din anii '40, cariera sa
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
antisemită, ariană și de expansiune teritorială a hitlerimului. J. von Uexkull, conducătorul Institutului din Hamburg, a ales atunci calea exilului. Aceasta a decis totodată indirect sfârșitul carierei științifice a lui M. Beniuc ca cercetător înrolat la susținerea curentului de gândire gestaltist în psihologie. În fața acestei situații nu a avut de ales decât să se întoarcă acasă, la activitatea de catedră din Cluj, de unde St. Goangă îl trimisese să se specializeze în Germania. Întors acasă, după ce își finalizează unele proiecte editoriale mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
faptul că, în aceeași perioadă, se contura o teorie psihologică similară cu privire la procesul cunoașterii gestaltismul care considera că structura, forma (Gestalt) este percepută înaintea părților. Pe de altă parte, însuși Claparède considera percepția copilului ca avînd un caracter sincretic. Spre deosebire de gestaltiști, pentru care sesizarea inițială a formei era proprie actului cunoașterii umane în general, O. Decroly aprecia globalismul ca o caracteristică a vîrstei copilăriei. Totodată, globalismul înseamnă ceva mai mult decît sincretismul lui Claparède, întrucît pedagogul belgian nu se limita la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
percepere, fiecare dintre ele fiind legat de cîte un sistem de "unelte", căruia trebuie să se adapteze pentru exprimarea deplină a capacității sale: unelte ale mîinii, ale receptorilor de la distanță și ale procesului de reflecție. Preluînd unele elemente ale psihologiei gestaltiste, J. Bruner a introdus în teoria sa conceptul de structura obiectului, în care este implicat sistemul de relații ale unui obiect, ființă sau fenomen, al relațiilor dintre componentele sale, precum și al relațiilor cu alte obiecte, ființe sau fenomene: "A învăța
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sa, "înclină să creadă" că prima formă de reprezentare cea activă ar putea foarte bine să fie explicată prin teoria "stimul-răspuns" sau învățarea prin încercare și eroare. Cel de-al doilea moment reprezentarea iconică ar putea fi explicat prin teoria gestaltistă. În ceea ce privește cea de-a treia modalitate de reprezentare simbolică aceasta relevă rolul important pe care Bruner îl acordă limbajului. Primele două modalități nu sînt decît momente care conduc către formarea de relații semnificative atît între noțiuni și cuvintele pe care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care este implicat la un moment dat individul, indiferent dacă acțiunea lor este sau nu conștient percepută. Schimbarea acestor fapte a cîmpului psihologic determină schimbarea comportamentului (13). Se constată, în modul în care Lewin explică comportamentul, un punct de vedere gestaltist: persoana și mediul ei psihologic alcătuiesc un întreg, o structură; schimbările provocate la nivelul întregului acționează asupra părților și invers. Lewin a extins teoria cîmpului de la persoană la grup înțeles ca un ansamblu de persoane sau cîmpuri individuale. Cîmpul grupului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în cultura modernă, reprezintă un proces complex pe care nu-1 putem analiza aici. În cercetarea literară acest concept s-a instaurat prin eforturile formaliștilor ruși din primele decade ale veacului, prin contribuția școlii lingvistice de la Praga *1, ale psihologiei germane "gestaltiste" ca și prin studii mai recente datorate lucrărilor de lingvistică și folcloristică modernă. Pentru reacțiile creionate mai sus, ale criticii moderne, conceptul de structură a constituit granulul inițial in jurul căruia a cristalizat treptat ansamblul teoriei. Referindu-se tocmai ia
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
o unitate organică rezultată din supraetajarea unor elemente diferite, de la sunet la imagine, concepție foarte apropiată, cum vom vedea, de cea a lui Wellek și Austin Warren. O altă direcție critică îndreptată spre structuralism pornește din cercetările germane. Ca și "gestaltiștii" din psihologie, Oskar Walzeli vede în opera literară un ansamblu structurat, nu o sumă de elemente independente, iar Roman Ingarden *2 dezvoltă prima teorie a operei alcătuită din mai multe straturi, și anume din cel sonor, gramatical, semantic, dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
cu atenție jumătate din ce am auzit și ne amintim jumătate din ce am ascultat". Cu alte cuvinte, avem tendința să auzim ceea ce vrem să auzim și să vedem ceea ce vrem să vedem. Așa cum spunea Fritz Perls, fondatorul mișcării terapeutice gestaltiste, "imaginile lumii nu intră în. noi în mod automat, ci selectiv. Noi nu vedem, ci căutăm, cercetăm, scrutăm ceva Noi nu auzim toate sunetele din lume, ci ascultăm". Din aceste motive, mesajul trimis nouă este adesea diferit de cel pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mai multor curente. Allport a fost reprezentativ pentru atitudinea „holistă” ca alternativă față de cea orientată pe trăsături și psihologia diferențială a persoanei. E semnificativ faptul că Allport e singurul dintre marii psihologi americani care au studiat în Germania (la școala gestaltistă a lui Wertheimeră, „exportând” din Europa opțiunea pentru unicitatea și înțelegerea intuitiv-globală a persoanei umane (inspirată de Sternă. S-a impus criticând psihanaliza și behaviorismul pentru maniera lor generală „nomotetică” de abordare a omului, pledând pentru înțelegerea „idiografică”. Ca metode
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și ele stări articulate cu distorsiunea relațiilor interpersonale. În această direcție s-a dezvoltat ideea circumplexului interpersonal, care este o interpretare dimensională a modalităților de manifestare a persoanei în relațiile sale cu alții. Această interpretare are ca bază și psihologia gestaltistă a lui Levin care sugera ideea de „câmp psihologic” (Wiggins, 1999Ă. Sullivan a introdus noțiunea de interpersonalism, susținând că esențialul vieții psihice a omului se desfășoară într-un „câmp interpersonal”. Circumplexul constă dintr-un cerc pe care sunt notate atitudini
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
5.6.3. Învățarea corectării distorsiunilor - capacitatea omului de a acționa ca un computer 95 5.6.4. Indiciu multiplu (multiple cue) și potențialități ale răspunsului (response potentialities) 96 5.6.5. Maturizarea conceptelor - seturi ale învățării 97 6. Teoriile gestaltiste ale învățării 99 6.1. Ce este gestaltismul? 99 6.2. Viața și opera lui Wolfgang Köhler 101 6.3. Teoria învățării prin iluminare 102 6.4. Teoria „iluminării” 103 7. Teoria disonanței cognitive 109 7.1. Viața și opera
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
extrapoleze fără nici o reținere concluzii obținute prin experimente pe animale, pentru a explica procese psihice umane de mare complexitate. Rezultatele nu puteau fi decât simplificări șocante, adesea chiar naive. Ceea ce a stârnit reacții vehemente din partea psihologilor europeni, în special a gestaltiștilor. În anii ’20 ai secolului trecut, când Thorndike tocmai încerca să își stabilizeze sistemul, aceste critici s-au transformat într-un adevărat uragan. Corului gestaltist care venea din Germania i s-au alăturat vocile contestatare ale behavioriștilor americani. O vreme
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]