158 matches
-
să te văd și să te îmbrățișez!... Da! Da! Sunt bine!... Te aștept! La revedere, frate! Sănătate și să ne vedem cu bine!” Pe poteca umedă, pașii drumețului se afundă în lutul moale, ici-colo, alunecos. Pământul clisos se ține de ghidușii; mai, mai, să-i fure încălțările sau să-l trântească. Lui însă nu-i pasă; s-au hârjonit și altă dată și a învățat să-l biruie. Înaintea sa, nu vede mai nimic, dibuiește cu vârful bocancilor smocurile de iarbă
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
cântec să răsplătească Bunătatea dumneavoastră. Mama Mândră sunt, vă spun și vouă În rochița mea cea nouă, Cu volane și fundițe Cum stă bine la fetițe. Sărbătoare-i astăzi mare, Mamelor, facem serbare ! Năzdrăvanii de copii Puși sunt azi pe ghidușii, Cântă-n cor, alții dansează, Unii cu cercuri, jonglează. Anca , veșnica cochetă, Actriță-i într-o scenetă. Lia, Angi și Nicoară Fac un trio la vioară. La chitară Grigoraș Cântă ca și-un greieraș. Anghelina cea zurlie Mamei i-a
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
sale actuale. - "Poate că are dreptate Ștefan când spune că după tratamentul de recuperare voi fi mai în formă", se consolă ea singură. Veni cu brațele ridicate și-l îmbrățișă pe Ștefan de mijloc ca un copil vinovat de vreo ghidușie, care-i cuprinde cu mânuțele sale micuțe picioarele mamei, într-o strângere plină de afecțiune, știind că acolo găsește protecția de care are nevoie. Bărbatul o primi la pieptul lui cu toată disponibilitatea. Șeful orchestrei observând atitudinea din dans a
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
stadionul cel mai mare. Azi visele s-au împlinit, Nimic nu este la-ntâmplare. Apar pe scenă cu umor Și-n chiuitul de copii, Îmbrățișează lumea lor. Trei ursuleți se dau de-a dura, La tobe bate o maimuță, Și ghidușia lor te fură, PE GAZONUL MĂTURAT Străbunica mea cea bună M-a primit cu gând curat La casuța din comună, Pe gazonul măturat. Paradisul pe pământ E grădina Bunei mele, Este raiul cel mai sfânt, Îngrădit doar cu nuiele. Flori
CIRCUL-GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375901_a_377230]
-
se umplu de floare și-n toamne, frumos dichisite, ne dau fructe-aurite. Ce sunt copiii? Decât bucuriile toate la un loc adunate, adunări, împărțiri înmulțiri și scăderi spre ziua de mâine dinspre ziua de ieri. Ce sunt copiii? Decat maeștrii ghidușiilor veniți sunt toți precis din țara bucuriei intrând în casă la fiecare să facă bucuria mai mare.? Ei intră pe ușă, pe fereastră și precum o floare încep ca să crească. În dimineți line, pline de soare se transformă, ia să
CE SUNT COPIII? de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375895_a_377224]
-
fug, iute, spre Orion Și Carul Mare scârțâie iar, solitar, Stingher, monoton. Dar iată că ploaia acum se oprește Și vântul împrăștie norii. La drum din nou pornesc călătorii Și soarele la drum iarăși pornește: Plutind, vin zorii. -din volumul "Ghidușii de adolescent", 1985 - Referință Bibliografică: Furtuna unei nopți de vară (ancestral) / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2039, Anul VI, 31 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FURTUNA UNEI NOPŢI DE VARĂ (ANCESTRAL) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379183_a_380512]
-
prag și în fața sa apăru un bărbat înalt cu o pelerină neagră și o glugă pe cap cu care își ascunse fața. - Partenerul meu te va distra. Să nu te temi de el. Este un drăcușor tânăr și pus pe ghidușii. Cere-i orice! - Dacă am încredere într-un demon, înseamnă că mă îndoiesc de dreapta mea credință! - Avem și noi legile noastre și o anumită ierarhie în iad. Într-adevăr, porțile noastre sunt larg deschise pentru omenire. La noi nu
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
10 E grădinița o magie pe care s-o dezlege știe precum copiii ghicitoarea mereu numai educatoarea. 11 Ea-i zâna care mereu știe de noi aproape ca să fie, întelepciune dăruind primind doar zîmbete, în schimb. 12 Lăsăm în urmă ghidușii și întâmplările hazlii mergând de mâine, ca școlari, pe drumul oamenilor mari. Referință Bibliografică: La revedere, grădiniță! / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valeria Iacob Tamaș
LA REVEDERE, GRĂDINIȚĂ! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369246_a_370575]
-
picioarele în praf Ce frumos crescut-am unul lângă altul Cu picioarele în praf Cât de frumos am alergat toată natură Cu picioarele în praf Ce frumos am simțit noi devenirea Cu picioarele în praf Câte râsete și jocuri Câte ghidușii și vise Cât de pur iubeam noi totul Cu picioarele în praf Câte mâini am reunit Câte trupuri am mișcat Câte suflete-am unit Cu picioarele în praf Ce joc! Al vieții început Câte jucării pe lume Ce mai joacă
CU PICIOARELE IN PRAF de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362251_a_363580]
-
disco, ispititoare, răsună printre brazi. - Și acum vă invit la dans în mijlocul naturii! - chicoti Marius. Care mai de care în stilul său făcea eschibiții haioase. Veselia trona în regatul munților! Doar Gaby îi privea de pe margine și se amuza de ghidușiile lor. Marius găsi de cuviință ca să stropească dansul cu țuică! Sticla, după un scurt sărut, zbura din mână în mână însoțită de chiuituri. Apoi pe ritmul muzicii inovară din materialele de pe lângă cabană un plugușor cu care brăzdară zăpada și-i
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
veseli la masă / eu mai întârzii pe sub pământ.” Precum se vede, un Christ cu surâs amar de bufon locuiește împreună cu cinicul ludic, înzestrat cu sarcasm necruțător, dar și cu tandreți euforice, aflat în permanent balans între revolta îngerului căzut și ghidușiile făcute cu hohot sălbatic: „Acum gelos pe fluturi ieri alăptat cu nori / nici nu știam ce-i umbra când m-au lovit cu bățul / cu lacrima pe-obrazul unui copil din flori, / am lunecat și iată simt biciul și simt
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
viziuni atroce, ca acelea din Cu mâinile curate sau din Lobotomia, ci și tristeți subtile, iubiri, nostalgii și multă, multă îndoială.” Verdict valabil pentru întreaga evoluție a poetului. Același balans între melancolie și cinism, între ricanare și senzația eșecului, între ghidușiile erotice și erotizante, opuse tentației autoscopice, este de întâlnit în 1,2,3, sau... (1980) Tot așa, de la jocurile de limbaj, manierismul împănat intertextualist, citate culturale de la Shakespeare și Eminescu la Leonid Dimov, până la conștiința râsului ca mască a decăderii
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
și Spectacol amânat (1985). Este exact ceea ce definește destinul lui Radu Antim, protagonistul romanului Ultima vară a lui Antim (1978), frate bun cu prințul din Roman. Bufonul shakespearian, Hamlet, Ioan fără de Țară, grimasa lui Prospero terorizat de halena lui Caliban, ghidușia lui Puck sau făptura de Ariel sunt figuri emblematice. Dar cel care mediază aici caruselul relațiilor este Jumătate, sublima jumătate ce domină - regal și paradoxal, trist, sălbatic și benign, agresiv sau tremurător, lucid, necruțător sau cu blândă conștiență - întregul câmp
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
a baba oarba”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8509; Eugen Seceleanu, „De-a puia gaia”, FLC, 1976, 40; Artur Silvestri, Proză ironică și barocă, LCF, 1977, 2; Grigore Beuran, Un roman polițist de factură aparte, TR, 1977, 29; Alex. Ștefănescu, Giumbușlucuri, boroboațe, ghidușii, LCF, 1977, 42; Artur Silvestri, Un basm modern, LCF, 1978, 45; Mirela Roznoveanu, Un roman parodic și de aventuri, RL, 1979, 12; Ioan Neacșu, „Contratimp”, ATN, 1981, 3; Dumitru Dinulescu, „Contratimp”, RL, 1981, 31; Artur Silvestri, „Contratimp”, LCF, 1981, 43
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
simbolismului este inconștientă de faptul că face parte din viața sa psihică inconștientă (Freud, ???, p. 105). La întrebarea «de unde ne vine această cunoaștere inconștientă?», Freud răspunde: Această cunoaștere ne vine din diverse surse, din povești și mituri, din farse și ghidușii, din folclor, adică din studiul moravurilor, obiceiurilor, proverbelor și cântecelor diferitelor popoare, din limbajul poetic și din limbajul comun (Freud, ????, p. 105). Prin urmare, simbolul servește la reprezentarea, într-un mod analogic, a unei reprezentări refulate. Expresia simbolică este adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fratele mai mare, era hâtru. Pârvu își făcuse, din beție, praf gospodăria, dar ceilalți erau oameni întregi. Scunzi, iuți, cu nasuri vulturești și mari păcălici, aveau un surâs pierdut pe fețele lor lungărețe care vădea că veșnic plănuiau câte o ghidușie. Tata Cristea îi întreba pe copii : - Bă, voi știți ce culoare are bășina ? Și-i învăța să-și prindă pârțurile în pahar și să se uite repede. Douăzeci și șase de țigani, Bejenii, cei bătrâni grași, cei tineri ca țârii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
trei au mâncat se poate spune foarte bine. După masa de dimineață, când au apărut și Cuțulache și Motănel, au pornit-o, tuscinci, la joacă. S-au zbenguit, o vreme, prin curte. Aceasta s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru ghidușiile lor, așa că le-a venit ideea să iasă, prin grădină, în spatele ogrăzii. Dar și acolo li s-a părut că n-au loc, astfel încât au pornit-o spre dealul care, parcă, îi chema. De acum au intrat în pădure, au
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
departe și, totuși atât de aproape. Negândit de aproape. „Na-ni, na-ni, somn ușor!” pare a cânta, din niște strune nevăzute, vântul. „Na ni, na-ni, somn ușor!” șoptesc din frunze prietenii de taină ai fetiței. Sus, sub streașină, ghidușii n-au astâmpăr. Vor s-o vadă mai bine pe fetița care stă sub cuibul lor. Rândunelul și rândunica le-au spus că aici, la casa unde s-au oprit ei când au venit de peste mări și țări, sunt oameni
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
O carte pe care o citește mereu e Tartarin: - Mă liniștește când sunt supărată, când am griji, când e bolnavă mama. În cartea asta nu-s necazuri, toți sunt fericiți. Dar numai volumul întîi. Celelalte-s exagerate, cu farse și ghidușii. Scriitorul însă pe care îl gustă mai mult este institutorul Creangă! Cu alte cuvinte, viața și limba pe care le cunoaște ea din copilărie (ca toate persoanele din clasa ei, ea nu știe bine decât țărănește și franțuzește) și observația
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
s-au întâlnit. Buzele ni s-au întredeschis. Eram deja prieteni. Slujnica, mai hlizită ca oricând, se fâțâia printre noi, grijulie să nu piardă vreo șoaptă. Întâlnirea a rămas fixată: vineri, la amiază, în piața Ezbekieh, în fața saltimbancului care făcea ghidușii cu măgari. De când sosisem în Egipt, nu lipsisem niciodată de la rugăciunea solemnă de vineri. În ziua aceea, însă, am făcut-o fără prea multe remușcări; la urma urmei, Ziditorul o făcuse pe femeia aceea așa de frumoasă și tot El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
căreia i se arată ceva deocheat în spatele unui tufiș, și exclama îentuziasmul făcând-o să-și piardă accentul meticulos studiat) Ai zice că-i taman dragul de Deggle în persoană ăl de-ți vorbește. Și se arăta extrem de încântată de ghidușia jocului ei de cuvinte. Atunci Vultur-în-Zbor își zăvora gura și își înăbușea gândurile. A doua îi aparținea chiar lui Deggle. Insul venea și pleca pe drumul său neștiut, se fâțâia când înăuntrul, când în afara vilei doamnei Cramm de pe coasta sudică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
orizont, totul într-un pustiu de alb. Doar fulgii, mai mult ghiciți în materialitatea lor, zburătăcesc în chenarul ferestrei. Unii parcă se opresc o clipă, mă cercetează, îmi zâmbesc, își scot și-mi arată limba, fac fel și fel de ghidușii, zănatici, nepăsători. Am încercat să deschid de câteva ori fereastra, să prind un astfel de fulg, să-l privesc în ochii lui adânci și să-l întreb ce mi s-a întâmplat, ce s-a întâmplat și cu Lumea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
apoi se așeză și el în pat pentru odihna binemeritată. Datini străbune Afară ningea cu fulgi mari, pufoși. În casă era cald și plăcut, mirosea a brad și a portocale. Viviana, Angelina și Cezara roiau în jurul mezinului, amuzându-se de ghidușiile sale. Mama și tata erau ocupați cu ultimele pregătiri pentru sărbătoarea cea mare, noaptea în care anul se înnoiește. Aho! Aho! Copii și frați! se auzi sub ferestre. Cele trei fetițe alergară să privească urătorii, doi băieți îmbujorați de frig
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
dispărut cheful de a-l ului pe doctor! A dispărut și n-ai ce face. Privirea în gol, membrele moi, bateria s-a descărcat. Ăsta-i defectul, avem zile proaste, asta-i. Privirea în gol, bateria descărcată, spulberat cheful de ghidușii și ocoluri. Venise ora lupului, ora gri a agresiunii iminente. Noaptea avansa din toate părțile, cu nevăzuta ei armată de leproși. Curând, avea să simtă frisonul epileptic, încercuit, fără scăpare. Zidurile aveau să geamă iarăși, dementizate, zgâlțâindu-se sub săgețile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu coada ochiului pe bătrân. El le privea zâmbind cu atâta drag de ai fi spus că asistă la jocul propriilor lui copii. Am rămas acolo în tăcere o vreme, inundați de bucuria clipei. După un timp, veverițele, sfârșindu-și ghidușiile, s-au depărtat. Cu o lumină deosebită pe chip, bătrânul m-a întrebat: Spune, îți mai vine să pleci din acest colț de rai? Apoi de aici ar pleca doar unul orb sau un surd. Unul care vede și aude
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]