595 matches
-
Acasa > Poeme > Antologie > UREE SFERICĂ ȘI TIROXINĂ, UN ALZHEIMER CU GHILOTINĂ, Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017 Toate Articolele Autorului Uree sferică și tiroxină, un Alzheimer cu ghilotină, ce VSH, aruncă-l, du-l, nu fi credul, nu fi sătul, cum să elimini obiceiuri, când ceaiul fierbe, ce goblenuri? înțepenim, înțelepțim, în sens invers, cuvântu-i șters, născuți cu toții genii, gene, tot ele scad înspre ghehene, unde aleargă
UREE SFERICĂ ȘI TIROXINĂ, UN ALZHEIMER CU GHILOTINĂ, de BORIS MEHR în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/boris_mehr_1496040851.html [Corola-blog/BlogPost/340211_a_341540]
-
păunii morți de-o săptămână, se asortează cu smântână, au cozi furate de la struți, hoții se-ascund în pod, în curți, semnezi convenții, deziluzii, eu scriu, dar cine cheamă cruzii? BMM > Referință Bibliografică: Uree sferică și tiroxină, un Alzheimer cu ghilotină, / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
UREE SFERICĂ ȘI TIROXINĂ, UN ALZHEIMER CU GHILOTINĂ, de BORIS MEHR în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/boris_mehr_1496040851.html [Corola-blog/BlogPost/340211_a_341540]
-
au găsit un berbec de import, pe care la ceas de seară l-au uns membru de partid iar a doua zi l-au sacrificat. La cererea internetului pe motive de ultranaționalism?! Apoi, au găsit un alt vechi candidat la ghilotina alegătorilor, pe care deja media dâmbovițeană îl tâmâiază cu tot felul de amintiri din noapte dintre ani. Ritualul sacrificiului suprem a fost însă în rândul pesedeilor, unde C.C. al PSD l-a ales pe Baraba de la Teleorman, penal de marcă
TABLETA DE WEEKEND (152): SACRIFICAREA BERBECILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1462282931.html [Corola-blog/BlogPost/381759_a_383088]
-
dăruită bisericii din sat de către străbunicii ei. Sentimentul pe care-l trăiește aici este unul de regăsire a sinelui, a rădăcinilor sale străvechi greco-catolice. Mi se părea a fi o creștină condamnată la rug fără vină, o ființă care supraviețuise ghilotinei izolânduse-n turn, nu țipând, rugându-se-ndelung... Nu știu, nici nu spun că Sfânta Evanghelie mă așteptase tocmai pe mine ca s-o șterg de pânza păianjenilor, s-o întregesc în file și s-o așez din nou sub icoană
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
POEM DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 741 din 10 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Risipirea punctului de sprijin suntem și Cain și Abel! Sub veșmântul broaștei prostia desfide ghilotina, seceta curmă ispășirea, contenesc schingiuirile doar în graiul stafiilor se nasc dictatorii care au viziuni emanate din cataractele unui suflet în permanentă criză crimă, e în noi la răscrucea când vântul împrăștie cenușa rugului un judecător care n-a judecat
RISIPIREA PUNCTULUI DE SPRIJIN, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Risipirea_punctului_de_sprijin_poem_de_al_florin_tene_1357839411.html [Corola-blog/BlogPost/343536_a_344865]
-
e în noi la răscrucea când vântul împrăștie cenușa rugului un judecător care n-a judecat niciuodată în locul lui condamn pe cei care doresc revoluții, cei care le-au copt în creiere prăjite. pe rugul aprins al sângelui, lângă o ghilotină roșie cu tăișul scurtând capete pașii călăului de oțel așteptați cu frisoane ne-a răpit punctul de sprijin cînd toate se clatină și dictatorii intră în drepturile lor. Vai de țara care are nevoie de revoluții, fiecare din ele ne
RISIPIREA PUNCTULUI DE SPRIJIN, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Risipirea_punctului_de_sprijin_poem_de_al_florin_tene_1357839411.html [Corola-blog/BlogPost/343536_a_344865]
-
în neregulă”, făcută de un medic, în urma unor analize. Acest avertisment neașteptat detonează torentul rememorării perioadei din urmă a vieții mamei Tainei, căreia, cu mulți ani mai înainte, i se spusese, necruțător, că are cancer: ,, Verdictul a căzut ca o ghilotină. Și ea l-a auzit. (...) Medicii i-au mai dat trei luni de viață. A mai trăit trei ani. Dar nu a mai fost niciodată așa cum fusese mereu. Îmbătrânea cu fiecare clipă și murea încet, cu fiecare clipă. Nu a
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
frică de frică, mi-e groaznic de frică, mi-e frică de corbul lui Edgar Allan Poe, să nu zboare deasupra mea, urlând în delir ,,Niciodată, niciodată, niciodată...”. Aceste repetiții implacabile au, pe alocuri, fior metafizic și șuier bulversant de ghilotină ce-și reia căderea fulgerătoare, la nesfârșit. Chinuită de spaima că rezultatul noilor investigații medicale, făcute la un institut specializat din București, vor fi negative, protagonista face eforturi supraomenești de a-și masca neliniștea, trăirile copleșitoare. Drapându-și clipele prin
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
se pronunță „mam”). Iată expresii românești care au spart vocabularul celei mai puternice limbi de pe glob, în speță, engleza. Faptul că limba română a deviat într-un fel de mahalagism englez ne bucură dar, în același timp, ne ridică și ghilotina unui semn de întrebare de factură națională: oare Elenele de tip Udrea să ne fi făcut această intrare? Nu știm. „Stupid people” cum suntem noi, ar trebui să mergem cu jalba în proțap la cel mai mare conducător al nostru
ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ DIN ROMÂNIA (2) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_doru_dancus_din_rom_stefan_doru_dancus_1374031343.html [Corola-blog/BlogPost/343456_a_344785]
-
devenise dintr-o dată umbra închisă la culoare a unei istorii extrem de furtunoase a lumii, ce se ridica fumegândă acum la ceruri din cenușa nestinsă încă a nenumăratelor destine zăvorâte pe veci în spațiul îngust al unei secunde cu chip de ghilotină ucigașă, iar Europa răsăriteană șervețelul de hârtie, unde, încă din octombrie 1944, Winston Churchill mâzgălise din foarte mult plictis în fața conducătorului moscovit așa-numitul de istorici „procentaj al influențelor” zonale, prin care Rusia, Anglia și Statele Unite își înșfăcau, fiecare după
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
refugieri continue, a căutării unui adăpost e sinonima, în regia spectacolului, cu deschiderea unei uși, cu escaladarea unui gard, cu spargerea unor lacăte și violarea unor porți blocate, interzise trecerii, accesului, solidarității umane. Ușile se deschid sau acționează ca niște ghilotine. Pe un asemenea țesut narativ, Ansamblul Isango a creat un spectacol copleșitor, greu de imaginat în cadrele operei, musicalului, coregrafiei moderne, deși le reunește, topind genurile unul în altul sau incluzîndu-le în colaje surprinzătoare. Mark Dornford-May și Pauline
Despre rădăcini, imigrație și speranțe by DOINA URICARIU. Corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105752_a_107044]
-
sa, doar o femeie foarte frumoasă. În 1793, când împlinește 16 ani, Juliette este căsătorită cu unul dintre prietenii tatălui ei, Jacques - Rose Récamier, bancher, un bărbat cu treizeci de ani mai în vârstă decât ea. Un bancher scapă de ghilotină... S-au făcut nenumărate speculații pe marginea acestei căsătorii. Foarte târziu au apărut argumente potrivit cărora Juliette era fiica naturală a lui Jacques - Rose Récamier. Astfel, în plină epocă a Terorii, dacă s-ar fi întâmplat ca bancherul să fi
JULIETTE RÉCAMIER, O FEMEIE CA ORICARE ALTA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Juliette_rcamier_o_femeie_ca_oricare_alta.html [Corola-blog/BlogPost/350641_a_351970]
-
Probabil o singură, ireversibilă zbatere de gene va coborî pleoapa tăcerii peste mine și,în sfârșit, mi se va permite intrarea în lume.Ciudat! O ivire în lumină fără durere... Ce aiurită e uneori viața! PARE GÂTUL UNEI LEBEDE LÂNGĂ GHILOTINA VISULUI. Fiecare zi sau noapte fericită e pasibilă de prăbușire...Și ultima suflare ca o revenire la normal. Dar repirăm tot mai ușurați, mai ușori.Avem respirația frumos amenajată. Cele două autostrăzi ale ei cu sunt pline cu microbi digitali
DEŞERTUL DE CATIFEA (48-49) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_48_49_costel_zagan_1369540702.html [Corola-blog/BlogPost/354918_a_356247]
-
mai bătrâni decât ea și care i-au fost elevi. Unul din cele mai mari eșecuri recente ale ei a fost imposibilitatea de a convinge o elevă cu note bune să-și continue studiile. Motivul elevei a căzut ca o ghilotină, implacabil, peste pletora de argumentații ale mamei,aruncând în ridicol euristica ei old school.” Am bani strânși să-mi iau mașină”, a cârâit eleva bună la matematică și corigentă la logică. Dincolo de slabul halou de lumină al felinarului școlii, se
Baștan Turbo S. Aștept provincia by https://republica.ro/vand-titlu-nobiliar-in-leasing-bac-tan-turbo-s-ac-tept-provincia [Corola-blog/BlogPost/338044_a_339373]
-
sunt un declaraționist în care se tăvălește un munte încălțat de toate înălțimile ultimului cuvânt în viață dacă aș vinde certitudini la bucată m-aș îmbogăți de oameni iar ziua de astăzi nu ar ajunge niciodată un alt condamnat la ghilotină vântul și-ar auzi vânturarea rupându-și coastele într-o noapte sărită pe litere la sfârșitul femeilor unde s-a aplecat să moară ultimul oraș tânăr iar tu iubito mi-ai fi mâine-le din fiecare zi dacă aș mima
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_d%C4%83ian/canal [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
alături de el, în unduirea poemelor lui dansante, printre șegălniciile lui provocatoare din punct de vedere lingvistic, printre îndrăznelile lui lirice, toate acestea fiind susținute de adevărurile lui dezarmant exprimate, fulgerătoare, ce cad năucitor cu precizia și viteza nemiloasă a unei ghilotine. De fapt, când vorbește George Filip serios, grav și când râde? Tot timpul. Un dialog cu el este o permanentă provocare. Ca și lectura cărților lui. Mintea, spiritul pătrunzător, incisiv, sprințar, dur uneori, trist, melancolic și amar, obosit alteori, te
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1459853537.html [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
Vardan.” (Funia roșie). Quod erat demonstrandum. Există aici o precizie deosebită și o acuratețe în exprimare. Un alt aspect caracteristic tehnicii scrisului este acela că Leonard Ionuț Voicu ne pregătește în permanență pentru un final care cade cu repeziciunea unei ghilotine inexorabile. Acesta este trăsnetul destinului în care, momente de istorie dureroasă pentru țăranul român sunt aduse în prim plan. Să îndrăznim oare să credem că Leonard Ionuț Voicu trage un semnal de alarmă întregii omeniri, folosindu-se de fapte adevărate
TREI CRONICHETE SEMNAL de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1477638351.html [Corola-blog/BlogPost/344637_a_345966]
-
mare de „suflete moarte” (N.V. Gogol) plutind în derivă în spațiul tulbure al contemporaneității -, dominată însă de un regizor crud, hidos, cu falangele membrelor superioare îndreptate amenințător către decadență și moarte și un nume ce sună aidoma unui cântec de ghilotină plesnit în timpane vieții - Baphomet. Dacă îi mai rămâne Ființei umane o certitudine de care nu se poate îndoi nici măcar în treacăt, atunci aceasta e reprezentată de faptul că marea frumusețe a lumii cu siguranță nu poate locui în mod
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_hingherii_lui_magdalena_albu_1387667452.html [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]
-
-i genunchii, implorând-o să-l ierte. Lacrimi amare izvorâte din căință i-au însoțit rugămințile fierbinți. Atâtea dovezi de dragoste au copleșit-o; a cedat, sufletu-i reîmprospătându-se. * - Ți-ai înșelat vreodată soția? Întrebarea a căzut ca o ghilotină, numai la așa ceva nu se aștepta. Și-a mascat năuceala afișând adânci reflecții. Ce rost avea o asemenea întrebare? În cele din urmă a luat-o ca o provocare la un exercițiu de conversație: - Bineînțeles că am înșelat-o, a
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471513198.html [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
s-a mai spus, Caragiale scrie cu o deferență și cu o implicare cum numai un geniul al simulacrului o mai poate face. Dacă nu i-am cunoaște umorul rabelaisean mai că l-am suspecta ca fiind un chibiț al ghilotinei. Ca orice Republică de pretutindeni, Republica de la Ploiești va lua naștere (la vârsta sa nu e de mirare cu cât aplomb o afirmă chiar autorul) „din, prin și pentru popor”. Caragiale, cetățean al Ploieștiului, un Ploiești contaminat de republicani (până
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
ritmul, au început să se apropie, unul câte unul, acum dansau toți, Zorba multiplicat la nesfârșit, în sate, pe drumuri, în orașe, de toate vârstele, frumoși și liberi. Cântecul s-a oprit brusc , a căzut, ca un cap retezat de ghilotină. Dansatorii s-au împrăștiat care-ncotro, zâmbitori și răspândind lumină. Zorba și-a continuat drumul, purtând în el cântecul, spre alte piețe, să danseze ... Referință Bibliografică: Zorba / Anca Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie
ZORBA de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zorba.html [Corola-blog/BlogPost/360735_a_362064]
-
de inexplicabila trecere a timpului. Fiecare pagină din VIA DOLOROSA, de aceea, este un popas al memoriei pe anevoioasa cale a unei Golgote spirituale, de parcă Veșnicia se poate repara. În cazul lui, muzele se pun la taclale vorbind despre poeme ghilotină, despre faptul că doar sărutările își vor mai aminti despre noi sau că revelațiile prinse în poeme vor fi sau nu confirmate. Multe teme pot fi considerate artă poetică, ori boabă de rouă în care se oglindește întregul, observând vangoghian
VASILE BURLUI-UN AUTOR PRECUM ORACOLUL:VORBEŞTE DOAR CÂND ARE CEVA DE SPUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1406820966.html [Corola-blog/BlogPost/349550_a_350879]
-
Acasa > Poeme > Devotament > SENTINȚA Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SENTINȚA ,,Partir c’est mourir un peu’’ (Edmond Haraucourt) Orice plecare seamănă c-o moarte Și despărțirea-i ca o ghilotină, Suntem aici și totuși prea departe, Dar noi n-avem, iubito, nicio vină. Sau poate suntem mieii de osândă, Imaculați și fără nicio pată, Printre jivinele ce stau la pândă Și vor sentința să ne-o dea pe dată. Dar
SENTINȚA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1428662625.html [Corola-blog/BlogPost/373003_a_374332]
-
PĂSĂRI Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 525 din 08 iunie 2012 Toate Articolele Autorului albe verzi albastre ce nu-ți pot atinge nupțiala lumină lângă culorile cărții cenușiul își ține ofrandele în mâini trimiți aripi tăiate de ghilotina încercărilor sterile între noi culorile se deșiră nu știi face diferența nu știi colora în ce culoare vrei penelul e colțul buzei drepte pe un talger nu-i poți schimba drumul de ce ești orb iubite se veștejesc culorile în neputință
ÎMI CAD DIN OCHI PĂSĂRI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Imi_cad_din_ochi_pasari_maria_ileana_belean_1339185766.html [Corola-blog/BlogPost/356219_a_357548]
-
a fost “Orașul cu o mie de țări”. Poemul a fost publicat înainte de ’89 în Revista Transilvania, a avut ecou pentru că în acea perioadă de ani tulburi și social și politic era un vis îndrăzneț să scrii despre vise sub ghilotina cenzurii comuniste: “Ții minte orașul cu o mie de țări?/ne spuneau că există în vis/ că în el nu visează nimeni/ am călătorit pe acel meleag și am visat/ că o mie de țări fiecare avea./ Dar zidul cu
POATE POEZIA SĂ DESCHIDĂ PORŢI ÎNCHISE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1461690222.html [Corola-blog/BlogPost/384884_a_386213]